Prețurile petrolului au luat-o razna: totul a început din Sahara

06 Ian. 2024, 07:23
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
06 Ian. 2024, 07:23 // Actual //  bani.md

Preţurile petrolului au urcat cu aproximativ 3% miercuri și își păstrează trendul crescător, după ce o întrerupere a activităţii la cel mai mare câmp petrolier al Libiei s-a adăugat la temerile că tensiunile din Orientul Mijlociu ar putea reduce livrările globale de petrol, transmite Reuters.

Contractele futures pentru petrolul Brent au crescut cu 2,44 dolari sau cu 3,2%, la 78,33 dolari pe baril, în timp ce preţul ţiţeiului U.S. West Texas Intermediate (WTI) a crescut cu 2,45 dolari, sau cu 3,5%, la 72,83 dolari pe baril.

Ambele valori de referinţă ale petrolului au crescut pentru prima dată în cinci zile şi cel mai mult într-o singură zi de la jumătatea lunii noiembrie.

Oprirea  completă a producţiei la câmpul petrolier Sharara, din Libia, stat membru al OPEC, de 300.000 de barili pe zi (bpd), a fost determinată de nişte acţiuni de protest.

”Închiderea Sharara se adaugă cu siguranţă la creşterea preţurilor, în special pentru Brent”, a spus Viktor Katona, de la firma de analiză energetică Kpler, care a evaluat că întreruperea este probabil de scurtă durată.

Atacurile din Marea Roșie

Preţurile petrolului au crescut şi din cauza atacurilor continue asupra navelor din Marea Roşie ale luptătorilor Houthi.

Grupul din Yemen susţinut de Iran a declarat că ”a ţintit” o navă container cu destinaţia Israel, la o zi după ce Comandamentul Central al SUA (CENTCOM) a declarat că rebelii Houthi au tras două rachete balistice antinavă în sudul Mării Roşii.

Israelul şi-a intensificat bombardarea Fâşiei Gaza după ce războiul s-a extins în Liban, cu uciderea la Beirut a liderului adjunct al Hamas.

Israelul nu a confirmat nici nu a infirmat responsabilitatea.

Traderii de energie s-au îngrijorat că un conflict mai larg din Orientul Mijlociu ar putea închide căi navigabile cruciale, cum ar fi Marea Roşie şi Golful Persic, pentru transportul petrolului şi ar putea perturba fluxurile comerciale.

Amplificând incertitudinea din Orientul Mijlociu, două explozii au ucis peste 100 de persoane în Iran, stat membru al OPEC, şi au rănit zeci de oameni la o ceremonie de comemorare a comandantului superior Qassem Soleimani, care a fost ucis de o dronă americană în 2020.

Organizaţia Ţărilor Exportatoare de Petrol (OPEC) a declarat că cooperarea şi dialogul în cadrul alianţei mai extinse a producătorilor de petrol OPEC+ vor continua, după ce Angola, membru OPEC, a anunţat luna trecută că va părăsi grupul.

OPEC+ include OPEC şi aliaţi precum Rusia.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

13 Oct. 2026, 11:09
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
13 Oct. 2026, 11:09 // Actual //  Grîu Tatiana

Economia mondială rezistă mai bine decât se anticipa, însă rezervele strategice de petrol se reduc, iar guvernele au tot mai puțini bani disponibili pentru a proteja populația și companiile de noi șocuri. Fondul Monetar Internațional avertizează că o escaladare a conflictului din Orientul Mijlociu ar putea pune din nou presiune asupra prețurilor și activității economice, potrivit The Guardian.

FMI a revizuit în creștere prognoza pentru economia globală în 2026, de la 3% la 3,1%. Îmbunătățirea este însă modestă și nu înlătură vulnerabilitățile legate de aprovizionarea cu energie, inflație și instabilitatea piețelor financiare.

Până acum, efectele conflictului au fost atenuate inclusiv prin utilizarea rezervelor strategice de petrol și prin măsuri guvernamentale pentru limitarea impactului scumpirilor. Aceste intervenții au consumat însă o parte din resursele care ar putea fi necesare într-o nouă criză.

Dacă aprovizionarea cu petrol va fi perturbată din nou, energia s-ar putea scumpi, cu efecte asupra transporturilor, producției industriale și cheltuielilor gospodăriilor. Statele cu datorii publice mari și bugete tensionate ar avea mai puține posibilități de a finanța noi programe de sprijin.

Inflația rămâne o altă problemă. FMI estimează o rată globală de 4,7% în 2026 și o reducere la 4,1% în 2027. Eventualele scumpiri ale energiei ar putea îngreuna această evoluție și ar complica deciziile băncilor centrale privind combaterea inflației și susținerea economiei.

Instituția atrage atenția și asupra riscurilor asociate investițiilor în inteligența artificială. O diminuare bruscă a încrederii investitorilor în perspectivele acestui sector ar putea duce la scăderi puternice ale valorii companiilor și la turbulențe pe burse.

Potrivit evaluării prezentate, evoluția economiei mondiale va depinde în continuare de conflictul din Orientul Mijlociu, de stabilitatea livrărilor de energie și de reacția piețelor financiare la noi șocuri.