Preţurile petrolului au crescut, pe fondul riscurilor globale

Preţurile petrolului au crescut miercuri, inversând pierderile din timpul tranzacţiilor, riscurile globale compensând a treia creştere săptămânală, neaşteptată, din ultimele patru săptămâni, a stocurilor din Statele Unite, care a alimentat îngrijorările legate de cererea pe cea mai mare piaţă de petrol din lume, transmite agenția Reuters.

Contractele futures pentru petrolul West Texas Intermediate (WTI) din SUA au urcat cu 7 cenţi, la 80,90 dolari pe baril.

Contractele futures pentru ţiţeiul Brent au scăzut cu 0,3%, până la 85,23 dolari pe baril.

Tensiunile transfrontaliere dintre Israel şi Hezbollah din Liban au escaladat în ultimele săptămâni, stârnind temerile legate de un război total Israel-Hezbollah care ar putea atrage şi alte puteri regionale, inclusiv principalul producător de petrol Iran.

Administraţia pentru informaţii în energie din SUA (EIA) a raportat o creştere de 3,6 milioane de barili a stocurilor de ţiţei ale ţării în săptămâna încheiată pe 21 iunie, luând prin surprindere analiştii care se aşteptau ca stocurile să scadă, potrivit unui sondaj Reuters.

Stocurile au crescut în SUA spre deosebire de scăderile din alte părţi, a remarcat analistul UBS Giovanni Staunovo.

”Aş numi piaţa petrolului o poveste cu poveşti diferite. Am văzut scăderile de stocuri de petrol în Japonia şi Europa săptămâna trecută. Aşa că se pare că piaţa se îngustează, doar că nu încă în SUA”, a spus Staunovo.

UBS încă se aşteaptă ca preţul petrolului să crească în săptămânile următoare.

Traderii de petrol s-au îngrijorat de consumul slab de benzină din SUA în timpul sezonului de vară, de vârf, al ţării.

Consumul de benzină din SUA reprezintă aproximativ 10% din totalul consumului mondial de petrol, iar cererea de benzină din ţară a scăzut săptămâna trecută cu 3,6% faţă de un an în urmă, la aproximativ 8,9 milioane de barili pe zi.

Stocurile de combustibil au crescut în mod neaşteptat, chiar dacă rafinăriile au redus producţia.

”Aceste statistici îi vor dezamăgi cu siguranţă pe investitorii în benzină”, a spus Andy Lipow, de la Lipow Oil Associates din Houston.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#baril #cotații #petrol

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ofițerii Centrului Național Anticorupție (CNA), în comun cu procurorii Procuraturii Anticorupție (PA) și cu angajații Inspectoratului Național de Investigații (INI), au desfășurat în această dimineață percheziții în mai multe locații din țară, în cadrul unei anchete ce vizează posibile fapte de corupere activă și pasivă.

Potrivit informațiilor oficiale, investigațiile se referă la modul de implementare și aplicare a amnistiei acordate cu ocazia aniversării a 30-a de la proclamarea independenței Republicii Moldova, precum și la aplicarea articolelor 91 și 92 din Codul penal, care reglementează eliberarea condiționată și reducerea pedepselor.

Anchetatorii suspectează că, în unele cazuri, deciziile de eliberare din detenție ar fi fost influențate prin acte de corupție, vizând inclusiv persoane condamnate la închisoare pe viață.

În urma perchezițiilor, au fost ridicate documente, înscrisuri și alte probe relevante pentru dosar, urmând ca acestea să fie examinate pentru stabilirea exactă a implicării persoanelor vizate.

„Acțiunile de urmărire penală vor continua în vederea stabilirii tuturor circumstanțelor cauzei și acumulării probelor necesare pentru adoptarea unei decizii legale”, au precizat reprezentanții CNA.

În decembrie 2021, Parlamentul Republicii Moldova a aprobat legea privind amnistia dedicată aniversării a 30 de ani de independență. Conform documentului, peste 1.700 de deținuți urmau să beneficieze de prevederile actului, dintre care 67 ar fi fost eliberați imediat, iar ceilalți ar fi putut beneficia de liberare condiționată înainte de termen sau de reducerea pedepsei.

Legea prevedea totuși că amnistia nu poate fi aplicată persoanelor condamnate pentru infracțiuni deosebit de grave sau excepțional de grave. Cu toate acestea, având în vedere că unele persoane din această categorie executaseră deja perioade lungi de detenție, proiectul de lege a introdus posibilitatea reducerii parțiale a pedepsei în anumite cazuri excepționale.

Ulterior, potrivit Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS), deputata Olesea Stamate ar fi introdus trei amendamente la lege, care ar fi permis, în final, eliberarea unor deținuți condamnați pentru infracțiuni grave. Stamate a negat aceste acuzații, afirmând că modificările au avut un caracter tehnic și nu au extins lista beneficiarilor amnistiei. În consecință, Stamate a fost exclusă din partid.