Prețurile la struguri au crescut cu 24% în 2024

În perioada ianuarie-septembrie 2024, prețurile producătorilor de produse agricole din Moldova au înregistrat o creștere medie de 1,2% față de aceeași perioadă din 2023, potrivit datelor Biroului Național de Statistică. Această majorare se datorează în principal creșterii prețurilor produselor de plante, care au crescut cu o medie de 2,3%, în timp ce prețurile produselor de origine animală au scăzut cu 2,4%.

Printre cele mai semnificative creșteri se numără prețurile la struguri, care au fost cu 23,8% mai mari decât anul trecut, iar alte produse din sectorul vegetal au avut, de asemenea, creșteri importante, cum ar fi rapița (+28,5%), fructele și fructele de pădure (+21,4%) și legumele de seră (+15,1%).

Pe de altă parte, anumite produse agricole au înregistrat scăderi semnificative ale prețurilor, printre care porumbul pentru boabe, cu o scădere de 22,4%, legumele de câmp deschis, care au scăzut cu 15,7%, și cartofii, cu o scădere de 10,5%.

Aceste fluctuații ale prețurilor reflectă atât condițiile climatice din acest an, cât și cerințele pieței interne și externe, care influențează producția agricolă din Republica Moldova.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#struguri #preturi #scumpiri

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Membrul Consiliului de administrație al maib, Vasile Tofan, a declarat în cadrul emisiunii „Puterea a patra” de la N4 că Republica Moldova a ratat șansa de a deschide un domeniu nou de export prin vânzarea cetățeniei contra cost, model aplicat de alte state.

Potrivit lui Tofan, compania internațională Henley & Partners ar fi fost dispusă să promoveze inițiativa, care prevedea vânzarea cetățeniei moldovenești cu 200.000 de euro per persoană, în limita a 2.000 de cazuri pe an. „Cu o simplă semnătură, am fi putut crea un sector de export care să aducă 400 de milioane de dolari anual. Spre comparație, exporturile de vin – construite în 3.000 de ani – aduc doar 200 de milioane de dolari”, a spus el.

Oficialul a anticipat că ar fi existat discuții legate de securitatea statului și faptul că ideea provenea de la Partidul Democrat, dar consideră că, pentru Moldova, ar fi fost o chestiune „existențială” pentru a construi o economie funcțională.

„Acum statul trăiește din dividendele de vârstă ale generației anilor ’80, care încă este productivă. În curând vor veni generațiile mai mici ale anilor ’90 și 2000, care vor trebui să plătească pensiile celor din ’80. Avem maximum 10 ani pentru a construi o economie concurențială care să poată susține sistemul de pensii”, a avertizat Tofan.

El a subliniat că, în prezent, fondul de pensii are deja un deficit de 30%, în condițiile în care raportul pensionari–angajați este încă favorabil, și a ridicat întrebarea: „Ce va fi peste 10 ani?”.