Preţurile petrolului au crescut, pe fondul riscurilor globale

Preţurile petrolului au crescut miercuri, inversând pierderile din timpul tranzacţiilor, riscurile globale compensând a treia creştere săptămânală, neaşteptată, din ultimele patru săptămâni, a stocurilor din Statele Unite, care a alimentat îngrijorările legate de cererea pe cea mai mare piaţă de petrol din lume, transmite agenția Reuters.

Contractele futures pentru petrolul West Texas Intermediate (WTI) din SUA au urcat cu 7 cenţi, la 80,90 dolari pe baril.

Contractele futures pentru ţiţeiul Brent au scăzut cu 0,3%, până la 85,23 dolari pe baril.

Tensiunile transfrontaliere dintre Israel şi Hezbollah din Liban au escaladat în ultimele săptămâni, stârnind temerile legate de un război total Israel-Hezbollah care ar putea atrage şi alte puteri regionale, inclusiv principalul producător de petrol Iran.

Administraţia pentru informaţii în energie din SUA (EIA) a raportat o creştere de 3,6 milioane de barili a stocurilor de ţiţei ale ţării în săptămâna încheiată pe 21 iunie, luând prin surprindere analiştii care se aşteptau ca stocurile să scadă, potrivit unui sondaj Reuters.

Stocurile au crescut în SUA spre deosebire de scăderile din alte părţi, a remarcat analistul UBS Giovanni Staunovo.

”Aş numi piaţa petrolului o poveste cu poveşti diferite. Am văzut scăderile de stocuri de petrol în Japonia şi Europa săptămâna trecută. Aşa că se pare că piaţa se îngustează, doar că nu încă în SUA”, a spus Staunovo.

UBS încă se aşteaptă ca preţul petrolului să crească în săptămânile următoare.

Traderii de petrol s-au îngrijorat de consumul slab de benzină din SUA în timpul sezonului de vară, de vârf, al ţării.

Consumul de benzină din SUA reprezintă aproximativ 10% din totalul consumului mondial de petrol, iar cererea de benzină din ţară a scăzut săptămâna trecută cu 3,6% faţă de un an în urmă, la aproximativ 8,9 milioane de barili pe zi.

Stocurile de combustibil au crescut în mod neaşteptat, chiar dacă rafinăriile au redus producţia.

”Aceste statistici îi vor dezamăgi cu siguranţă pe investitorii în benzină”, a spus Andy Lipow, de la Lipow Oil Associates din Houston.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#baril #cotații #petrol

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Statele Unite urmează să părăsească oficial Organizația Mondială a Sănătății (OMS) joi, decizie care vine în ciuda avertismentelor că retragerea va afecta atât sănătatea publică din SUA, cât și sistemul global de sănătate. Retragerea are loc și în contradicție cu legislația americană, care obligă Washingtonul să achite circa 260 de milioane de dolari în cotizații restante către agenția ONU, scrie REUTERS

Președintele Donald Trump a notificat ieșirea SUA din OMS în prima zi a mandatului său din 2025, prin ordin executiv. Conform legii americane, retragerea necesită un preaviz de un an și plata tuturor obligațiilor financiare înainte de plecare. Joi, un purtător de cuvânt al Departamentului de Stat a acuzat OMS că nu a reușit să „gestioneze și să împărtășească informații”, și a susținut că acest eșec a costat SUA trilioane de dolari, motiv pentru care președintele a decis suspendarea transferurilor viitoare de fonduri și resurse către OMS.

„Poporul american a plătit mai mult decât suficient acestei organizații”, a transmis purtătorul de cuvânt într-un e-mail.

Experți în sănătate globală au cerut o reconsiderare a deciziei. Directorul general al OMS, Tedros Adhanom Ghebreyesus, a declarat recent că speră ca SUA să revină asupra hotărârii: „Retragerea din OMS este o pierdere pentru Statele Unite și pentru întreaga lume”.

OMS a precizat că SUA nu au achitat încă cotizațiile pentru 2024 și 2025. Statele membre vor discuta situația retragerii SUA la Consiliul Executiv al OMS din februarie, a confirmat agenția pentru Reuters.

Profesorul Lawrence Gostin, director fondator al O’Neill Institute for Global Health Law, a calificat situația drept „o încălcare clară a legii americane”, adăugând însă că este „foarte probabil” ca președintele să nu suporte consecințe.

La Davos, Bill Gates, președintele Gates Foundation, a spus că nu se așteaptă ca SUA să revină în OMS pe termen scurt: „Lumea are nevoie de Organizația Mondială a Sănătății”.

Pentru OMS, ieșirea SUA a declanșat o criză bugetară: conducerea a fost redusă la jumătate, activitățile au fost restrânse, iar aproximativ un sfert din personal urmează să fie disponibilizat până la mijlocul anului. Washingtonul a fost cel mai mare contributor al agenției, cu circa 18% din finanțarea totală.