Prețurile petrolului au luat-o razna: totul a început din Sahara

06 Ian. 2024, 07:23
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
06 Ian. 2024, 07:23 // Actual //  bani.md

Preţurile petrolului au urcat cu aproximativ 3% miercuri și își păstrează trendul crescător, după ce o întrerupere a activităţii la cel mai mare câmp petrolier al Libiei s-a adăugat la temerile că tensiunile din Orientul Mijlociu ar putea reduce livrările globale de petrol, transmite Reuters.

Contractele futures pentru petrolul Brent au crescut cu 2,44 dolari sau cu 3,2%, la 78,33 dolari pe baril, în timp ce preţul ţiţeiului U.S. West Texas Intermediate (WTI) a crescut cu 2,45 dolari, sau cu 3,5%, la 72,83 dolari pe baril.

Ambele valori de referinţă ale petrolului au crescut pentru prima dată în cinci zile şi cel mai mult într-o singură zi de la jumătatea lunii noiembrie.

Oprirea  completă a producţiei la câmpul petrolier Sharara, din Libia, stat membru al OPEC, de 300.000 de barili pe zi (bpd), a fost determinată de nişte acţiuni de protest.

”Închiderea Sharara se adaugă cu siguranţă la creşterea preţurilor, în special pentru Brent”, a spus Viktor Katona, de la firma de analiză energetică Kpler, care a evaluat că întreruperea este probabil de scurtă durată.

Atacurile din Marea Roșie

Preţurile petrolului au crescut şi din cauza atacurilor continue asupra navelor din Marea Roşie ale luptătorilor Houthi.

Grupul din Yemen susţinut de Iran a declarat că ”a ţintit” o navă container cu destinaţia Israel, la o zi după ce Comandamentul Central al SUA (CENTCOM) a declarat că rebelii Houthi au tras două rachete balistice antinavă în sudul Mării Roşii.

Israelul şi-a intensificat bombardarea Fâşiei Gaza după ce războiul s-a extins în Liban, cu uciderea la Beirut a liderului adjunct al Hamas.

Israelul nu a confirmat nici nu a infirmat responsabilitatea.

Traderii de energie s-au îngrijorat că un conflict mai larg din Orientul Mijlociu ar putea închide căi navigabile cruciale, cum ar fi Marea Roşie şi Golful Persic, pentru transportul petrolului şi ar putea perturba fluxurile comerciale.

Amplificând incertitudinea din Orientul Mijlociu, două explozii au ucis peste 100 de persoane în Iran, stat membru al OPEC, şi au rănit zeci de oameni la o ceremonie de comemorare a comandantului superior Qassem Soleimani, care a fost ucis de o dronă americană în 2020.

Organizaţia Ţărilor Exportatoare de Petrol (OPEC) a declarat că cooperarea şi dialogul în cadrul alianţei mai extinse a producătorilor de petrol OPEC+ vor continua, după ce Angola, membru OPEC, a anunţat luna trecută că va părăsi grupul.

OPEC+ include OPEC şi aliaţi precum Rusia.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

16 Sept. 2026, 13:55
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Grîu Tatiana
16 Sept. 2026, 13:55 // Bănci şi Finanţe //  Grîu Tatiana

Bitcoin a coborât sub pragul de 76 000 de dolari, după ce Senatul Statelor Unite a respins o etapă procedurală esențială pentru CLARITY Act, proiectul de lege care urmărea să introducă un cadru federal mai clar pentru piața criptomonedelor. Reacția investitorilor a dus la scăderi pe întreaga piață crypto.

Bitcoin a pierdut aproape 4% în ultimele 24 de ore, iar declinul s-a accentuat după votul din Senatul american. Și alte criptomonede importante au fost afectate. Tokenul HYPE, asociat platformei descentralizate Hyperliquid, a scăzut cu aproximativ 4%, în timp ce Ethereum, XRP, Solana și alte active digitale au înregistrat, de asemenea, pierderi.

Senatul SUA a respins pe 15 septembrie moțiunea procedurală care ar fi permis proiectului CLARITY Act, denumirea oficială Digital Asset Market Clarity Act, să avanseze către următoarea etapă. Inițiativa a primit 49 de voturi pentru și 50 împotrivă, în condițiile în care erau necesare cel puțin 60 de voturi pentru ca proiectul să poată continua.

Patru senatori republicani — Jerry Moran, Susan Collins, Josh Hawley și Thom Tillis — s-au alăturat democraților care au votat împotriva moțiunii. Senatorul democrat Chris Coons nu a participat la vot. Decizia a pus, cel puțin temporar, capăt negocierilor bipartizane desfășurate timp de mai bine de un an.

CLARITY Act urmărea să stabilească mai clar responsabilitățile autorităților americane în supravegherea activelor digitale și să delimiteze atribuțiile Securities and Exchange Commission (SEC) și Commodity Futures Trading Commission (CFTC). Proiectul, rezultat în urma unor negocieri de peste un an, a ajuns la un text de peste 600 de pagini și includea inclusiv prevederi referitoare la etica oficialilor federali și conflictele de interese legate de activele crypto.

În lipsa unei legi adoptate de Congres, reglementarea pieței criptomonedelor continuă să fie elaborată de autoritățile federale. SEC și CFTC lucrează la un cadru comun pentru clasificarea diferitelor tipuri de tokenuri, iar SEC pregătește reguli privind lansarea tokenurilor, custodia și platformele de tranzacționare.