Preţurile petrolului au crescut, pe fondul riscurilor globale

Preţurile petrolului au crescut miercuri, inversând pierderile din timpul tranzacţiilor, riscurile globale compensând a treia creştere săptămânală, neaşteptată, din ultimele patru săptămâni, a stocurilor din Statele Unite, care a alimentat îngrijorările legate de cererea pe cea mai mare piaţă de petrol din lume, transmite agenția Reuters.

Contractele futures pentru petrolul West Texas Intermediate (WTI) din SUA au urcat cu 7 cenţi, la 80,90 dolari pe baril.

Contractele futures pentru ţiţeiul Brent au scăzut cu 0,3%, până la 85,23 dolari pe baril.

Tensiunile transfrontaliere dintre Israel şi Hezbollah din Liban au escaladat în ultimele săptămâni, stârnind temerile legate de un război total Israel-Hezbollah care ar putea atrage şi alte puteri regionale, inclusiv principalul producător de petrol Iran.

Administraţia pentru informaţii în energie din SUA (EIA) a raportat o creştere de 3,6 milioane de barili a stocurilor de ţiţei ale ţării în săptămâna încheiată pe 21 iunie, luând prin surprindere analiştii care se aşteptau ca stocurile să scadă, potrivit unui sondaj Reuters.

Stocurile au crescut în SUA spre deosebire de scăderile din alte părţi, a remarcat analistul UBS Giovanni Staunovo.

”Aş numi piaţa petrolului o poveste cu poveşti diferite. Am văzut scăderile de stocuri de petrol în Japonia şi Europa săptămâna trecută. Aşa că se pare că piaţa se îngustează, doar că nu încă în SUA”, a spus Staunovo.

UBS încă se aşteaptă ca preţul petrolului să crească în săptămânile următoare.

Traderii de petrol s-au îngrijorat de consumul slab de benzină din SUA în timpul sezonului de vară, de vârf, al ţării.

Consumul de benzină din SUA reprezintă aproximativ 10% din totalul consumului mondial de petrol, iar cererea de benzină din ţară a scăzut săptămâna trecută cu 3,6% faţă de un an în urmă, la aproximativ 8,9 milioane de barili pe zi.

Stocurile de combustibil au crescut în mod neaşteptat, chiar dacă rafinăriile au redus producţia.

”Aceste statistici îi vor dezamăgi cu siguranţă pe investitorii în benzină”, a spus Andy Lipow, de la Lipow Oil Associates din Houston.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#baril #cotații #petrol

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Uniunea Europeană a anunțat sancționarea Fondului Rus pentru Investiții Directe (RFPI), considerat principalul fond suveran al Federației Ruse și un instrument-cheie în strategia economică a președintelui Vladimir Putin. Măsura vine în cadrul celui de-al 18-lea pachet de sancțiuni, adoptat ca răspuns la continuarea agresiunii ruse în Ucraina.

Potrivit unui comunicat publicat vineri de Consiliul European, UE a introdus pe lista sancțiunilor nu doar fondul propriu-zis, ci și toate filialele, sub-fondurile și companiile sale afiliate, precum și persoanele și entitățile care oferă servicii financiare și investiționale acestuia. Orice operațiune cu aceste structuri a devenit interzisă pentru rezidenții UE.

În plus, Uniunea lansează un mecanism pentru a extinde sancțiunile asupra oricărei companii în care RFPI a investit. Conform datelor oficiale ale fondului, acesta a plasat până în prezent aproape 2 trilioane de ruble în economie.

Fondat în 2011 cu un capital de 10 miliarde de dolari și desemnat „fond suveran” al Rusiei în 2016, RFPI a pretins că a atras peste 40 de miliarde de dolari în investiții străine. Printre proiectele în care a fost implicat se numără acțiuni în companii precum Magnit, Polius, Fosagro, dar și mari proiecte de infrastructură ale Kremlinului – podul feroviar cu China, terminalul portuar Ust-Luga, construcția centurii Moscovei și chiar crearea vaccinului Sputnik V.

Fondul este condus de Kirill Dmitriev, în vârstă de 49 de ani, un personaj apropiat de Putin. Soția sa, Natalia Popova, este asociată și prietenă apropiată cu Ekaterina Tihonova, fiica cea mică a liderului de la Kremlin. Potrivit The Insider, Dmitriev are acces direct la președinte, fiind descris drept „unul dintre cei mai eficienți intermediari” ai elitei ruse.

În 2025, Putin l-a inclus în grupul de negociatori desemnați pentru relansarea relațiilor economice cu administrația Trump din SUA.

Prin această măsură, UE urmărește să restricționeze și mai dur accesul Rusiei la piețele financiare internaționale și la valută străină, se arată în comunicatul oficial.

În același pachet de sancțiuni, Bruxellesul a inclus 22 de bănci rusești, interzicând complet operațiunile cu instituțiile financiare deconectate anterior de la SWIFT. Pentru prima dată, două bănci chineze care facilitau comerțul cu Rusia au fost incluse în sancțiuni, alături de peste 100 de petroliere din „flota-fantomă” a Kremlinului, precum și de companii din China, Turcia și Hong Kong, acuzate că au ajutat Moscova să ocolească restricțiile.

„Reducem și mai mult bugetul militar al Kremlinului și blocăm accesul la finanțare al băncilor rusești”, a declarat Kaja Kallas, șefa diplomației europene, numind acest pachet „unul dintre cele mai puternice de la începutul războiului”.

UE își reafirmă angajamentul de a spori costurile agresiunii pentru Rusia, astfel încât oprirea războiului să devină singura opțiune pentru Moscova.