Preţurile petrolului au atins maximele anului în această săptămâna

Preţurile petrolului au urcat la cele mai înalte nivele al anului în această săptămână, continuând o creştere care i-a determinat pe unii analişti să anticipeze că preţurile ţiţeiului ar putea atinge 100 de dolari pe baril înainte de sfârşitul acestui an, transmite CNBC, citat de News.ro.

Contractele futures pentru ţiţeiul Brent, de referinţă la nivel internaţional au fost tranzacţionate vineri, la Londra, în declin cu 0,3% în scădere la 93,46 dolari pe baril, în timp ce contractele futures din SUA West Texas Intermediate au fost puţin modificate, la 90,09 dolari.

Atât contractul Brent, cât şi WTI au închis joi la cele mai înalte niveluri ale anului.

Contractele petroliere au consemnat a treia săptămână pozitivă consecutivă.

Creşterea preţurilor vine pe fondul aşteptărilor crescânde pentru o ofertă mai strânsă, după ce Arabia Saudită şi Rusia au luat măsuri pentru a reduce livrările globale şi şi-au extins măsurile de reducere a producţiei de petrol până la sfârşitul anului.

Liderul OPEC, Arabia Saudită, a declarat pe 5 septembrie că îşi va prelungi reducerea producţiei de 1 milion de barili pe zi până la sfârşitul anului, iar liderul non-OPEC, Rusia, s-a angajat să reducă exporturile de petrol cu 300.000 de barili pe zi până la sfârşitul anului.

Ambele ţări au spus că îşi vor revizui lunar reducerile voluntare.

Analiştii de la Bank of America consideră acum că preţurile petrolului ar putea creşte în curând peste 100 de dolari.

”În cazul în care OPEC+ va menţine reducerile în curs ale livrărilor până la sfârşitul anului, în contextul cererii pozitive din Asia, credem că preţurile petrolului Brent ar putea depăşi 100 de dolari/bbl înainte de 2024”, au declarat marţi analiştii conduşi de Francisco Blanch, într-o notă de cercetare.

Tamas Varga, de la firma de brokeraj de petrol PVM, a declarat că un salt către pragul de 100 de dolari este ”plauzibil”, invocând constrângerile de producţie din Arabia Saudită şi Rusia, întreţinerea viitoare a rafinăriei, deficitul structural de motorină în Europa şi un consens tot mai mare că ciclul actual de înăsprire se va termina curând.

”Cu toate acestea, o astfel de creştere implică şi o reînnoire a presiunii inflaţioniste”, a declarat Varga vineri, pentru CNBC.

Acest lucru s-a reflectat, a spus el, în datele din această săptămână privind inflaţia din SUA şi creşterea cheltuielilor consumatorilor, care au indicat că ratele dobânzilor pot rămâne mai ridicate pentru mai mult timp şi ar putea avea un impact negativ atât asupra creşterii economice, cât şi asupra creşterii cererii de petrol.

”Din acest motiv, cred că orice creştere către 100 de dolari va fi de scurtă durată”, a adăugat el.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#baril #cotații #petrol

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Acordul comercial dintre Uniunea Europeană și blocul sud-american Mercosur nu este doar o înțelegere politică, ci un șoc economic cu efecte directe asupra agriculturii din Republica Moldova, avertizează expertul în agribusiness Iurie Rija. Potrivit acestuia, Mercosur – cu o piață de circa 270 de milioane de consumatori – devine un gigant care, prin volum și costuri reduse, va dicta prețurile de referință la bursele europene, inclusiv pe Euronext, de care depinde și piața moldovenească.

Deși produsele agricole din America de Sud sunt cotate la CBOT Chicago în dolari, prețul real pentru regiunea noastră se formează la Euronext Paris. Odată cu eliminarea tarifelor vamale pentru porumb, soia, uleiuri vegetale și șroturi din Brazilia și Argentina, aceste volume vor intra masiv în porturile europene, în special în Spania și Olanda, punând presiune imediată pe cotațiile europene.

„Prețul la Giurgiulești nu se formează în vid. El este Matif minus cost logistic minus marja de risc. Dacă Euronext cade, automat cade și prețul la poarta fermierului din Cahul sau Edineț”, explică Rija.

Un factor-cheie este arbitrajul valutar. În timp ce exporturile Mercosur se fac în dolari, monedele Braziliei și Argentinei – realul și peso – s-au depreciat puternic. Asta le permite fermierilor sud-americani să scadă prețurile în dolari și să rămână profitabili în moneda locală, împingând în jos prețurile globale.

În același timp, navele Panamax care pleacă din portul Santos (Brazilia) au costuri logistice mult mai mici pe tonă decât barjele de pe Dunăre care duc marfa moldovenească spre Constanța. O scădere a tarifelor de navlu oceanic face ca porumbul brazilian să fie mai ieftin în Rotterdam decât cel moldovenesc livrat la CPT Constanța.

Efectul de substituție va lovi direct exporturile Moldovei. Marii procesatori europeni – ADM, Bunge, Cargill – vor compara porumbul din Mato Grosso cu cel din sudul Moldovei și vor alege marfa mai ieftină. Dacă porumbul brazilian ajunge mai ieftin în UE, cererea pentru marfa moldovenească scade, iar „basis-ul” de la Giurgiulești va fi forțat să se ajusteze în jos.

„Moldova nu pierde pentru că produce scump, ci pentru că vinde într-o piață unde prețul marginal e setat de navele Panamax, nu de barjele de pe Dunăre”, subliniază Rija.

O altă vulnerabilitate majoră este uleiul de soia. Argentina, lider mondial la exportul acestui produs, va putea livra cu taxe reduse în UE, afectând direct piața de uleiuri vegetale, inclusiv uleiul de floarea-soarelui, unul dintre pilonii agriculturii moldovenești.

În paralel, costurile de conformare la standardele UE apasă greu asupra fermierilor moldoveni, în timp ce produsele din Mercosur intră pe piață fără aceste costuri ascunse – pesticide mai ieftine, suprafețe uriașe și forță de muncă mai slab remunerată. „UE importă externalități pentru a menține prețuri scăzute la alimente în Berlin și Paris”, avertizează expertul.

Există totuși o potențială pârghie: standardele de mediu EUDR. Dacă Moldova reușește să implementeze rapid sisteme de trasabilitate și certificare „verde”, ar putea obține un premium de 5–10% față de marfa generică sud-americană.

Pe segmentul zootehnic, acordul riscă să lovească indirect și mai dur. Moldova a importat în 2023 carne în valoare de 73,5 milioane de dolari, în principal din Ucraina, Polonia, Spania și Germania. Dacă șrotul din Argentina intră mai ieftin în UE, costul furajelor va scădea, iar carnea europeană va deveni și mai competitivă, invadând piețele periferice, inclusiv Moldova.

„Pentru Republica Moldova, riscul este să devină o victimă colaterală într-un război de miliarde: UE își salvează industria auto și chimică oferind la schimb piața alimentară”, concluzionează Iurie Rija.