Prețurile petrolului au luat-o razna: totul a început din Sahara

Preţurile petrolului au urcat cu aproximativ 3% miercuri și își păstrează trendul crescător, după ce o întrerupere a activităţii la cel mai mare câmp petrolier al Libiei s-a adăugat la temerile că tensiunile din Orientul Mijlociu ar putea reduce livrările globale de petrol, transmite Reuters.

Contractele futures pentru petrolul Brent au crescut cu 2,44 dolari sau cu 3,2%, la 78,33 dolari pe baril, în timp ce preţul ţiţeiului U.S. West Texas Intermediate (WTI) a crescut cu 2,45 dolari, sau cu 3,5%, la 72,83 dolari pe baril.

Ambele valori de referinţă ale petrolului au crescut pentru prima dată în cinci zile şi cel mai mult într-o singură zi de la jumătatea lunii noiembrie.

Oprirea completă a producţiei la câmpul petrolier Sharara, din Libia, stat membru al OPEC, de 300.000 de barili pe zi (bpd), a fost determinată de nişte acţiuni de protest.

”Închiderea Sharara se adaugă cu siguranţă la creşterea preţurilor, în special pentru Brent”, a spus Viktor Katona, de la firma de analiză energetică Kpler, care a evaluat că întreruperea este probabil de scurtă durată.

Atacurile din Marea Roșie

Preţurile petrolului au crescut şi din cauza atacurilor continue asupra navelor din Marea Roşie ale luptătorilor Houthi.

Grupul din Yemen susţinut de Iran a declarat că ”a ţintit” o navă container cu destinaţia Israel, la o zi după ce Comandamentul Central al SUA (CENTCOM) a declarat că rebelii Houthi au tras două rachete balistice antinavă în sudul Mării Roşii.

Israelul şi-a intensificat bombardarea Fâşiei Gaza după ce războiul s-a extins în Liban, cu uciderea la Beirut a liderului adjunct al Hamas.

Israelul nu a confirmat nici nu a infirmat responsabilitatea.

Traderii de energie s-au îngrijorat că un conflict mai larg din Orientul Mijlociu ar putea închide căi navigabile cruciale, cum ar fi Marea Roşie şi Golful Persic, pentru transportul petrolului şi ar putea perturba fluxurile comerciale.

Amplificând incertitudinea din Orientul Mijlociu, două explozii au ucis peste 100 de persoane în Iran, stat membru al OPEC, şi au rănit zeci de oameni la o ceremonie de comemorare a comandantului superior Qassem Soleimani, care a fost ucis de o dronă americană în 2020.

Organizaţia Ţărilor Exportatoare de Petrol (OPEC) a declarat că cooperarea şi dialogul în cadrul alianţei mai extinse a producătorilor de petrol OPEC+ vor continua, după ce Angola, membru OPEC, a anunţat luna trecută că va părăsi grupul.

OPEC+ include OPEC şi aliaţi precum Rusia.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#sahara #cotații #petrol

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Proprietarii de case, apartamente și terenuri din Republica Moldova ar putea plăti impozite imobiliare mai mari din anul 2027, odată cu aplicarea noilor valori estimate ale bunurilor imobile. Prevederea se regăsește în avizul Guvernului asupra amendamentelor la proiectul de lege privind simplificarea legislației fiscale și vamale.

Potrivit documentului, valorile bunurilor imobile stabilite în urma lucrărilor de evaluare și reevaluare generală în scopul impozitării urmează să fie puse în aplicare de la 1 ianuarie 2027. Modificările vizează inclusiv apartamentele și casele individuale din localitățile rurale, terenurile aferente acestora, precum și terenurile agricole fără construcții.

Schimbarea ar putea avea un impact direct asupra sumelor achitate anual de proprietari. Chiar și în situația în care cota procentuală a impozitului rămâne neschimbată, majorarea valorii estimate a unui imobil poate conduce la creșterea obligației fiscale. Cu alte cuvinte, proprietarii ar putea achita mai mult nu neapărat din cauza majorării cotei, ci pentru că impozitul va fi calculat pornind de la o valoare reevaluată a proprietății.

În același timp, Guvernul respinge propunerea unui deputat de a permite autorităților publice locale să stabilească liber cotele impozitului pe bunurile imobiliare, fără respectarea pragului minim prevăzut de Codul fiscal.

Executivul argumentează că menținerea unei cote minime este necesară pentru asigurarea unor venituri predictibile la bugetele locale. Potrivit autorităților, eliminarea acestui prag ar putea determina unele primării să stabilească impozite excesiv de mici, ceea ce ar afecta finanțarea serviciilor publice și ar crea diferențe semnificative de impozitare între localități.

O altă modificare propusă vizează obligația consiliilor locale de a adopta anual deciziile privind cotele concrete ale impozitului imobiliar. În cazul în care autoritățile locale nu aprobă deciziile în termenul stabilit sau acestea sunt anulate prin hotărâri judecătorești definitive, pentru anul fiscal următor se vor aplica automat cotele minime prevăzute de legislație.

În municipiul Chișinău, cota impozitului pe bunurile imobiliare pentru anul 2026 este de 0,185% din valoarea impozabilă a locuinței, potrivit datelor Agenției Geodezie, Cartografie și Cadastru. Prin comparație, cota minimă prevăzută de Codul fiscal este de 0,05%, adică de 3,7 ori mai mică decât cea aplicată în Chișinău. Așadar, impactul reevaluării din 2027 va depinde în mare măsură de cota pe care o va stabili Consiliul Municipal Chișinău. Dacă ar menține 0,185%, un apartament reevaluat la un milion de lei ar genera un impozit anual de 1.850 de lei, înaintea eventualelor scutiri.

#impozit #imobil #cadastru