Prețurile petrolului au luat-o razna: totul a început din Sahara

Preţurile petrolului au urcat cu aproximativ 3% miercuri și își păstrează trendul crescător, după ce o întrerupere a activităţii la cel mai mare câmp petrolier al Libiei s-a adăugat la temerile că tensiunile din Orientul Mijlociu ar putea reduce livrările globale de petrol, transmite Reuters.

Contractele futures pentru petrolul Brent au crescut cu 2,44 dolari sau cu 3,2%, la 78,33 dolari pe baril, în timp ce preţul ţiţeiului U.S. West Texas Intermediate (WTI) a crescut cu 2,45 dolari, sau cu 3,5%, la 72,83 dolari pe baril.

Ambele valori de referinţă ale petrolului au crescut pentru prima dată în cinci zile şi cel mai mult într-o singură zi de la jumătatea lunii noiembrie.

Oprirea completă a producţiei la câmpul petrolier Sharara, din Libia, stat membru al OPEC, de 300.000 de barili pe zi (bpd), a fost determinată de nişte acţiuni de protest.

”Închiderea Sharara se adaugă cu siguranţă la creşterea preţurilor, în special pentru Brent”, a spus Viktor Katona, de la firma de analiză energetică Kpler, care a evaluat că întreruperea este probabil de scurtă durată.

Atacurile din Marea Roșie

Preţurile petrolului au crescut şi din cauza atacurilor continue asupra navelor din Marea Roşie ale luptătorilor Houthi.

Grupul din Yemen susţinut de Iran a declarat că ”a ţintit” o navă container cu destinaţia Israel, la o zi după ce Comandamentul Central al SUA (CENTCOM) a declarat că rebelii Houthi au tras două rachete balistice antinavă în sudul Mării Roşii.

Israelul şi-a intensificat bombardarea Fâşiei Gaza după ce războiul s-a extins în Liban, cu uciderea la Beirut a liderului adjunct al Hamas.

Israelul nu a confirmat nici nu a infirmat responsabilitatea.

Traderii de energie s-au îngrijorat că un conflict mai larg din Orientul Mijlociu ar putea închide căi navigabile cruciale, cum ar fi Marea Roşie şi Golful Persic, pentru transportul petrolului şi ar putea perturba fluxurile comerciale.

Amplificând incertitudinea din Orientul Mijlociu, două explozii au ucis peste 100 de persoane în Iran, stat membru al OPEC, şi au rănit zeci de oameni la o ceremonie de comemorare a comandantului superior Qassem Soleimani, care a fost ucis de o dronă americană în 2020.

Organizaţia Ţărilor Exportatoare de Petrol (OPEC) a declarat că cooperarea şi dialogul în cadrul alianţei mai extinse a producătorilor de petrol OPEC+ vor continua, după ce Angola, membru OPEC, a anunţat luna trecută că va părăsi grupul.

OPEC+ include OPEC şi aliaţi precum Rusia.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#sahara #cotații #petrol

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Programul guvernamental „Curtea Europeană”, care prevede modernizarea a 469 de curți de bloc din Chișinău, se confruntă cu dificultăți de implementare. Ministrul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, Vladimir Bolea, recunoaște că unele licitații au fost organizate de trei sau chiar patru ori, fără ca vreo companie de construcții să depună oferte. Principala problemă nu mai este lipsa proiectelor sau a finanțării, ci capacitatea redusă a firmelor de a executa lucrările.

„Cea mai mare problemă pe care am constatat-o în 2025 și 2026, atunci când am venit cu un număr foarte mare de proiecte, atât pe «Curtea Europeană», cât și pe «Europa este aproape», este capacitatea redusă de implementare. Avem curți pentru care au fost repetate de trei, în unele cazuri de patru ori, licitațiile, pentru că nu a participat niciun agent economic”, a declarat Vladimir Bolea.

Potrivit ministrului, dificultăți similare sunt înregistrate și în cadrul programului „Europa este aproape”, destinat modernizării infrastructurii rutiere locale. În unele localități, autoritățile au fost nevoite să organizeze licitații de trei ori înainte de a identifica o companie dispusă să execute lucrările.

„La etapa actuală, din ceea ce vedem noi, nu este atât de mare problema programelor, pe care le avem foarte multe, cât este capacitatea de implementare”, a explicat oficialul.

Întrebat dacă Guvernul va reuși să finalizeze toate cele 469 de curți promise, Bolea a dat asigurări că proiectele nu vor fi abandonate, chiar dacă ritmul lucrărilor este mai lent decât cel dorit.

„Guvernul Republicii Moldova și-a pus drept scop să le finalizeze pe toate și, din acest considerent, nu există niciun fel de dubii”, a afirmat ministrul.

Pentru anul 2026, autoritățile au în lucru 70 de curți, iar în 2027 își propun să înceapă lucrările la cel puțin alte 100. Ministrul susține că documentația tehnică și schițele pentru următoarea etapă sunt deja elaborate și coordonate, însă realizarea obiectivului depinde de numărul companiilor care vor participa la licitații.

„Luând în considerație că avem deja unii agenți economici care și-au dezvoltat capacitatea de implementare a unor astfel de proiecte, sperăm în 2027 să luăm un minim de 100 de curți. Dar, iarăși, depinde de capacitatea de implementare și de câți agenți economici se vor include în proces”, a declarat Bolea.

Oficialul nu a indicat un termen exact pentru finalizarea întregului program. El a explicat că modernizarea curților va continua etapizat, în funcție de posibilitățile de execuție.

Programul „Curtea Europeană” a fost extins în noiembrie 2025, când Guvernul a aprobat includerea a încă 380 de curți, pe lângă cele 89 selectate anterior. Valoarea proiectelor suplimentare depășește 1,7 miliarde de lei, finanțarea fiind asigurată din Fondul Național pentru Dezvoltare Regională și Locală.

Fiecare proiect poate beneficia de până la 5 milioane de lei pentru reabilitarea căilor de acces, trotuarelor și scărilor, modernizarea iluminatului, amenajarea parcărilor, terenurilor de joacă și spațiilor de recreere.

În august 2026, Vladimir Bolea anunța că primele 30 de curți fuseseră deja modernizate, cu investiții care depășiseră 200 de milioane de lei. La acel moment, autoritățile vorbeau despre amenajarea altor 88 de curți în cursul anului.