Prețurile petrolului au luat-o razna: totul a început din Sahara

Preţurile petrolului au urcat cu aproximativ 3% miercuri și își păstrează trendul crescător, după ce o întrerupere a activităţii la cel mai mare câmp petrolier al Libiei s-a adăugat la temerile că tensiunile din Orientul Mijlociu ar putea reduce livrările globale de petrol, transmite Reuters.

Contractele futures pentru petrolul Brent au crescut cu 2,44 dolari sau cu 3,2%, la 78,33 dolari pe baril, în timp ce preţul ţiţeiului U.S. West Texas Intermediate (WTI) a crescut cu 2,45 dolari, sau cu 3,5%, la 72,83 dolari pe baril.

Ambele valori de referinţă ale petrolului au crescut pentru prima dată în cinci zile şi cel mai mult într-o singură zi de la jumătatea lunii noiembrie.

Oprirea completă a producţiei la câmpul petrolier Sharara, din Libia, stat membru al OPEC, de 300.000 de barili pe zi (bpd), a fost determinată de nişte acţiuni de protest.

”Închiderea Sharara se adaugă cu siguranţă la creşterea preţurilor, în special pentru Brent”, a spus Viktor Katona, de la firma de analiză energetică Kpler, care a evaluat că întreruperea este probabil de scurtă durată.

Atacurile din Marea Roșie

Preţurile petrolului au crescut şi din cauza atacurilor continue asupra navelor din Marea Roşie ale luptătorilor Houthi.

Grupul din Yemen susţinut de Iran a declarat că ”a ţintit” o navă container cu destinaţia Israel, la o zi după ce Comandamentul Central al SUA (CENTCOM) a declarat că rebelii Houthi au tras două rachete balistice antinavă în sudul Mării Roşii.

Israelul şi-a intensificat bombardarea Fâşiei Gaza după ce războiul s-a extins în Liban, cu uciderea la Beirut a liderului adjunct al Hamas.

Israelul nu a confirmat nici nu a infirmat responsabilitatea.

Traderii de energie s-au îngrijorat că un conflict mai larg din Orientul Mijlociu ar putea închide căi navigabile cruciale, cum ar fi Marea Roşie şi Golful Persic, pentru transportul petrolului şi ar putea perturba fluxurile comerciale.

Amplificând incertitudinea din Orientul Mijlociu, două explozii au ucis peste 100 de persoane în Iran, stat membru al OPEC, şi au rănit zeci de oameni la o ceremonie de comemorare a comandantului superior Qassem Soleimani, care a fost ucis de o dronă americană în 2020.

Organizaţia Ţărilor Exportatoare de Petrol (OPEC) a declarat că cooperarea şi dialogul în cadrul alianţei mai extinse a producătorilor de petrol OPEC+ vor continua, după ce Angola, membru OPEC, a anunţat luna trecută că va părăsi grupul.

OPEC+ include OPEC şi aliaţi precum Rusia.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#sahara #cotații #petrol

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Datoria de stat internă a Republicii Moldova a crescut cu aproape 8,2 miliarde de lei în primele nouă luni ale anului 2026 și a ajuns la nivelul de 60,18 miliarde de lei. Potrivit datelor Ministerului Finanțelor, majorarea reprezintă 15,75% față de începutul anului, în condițiile în care statul continuă să se împrumute de pe piața internă la dobânzi tot mai ridicate.

La 1 ianuarie 2026, datoria internă a statului constituia 51,99 miliarde de lei. Până la 30 septembrie, aceasta a urcat la 60,18 miliarde de lei, ceea ce înseamnă o creștere netă de 8,19 miliarde de lei în numai nouă luni. Raportată la intervalul analizat, majorarea echivalează cu aproximativ 910 milioane de lei lunar sau peste 30 de milioane de lei pe zi.

Cea mai mare parte a creșterii provine din emisiunile de valori mobiliare de stat (VMS) pe piața primară. Soldul acestor instrumente a avansat cu 7,77 miliarde de lei, până la 47,07 miliarde de lei. Astfel, aproape 95% din majorarea datoriei interne a fost generată de finanțarea netă obținută de stat de pe piața primară a valorilor mobiliare.

În paralel, statul și-a majorat și împrumuturile atrase direct de la populație. Valoarea titlurilor de stat plasate către persoanele fizice a crescut cu aproape 420 de milioane de lei și a ajuns la 1,07 miliarde de lei la sfârșitul lunii septembrie. Aceasta reprezintă o creștere de aproximativ 64,5% față de începutul anului.

Pe lângă titlurile emise pe piața primară și cele destinate populației, structura datoriei interne mai include valori mobiliare de stat emise pentru anumite scopuri stabilite de lege, în sumă de 11,06 miliarde de lei, și valori mobiliare convertite, în valoare de aproape 984 de milioane de lei.

Un alt indicator este costul finanțării. Potrivit Ministerului Finanțelor, în perioada ianuarie–septembrie 2026, rata medie ponderată a dobânzii la valorile mobiliare de stat comercializate pe piața internă a constituit 9,60%, cu 0,52 puncte procentuale peste nivelul anului 2025.

În funcție de maturitate, dobânzile au variat. Pentru titlurile cu scadența la 182 de zile, rata medie a fost de 9,74%, iar pentru cele la 364 de zile, de 9,77%. În cazul obligațiunilor de stat cu maturitatea de doi ani, rata s-a situat la 7,20%, în timp ce pentru cele cu scadența la zece ani a ajuns la 8,06%.

Creșterea dobânzilor înseamnă că noile finanțări pot deveni mai costisitoare pentru buget. Totuși, rata medie de 9,60% se referă la valorile mobiliare comercializate în perioada analizată și nu reprezintă costul mediu al întregului sold al datoriei interne.

Pentru a ilustra dimensiunea acestui cost, un împrumut ipotetic de un miliard de lei contractat la o dobândă anuală de 9,60% ar presupune cheltuieli cu dobânda de 96 de milioane de lei într-un an, dacă principalul ar rămâne integral restant. Costul efectiv depinde însă de maturitatea și condițiile fiecărei emisiuni.

Datele Ministerului Finanțelor arată, totodată, că la 30 septembrie 2026 statul nu înregistra datorii interne rezultate din împrumuturi contractate direct de la instituțiile financiare din Republica Moldova, garanții de stat interne activate sau alte împrumuturi, întreaga datorie internă fiind reprezentată de valori mobiliare de stat.