Prețurile petrolului au luat-o razna: totul a început din Sahara

Preţurile petrolului au urcat cu aproximativ 3% miercuri și își păstrează trendul crescător, după ce o întrerupere a activităţii la cel mai mare câmp petrolier al Libiei s-a adăugat la temerile că tensiunile din Orientul Mijlociu ar putea reduce livrările globale de petrol, transmite Reuters.

Contractele futures pentru petrolul Brent au crescut cu 2,44 dolari sau cu 3,2%, la 78,33 dolari pe baril, în timp ce preţul ţiţeiului U.S. West Texas Intermediate (WTI) a crescut cu 2,45 dolari, sau cu 3,5%, la 72,83 dolari pe baril.

Ambele valori de referinţă ale petrolului au crescut pentru prima dată în cinci zile şi cel mai mult într-o singură zi de la jumătatea lunii noiembrie.

Oprirea completă a producţiei la câmpul petrolier Sharara, din Libia, stat membru al OPEC, de 300.000 de barili pe zi (bpd), a fost determinată de nişte acţiuni de protest.

”Închiderea Sharara se adaugă cu siguranţă la creşterea preţurilor, în special pentru Brent”, a spus Viktor Katona, de la firma de analiză energetică Kpler, care a evaluat că întreruperea este probabil de scurtă durată.

Atacurile din Marea Roșie

Preţurile petrolului au crescut şi din cauza atacurilor continue asupra navelor din Marea Roşie ale luptătorilor Houthi.

Grupul din Yemen susţinut de Iran a declarat că ”a ţintit” o navă container cu destinaţia Israel, la o zi după ce Comandamentul Central al SUA (CENTCOM) a declarat că rebelii Houthi au tras două rachete balistice antinavă în sudul Mării Roşii.

Israelul şi-a intensificat bombardarea Fâşiei Gaza după ce războiul s-a extins în Liban, cu uciderea la Beirut a liderului adjunct al Hamas.

Israelul nu a confirmat nici nu a infirmat responsabilitatea.

Traderii de energie s-au îngrijorat că un conflict mai larg din Orientul Mijlociu ar putea închide căi navigabile cruciale, cum ar fi Marea Roşie şi Golful Persic, pentru transportul petrolului şi ar putea perturba fluxurile comerciale.

Amplificând incertitudinea din Orientul Mijlociu, două explozii au ucis peste 100 de persoane în Iran, stat membru al OPEC, şi au rănit zeci de oameni la o ceremonie de comemorare a comandantului superior Qassem Soleimani, care a fost ucis de o dronă americană în 2020.

Organizaţia Ţărilor Exportatoare de Petrol (OPEC) a declarat că cooperarea şi dialogul în cadrul alianţei mai extinse a producătorilor de petrol OPEC+ vor continua, după ce Angola, membru OPEC, a anunţat luna trecută că va părăsi grupul.

OPEC+ include OPEC şi aliaţi precum Rusia.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#sahara #cotații #petrol

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Economia Republicii Moldova a crescut cu numai 0,6% în primul semestru, iar deficitul bugetar pentru 2026 ajunge, după rectificare, la aproximativ 6% din PIB. Cifrele se regăsesc în raportul primelor 100 de zile de guvernare, prezentat de premierul Vasile Tofan. Executivul recunoaște că ritmul de creștere este insuficient și mizează pe reducerea poverii fiscale asupra muncii și investițiilor, simplificarea regulilor pentru afaceri și diminuarea costurilor de administrare a statului.

Potrivit documentului, agricultura a înregistrat o creștere de 11,5%, producția industrială — de 6,7%, iar exporturile de mărfuri autohtone — de 12,8%. Investițiile au avansat cu 5,2% în primul semestru, iar comerțul cu amănuntul — cu 7,3%. Guvernul admite însă că aceste evoluții nu sunt resimțite suficient în bugetele familiilor.

Salariul mediu brut a ajuns la 16 444 de lei, în creștere cu 9,5% în termeni nominali, dar cu numai 3,3% în termeni reali, după ajustarea la scumpiri. Inflația anuală era de 8,6% în septembrie.

În politica fiscală, raportul prezintă majorarea, din 2027, a scutirii personale anuale de la 29 700 la 40 020 de lei, cu aproximativ 35%. Totodată, impozitul zero pe profitul nedistribuit este prelungit până în 2029, iar plafonul companiilor eligibile crește de la 100 la 200 de milioane de lei. În paralel, Executivul anunță o taxare mai mare a jocurilor de noroc și a produselor din tutun, precum și reducerea unor facilități și excepții fiscale.

Aceste măsuri vin pe fondul creșterii deficitului bugetar de la 3,9% din PIB în 2025 la aproximativ 6% în 2026. Guvernul explică diferența prin costurile mai mari ale energiei, sprijinul acordat populației, plățile salariale și investițiile suplimentare în drumuri și infrastructură locală. În primele 100 de zile au fost alocate 560 de milioane de lei pentru plata unică destinată bugetarilor și 550 de milioane de lei pentru compensații la energie.

Raportul avertizează că menținerea unor deficite mari ar majora datoria și cheltuielile pentru dobânzi. La sfârșitul anului 2025, datoria publică reprezenta 39,2% din PIB.

Pentru mediul de afaceri, Executivul raportează eliminarea unor acte permisive și cerințe administrative, cu economii estimate pentru companii la circa 37 de milioane de lei anual. A fost aprobată și o foaie de parcurs cu 300 de măsuri pentru libertatea de a presta servicii. Plafonul operațiunilor valutare care pot fi efectuate fără autorizarea prealabilă a BNM a crescut de la 10 000 la 100 000 de euro, iar plafonul garanțiilor ODA pentru întreprinderile mici și mijlocii a fost ridicat la 20 de milioane de lei.

În atragerea investițiilor, Guvernul menționează peste 100 de întâlniri și discuții cu potențiali investitori locali și străini. Printre proiectele prezentate se numără investiția de circa 250 de milioane de euro lansată de SUMMA și FIBA la Stăuceni și noua capacitate de producție pusă în funcțiune de Knauf la Bălți. Executivul precizează că nu toate discuțiile cu investitorii se vor transforma în proiecte.

O altă direcție este reducerea costurilor statului. Aproximativ 82 de autorități și instituții publice sunt vizate de un proces de analiză și optimizare. Comasarea pregătită pentru 23 de întreprinderi silvice ar urma să aducă economii de până la 70 de milioane de lei.

Raportul scoate în evidență și randamentul redus al proprietății publice. Întreprinderile și participațiile administrate de Agenția Proprietății Publice aveau un capital propriu agregat de aproximativ 37,8 miliarde de lei și au transferat bugetului 689 de milioane de lei în 2025, sub formă de dividende și defalcări. Guvernul calculează un randament implicit de circa 1,8%, care coboară la aproximativ 0,8% dacă sunt excluse Energocom, Loteria Națională și Moldtelecom.

În energie, Executivul raportează constituirea unor stocuri de gaze de peste 129 de milioane de metri cubi și contractarea necesarului planificat pentru sezonul rece. Autoritățile recunosc însă că asigurarea volumelor nu rezolvă problema prețurilor și anunță că prioritatea următoare este găsirea unor surse mai ieftine și mai previzibile.