Prețurile petrolului au luat-o razna: totul a început din Sahara

Preţurile petrolului au urcat cu aproximativ 3% miercuri și își păstrează trendul crescător, după ce o întrerupere a activităţii la cel mai mare câmp petrolier al Libiei s-a adăugat la temerile că tensiunile din Orientul Mijlociu ar putea reduce livrările globale de petrol, transmite Reuters.

Contractele futures pentru petrolul Brent au crescut cu 2,44 dolari sau cu 3,2%, la 78,33 dolari pe baril, în timp ce preţul ţiţeiului U.S. West Texas Intermediate (WTI) a crescut cu 2,45 dolari, sau cu 3,5%, la 72,83 dolari pe baril.

Ambele valori de referinţă ale petrolului au crescut pentru prima dată în cinci zile şi cel mai mult într-o singură zi de la jumătatea lunii noiembrie.

Oprirea completă a producţiei la câmpul petrolier Sharara, din Libia, stat membru al OPEC, de 300.000 de barili pe zi (bpd), a fost determinată de nişte acţiuni de protest.

”Închiderea Sharara se adaugă cu siguranţă la creşterea preţurilor, în special pentru Brent”, a spus Viktor Katona, de la firma de analiză energetică Kpler, care a evaluat că întreruperea este probabil de scurtă durată.

Atacurile din Marea Roșie

Preţurile petrolului au crescut şi din cauza atacurilor continue asupra navelor din Marea Roşie ale luptătorilor Houthi.

Grupul din Yemen susţinut de Iran a declarat că ”a ţintit” o navă container cu destinaţia Israel, la o zi după ce Comandamentul Central al SUA (CENTCOM) a declarat că rebelii Houthi au tras două rachete balistice antinavă în sudul Mării Roşii.

Israelul şi-a intensificat bombardarea Fâşiei Gaza după ce războiul s-a extins în Liban, cu uciderea la Beirut a liderului adjunct al Hamas.

Israelul nu a confirmat nici nu a infirmat responsabilitatea.

Traderii de energie s-au îngrijorat că un conflict mai larg din Orientul Mijlociu ar putea închide căi navigabile cruciale, cum ar fi Marea Roşie şi Golful Persic, pentru transportul petrolului şi ar putea perturba fluxurile comerciale.

Amplificând incertitudinea din Orientul Mijlociu, două explozii au ucis peste 100 de persoane în Iran, stat membru al OPEC, şi au rănit zeci de oameni la o ceremonie de comemorare a comandantului superior Qassem Soleimani, care a fost ucis de o dronă americană în 2020.

Organizaţia Ţărilor Exportatoare de Petrol (OPEC) a declarat că cooperarea şi dialogul în cadrul alianţei mai extinse a producătorilor de petrol OPEC+ vor continua, după ce Angola, membru OPEC, a anunţat luna trecută că va părăsi grupul.

OPEC+ include OPEC şi aliaţi precum Rusia.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#sahara #cotații #petrol

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Rusia va apela în 2026 la economiile contribuabililor pentru a-și finanța în continuare războiul din Ucraina, în contextul unei economii tot mai afectate de sancțiuni, inflație și stagnare, relevă o analiză publicată de agenția EFE. Autoritățile de la Moscova au anunțat majorarea cotei TVA de la 20% la 22%, măsura fiind justificată de necesitatea finanțării cheltuielilor pentru securitate și apărare, precum și a sprijinului social acordat familiilor implicate în conflict.

În paralel, sectoare-cheie ale economiei ruse – petrolul, gazele, cărbunele și metalurgia – se confruntă cu dificultăți majore, iar marile companii de stat, inclusiv Rosatom, RusHydro și compania feroviară RZhD, înregistrează presiuni financiare tot mai mari. După noile sancțiuni americane impuse Rosneft și Lukoil, veniturile din exporturile de petrol și gaze au scăzut cu aproximativ 35% în noiembrie, iar pentru decembrie este estimată o diminuare de până la 50%.

În pofida acestor probleme, președintele Vladimir Putin a decis să continue campania militară și să amâne negocierile de pace. Liderul de la Kremlin a declarat că populația va înțelege majorarea taxelor, atât timp cât statul își respectă obligațiile sociale și garantează securitatea țării.

Guvernul rus nu își permite injecții masive de capital pentru salvarea economiei, din cauza inflației ridicate și a eforturilor de a o ține sub control. Astfel, Rusia se pregătește să intre în 2026 cu sectoare stagnante, în timp ce obiectivul principal rămâne reducerea inflației. Vicepremierul Aleksandr Novak a recunoscut că economia rusă nu va ieși din stagnare înainte de 2027, în condițiile în care creșterea PIB este estimată la doar 1% în acest an, după 4,1% în 2024.

Pentru a compensa scăderea veniturilor bugetare, Kremlinul va majora și alte impozite, inclusiv pe veniturile persoanelor fizice și ale companiilor, va elimina facilitățile fiscale pentru lucrătorii independenți și pentru majoritatea IMM-urilor și va crește taxele pentru autoturisme. Companiile din domeniul tehnologiei vor fi printre cele mai afectate, cota de impozitare urmând să se dubleze, de la 7,6% la 15%.

În același timp, statul continuă confiscarea activelor private, valoarea bunurilor naționalizate ajungând la aproximativ 50 de miliarde de dolari, echivalentul a aproape 2% din PIB. Economiștii avertizează că noile măsuri fiscale vor duce la scumpiri, la scăderea cererii și la extinderea economiei subterane, iar aprecierea puternică a rublei riscă să împingă economia rusă spre un scenariu de stagflație în 2026.