Preţurile petrolului au atins maximele anului în această săptămâna

Preţurile petrolului au urcat la cele mai înalte nivele al anului în această săptămână, continuând o creştere care i-a determinat pe unii analişti să anticipeze că preţurile ţiţeiului ar putea atinge 100 de dolari pe baril înainte de sfârşitul acestui an, transmite CNBC, citat de News.ro.

Contractele futures pentru ţiţeiul Brent, de referinţă la nivel internaţional au fost tranzacţionate vineri, la Londra, în declin cu 0,3% în scădere la 93,46 dolari pe baril, în timp ce contractele futures din SUA West Texas Intermediate au fost puţin modificate, la 90,09 dolari.

Atât contractul Brent, cât şi WTI au închis joi la cele mai înalte niveluri ale anului.

Contractele petroliere au consemnat a treia săptămână pozitivă consecutivă.

Creşterea preţurilor vine pe fondul aşteptărilor crescânde pentru o ofertă mai strânsă, după ce Arabia Saudită şi Rusia au luat măsuri pentru a reduce livrările globale şi şi-au extins măsurile de reducere a producţiei de petrol până la sfârşitul anului.

Liderul OPEC, Arabia Saudită, a declarat pe 5 septembrie că îşi va prelungi reducerea producţiei de 1 milion de barili pe zi până la sfârşitul anului, iar liderul non-OPEC, Rusia, s-a angajat să reducă exporturile de petrol cu 300.000 de barili pe zi până la sfârşitul anului.

Ambele ţări au spus că îşi vor revizui lunar reducerile voluntare.

Analiştii de la Bank of America consideră acum că preţurile petrolului ar putea creşte în curând peste 100 de dolari.

”În cazul în care OPEC+ va menţine reducerile în curs ale livrărilor până la sfârşitul anului, în contextul cererii pozitive din Asia, credem că preţurile petrolului Brent ar putea depăşi 100 de dolari/bbl înainte de 2024”, au declarat marţi analiştii conduşi de Francisco Blanch, într-o notă de cercetare.

Tamas Varga, de la firma de brokeraj de petrol PVM, a declarat că un salt către pragul de 100 de dolari este ”plauzibil”, invocând constrângerile de producţie din Arabia Saudită şi Rusia, întreţinerea viitoare a rafinăriei, deficitul structural de motorină în Europa şi un consens tot mai mare că ciclul actual de înăsprire se va termina curând.

”Cu toate acestea, o astfel de creştere implică şi o reînnoire a presiunii inflaţioniste”, a declarat Varga vineri, pentru CNBC.

Acest lucru s-a reflectat, a spus el, în datele din această săptămână privind inflaţia din SUA şi creşterea cheltuielilor consumatorilor, care au indicat că ratele dobânzilor pot rămâne mai ridicate pentru mai mult timp şi ar putea avea un impact negativ atât asupra creşterii economice, cât şi asupra creşterii cererii de petrol.

”Din acest motiv, cred că orice creştere către 100 de dolari va fi de scurtă durată”, a adăugat el.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#baril #cotații #petrol

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Economia Republicii Moldova traversează o perioadă de stagnare prelungită, transformată deja în recesiune tehnică, iar sursele tradiționale de creștere sunt aproape complet epuizate. Aceasta este una dintre principalele concluzii ale raportului de țară prezentat de Expert-Grup, care avertizează că modelul de dezvoltare economică practicat în ultimele decenii „și-a atins limita”, iar recuperarea post-criză anticipată pentru anii 2024–2025 nu s-a materializat.

Potrivit raportului, anul 2024 a adus o nouă serie de evoluții negative: agricultura, afectată puternic de secetă, a înregistrat o prăbușire a valorii adăugate brute cu 19%, iar industria prelucrătoare a stagnat la +0,1%, ratând complet relansarea așteptată. Aceste două sectoare – piloni tradiționali ai economiei – au tras în jos exporturile de bunuri, care s-au contractat cu 13%. Rezultatul: un PIB care a crescut simbolic cu doar 0,1%, mult sub prognoza de 2% și în continuarea stagnării din 2023 și a recesiunii profunde din 2022. Mai grav, ultimele două trimestre ale anului 2024 și primul trimestru al anului 2025 au consemnat scăderi consecutive ale PIB-ului, ceea ce marchează intrarea oficială în recesiune tehnică.

Chiar și excluzând agricultura – sector puternic afectat de condițiile meteo –, economia ar fi crescut cu doar 1,4%, ceea ce confirmă, în viziunea Expert-Grup, că dinamica slabă nu este conjuncturală, ci structurală. Singurele elemente care au susținut parțial activitatea economică au fost consumul populației și creșterea investițiilor. Totuși, această expansiune a consumului, în lipsa unei creșteri corespunzătoare în industrie, a alimentat importurile și a deteriorat suplimentar balanța comercială: pentru fiecare euro exportat se importă trei euro în bunuri.

Raportul avertizează că aceste evoluții sunt semne clare ale epuizării potențialului de creștere economică. De ani de zile, Republica Moldova se sprijină pe un model de competitivitate bazat pe costuri – în special costul redus al forței de muncă – ceea ce a menținut economia în zone cu valoare adăugată scăzută și complexitate tehnologică minimă. Expert-Grup subliniază că depășirea acestui model necesită politici orientate spre investiții în procese productive avansate, automatizare, procesarea materiilor prime locale și consolidarea brandurilor autohtone.

Slăbiciunea modelului economic actual are și costuri sociale semnificative. În prima jumătate a anului 2025, presiunile inflaționiste și dinamica economică anemică au dus la încetinirea creșterii salariilor în termeni reali – sub 2% –, în timp ce pensiile reale au stagnat sau chiar s-au redus. Remiterile, o sursă vitală de venit pentru numeroase gospodării, au continuat să scadă, atât nominal (-3%), cât și real (-9% în T1 și -11% în T2). Piața muncii reflectă aceeași tendință negativă: rata de ocupare pentru segmentul 20–64 ani a scăzut cu 3,1 puncte procentuale, numărul total al persoanelor ocupate reducându-se cu peste 73.000 în raport cu anul precedent. Experții explică această scădere nu prin creșterea șomajului, ci prin creșterea inactivității — tot mai mulți moldoveni fie lucrează peste hotare, fie intenționează să plece.

Deteriorarea veniturilor reale a împins în sus rata sărăciei absolute, care a atins în 2024 nivelul de 33,6%, cu două puncte procentuale peste anul precedent. Cele mai afectate grupuri sunt familiile numeroase, persoanele cu dizabilități și gospodăriile cu nivel redus de studii. Paradoxal, în aceeași perioadă consumul gospodăriilor a crescut cu 4,2% în termeni reali, pe fondul unei expansiuni masive a creditării persoanelor fizice (+53%). Expert-Grup avertizează că această creștere a consumului „pe datorie” reprezintă un risc major: dacă piața muncii sau costurile de finanțare se deteriorează, vulnerabilitatea financiară a gospodăriilor va crește rapid.

Accesul la locuințe rămâne o problemă critică, în ciuda creșterii creditelor ipotecare. Oferta insuficientă de locuințe și costurile ridicate cer politici orientate pe partea de ofertă — investiții în infrastructură, reducerea birocrației în construcții și extinderea programelor de locuințe sociale.

Raportul formulează și recomandări clare: instituționalizarea unui mecanism automatizat de subvenționare a creșterii salariale, majorarea salariului minim până la 50% din salariul mediu brut, precum și o creștere de cel puțin 15% a pensiilor de dizabilitate, pentru a fi aliniate cu minimul de existență estimat la 3.050 lei.

Concluzia Expert-Grup este fermă: fără o schimbare radicală de direcție — investiții în sectoare cu valoare adăugată înaltă, diversificarea economiei și modernizarea industriei — potențialul de creștere economică al Republicii Moldova va continua să se erodeze, iar stagnarea se va transforma într-o realitate structurală cu efecte sociale tot mai severe.