Preţurile petrolului, încotro, după ce Arabia Saudită îşi adânceşte reducerea producţiei

10 Iun. 2023, 17:58
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
10 Iun. 2023, 17:58 // Actual //  bani.md

Arabia Saudită a anunţat că îşi va reduce dramatic producţia pe­tro­lieră în luna iulie, anunţul ve­nind în paralel cu un mai amplu acord al OPEC Plus de prelungire a limitărilor de producţie până în 2024, în condiţiile în care grupul încearcă să îm­pingă în sus preţurile petrolului.

Pe de altă par­te, însă, exporturile de petrol ale Rusiei se men­ţin ridicate, deşi Moscova încearcă să-şi convin­gă partenerii din cadrul cartelului că implemen­tează o reducere cu 500.000 de barili pe zi a pro­ducţiei ce ar fi trebuit să înceapă din luna martie.

Arabia Saudită îţi va reduce producţia cu 1 milion de barili pe zi în încercarea de a îm­pinge preţurile petrolului în sus, a a­nun­ţat aceasta în urma unei reu­ni­uni extrem de tensionate a grupu­lui OPEC Plus al producătorilor de petrol în Viena duminica tre­cută. Ministrul saudit al energiei, Prinţul Abdulaziz bin Salman, liderul de factor al OPEC, a anunţat această deci­zie ca parte a unui acord în care mai multe state membre africane îşi vor vedea cotele reduse de anul viitor, scrie Financial Times.

Ţintele de producţie ale Rusiei, al doilea mare exportator de petrol al lumii, ar putea fi de asemenea reduse în funcţie de rezultatele unei analize a nivelurilor actuale de producţie realizate de specialişti independenţi.

Potrivit Bloomberg, Moscova încearcă să-şi convingă partenerii din cadrul cartelului că-şi implementează reducerea de 500.000 de barili pe zi anunţată ca reacţie la sancţiunile occiden­tale şi plafonarea preţului exporturilor sale pe­troliere. Între timp, ca parte a noului acord, Emiratele Arabe Unite îşi vor putea creşte producţia, notează Financial Times.

Producţia petrolieră a Ara­biei Saudite va scădea la 9 mili­oane de barili pe zi în iulie, de la aproximativ 10 milioane în mai, cea mai semnificativă reducere din ultimii ani, iar măsura ar putea fi prelungită.

Preţurile petrolului au scăzut în ultimele 10 luni în pofida mai multor încercări ale pro­ducătorilor de a-şi reduce oferta. Arabia Saudită şi alte ţări membre ale cartelului au anunţat o reducere surpriză în aprilie, însă, după ce au urcat pentru scurt timp către 90 de dolari pe baril, preţurile petrolului şi-au inver­sat din nou direcţia, coborând la aproape 70 de dolari pe baril la un anumit moment săptămâna trecută, pe fondul temerilor privind slăbiciunea economiei mondiale şi impactului acesteia asupra cererii de petrol.

Giovanni Staunovo, analist la UBS, arată că anunţul Arabiei Saudite reprezintă un sem­nal clar a ceea ce vrea ţara să obţină, „stabi­litatea pieţei“, după cum au anunţat oficialii acesteia.

Potrivit estimărilor FMI, Riadul are nevoie de un preţ al petrolului de peste 80 de dolari pe baril pentru a-şi echilibra bugetul şi a finanţa unele dintre gigaproiectele despre care prinţul Mohammed bin Salman speră să-i transforme economia.

De la invadarea Ucrainei de către Rusia în fabruarie anul trecut, ţările occidentale au acu­zat OPEC-ul că manipulează preţurile petro­lului şi subminează economia mondială prin costuri ridicate ale energiei. Occidentul a acuzat de asemenea cartelul că ia partea Rusiei, scrie Reuters.

Insiderii OPEC au declarat că acţiunile Vestului de tipărire de bani din ultimul deceniu au alimentat inflaţia şi obligă ţările producă­toare de petrol să acţioneze pentru a menţine valoarea principalului export.
Analiştii arată că decizia recentă a OPEC Plus este un semnal clar că grupul este dispus să susţină preţurile şi să încerce să combată speculatorii.

Preţurile petrolului Brent şi petrolului american au urcat imediat după anunţarea de­ciziilor cu peste 2%, însă au coborât mai apoi.

Bob McNally, analist la Rapidan Energy, a declarat pentru CNBC că piaţa nu s-a aşteptat a decizia saudiţilor şi că întrevede deficite sem­nificative la nivel mondial materializându-se în a doua jumătate a acestui an şi preţurile petro­lului depăşind 100 de dolari anul viitor.

Kang Wu, de la S&P Global Commodity Insights, estimează la rândul său că creşterea semnificativă a cererii din sezonul de vară va susţine preţuri mai ridicate ale petrolului în lunile următoare.

Vivek Dhar, analist la Commonwealth Bank of Australia se aşteaptă ca preţul ţiţeiului Brent să urce la 85 dolari până în trimestrul IV al acestui an, notează Reuters.

Analiştii ANZ au anunţat că-şi menţin ţinta de 100 dolari pe baril pentru ţiţeiul Brent pentru sfârşitul acestui an.

Alţi analişti au păreri diferite, însă, cu privire la traiectorie preţurilor petrolului, conform CNBC.

Weekendul trecut a marcat un „eşec total“ al saudiţilor în a convinge toţi membrii OPEC Plus să facă „ce este necesar pentru a aduce preţuri mai mari pe piaţă“, potrivit lui Ed Morse, de la Citi. Acesta arată că piaţa petrolului este în continuare extrem de fragilă în parte din cauza cererii dezamăgitoare din China, UE şi SUA.

„Există potenţialul ca oferta să fie mult mai mare decât creşterea ce va fi înregistrată de cerere. Nu există nicio garanţie că preţurile petrolului nu vor scădea sub 70 de dolari“, arată acesta.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

30 Oct. 2026, 11:13
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
30 Oct. 2026, 11:13 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Construcția centurii Chișinăului avansează spre o nouă etapă, după ce autoritățile au finalizat studiul de fezabilitate pentru sectorul al doilea, cu o lungime de aproximativ 8,8 kilometri. Ministrul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, Vladimir Bolea, a anunțat, în cadrul emisiunii de la Vocea Basarabiei, că finanțarea este asigurată, iar următorul pas este lansarea licitației pentru selectarea companiei care va executa lucrările.

„Noi am primit studiul de fezabilitate, are loc pregătirea caietelor pentru licitație, resurse financiare sunt. A trecut toată partea birocratică, urmează ca AND să finalizeze caietele de sarcini și vom deschide licitația”, a declarat ministrul.

Potrivit lui Bolea, sectorul al doilea al centurii va începe de la nodul rutier din direcția Ialoveni–Leușeni, în zona unde se termină porțiunea de drum cu patru benzi, și se va întinde pe aproximativ 8,8 kilometri până în zona Sculeni.

Acest tronson urmează să completeze sectorul întâi al centurii, care face legătura dintre Ialoveni și nodul rutier menționat.

Ministrul a precizat că autoritățile pregătesc în paralel și sectorul al treilea al centurii, care ar urma să facă legătura dintre zona Sculeni și podul de la Cricova. În perioada următoare este așteptată prezentarea studiului de fezabilitate, document care va permite estimarea costurilor necesare pentru construcție.

„Încercăm în 2027 să identificăm resurse financiare și să scoatem și sectorul trei în proces de construcție”, a declarat Vladimir Bolea.

Oficialul avertizează însă că realizarea lucrărilor va provoca dificultăți serioase în trafic, inclusiv pentru șoferii care utilizează zilnic drumurile din apropierea Capitalei.

Pentru a limita perioada restricțiilor și a accelera execuția, autoritățile intenționează să împartă sectorul al doilea în mai multe segmente de construcție.

„Noi înțelegem că vom bloca, adică construcția centurii în sine va aduce foarte multe inconveniențe și incomodități. Din acest considerent, noi chiar acești opt kilometri îi împărțim în mai multe segmente, ca să fie mai rapidă construcția”, a explicat ministrul.

Bolea a recunoscut că șantierul va afecta circulația rutieră, însă a subliniat că obiectivul este executarea lucrărilor într-un termen cât mai scurt și cu perturbări cât mai reduse.

Întrebat dacă municipiul Chișinău ar putea avea o centură completă în următorii câțiva ani, ministrul a evitat să ofere un termen concret.

Potrivit acestuia, durata realizării sectoarelor doi și trei va depinde de momentul semnării contractelor de construcție. Totodată, finalizarea acestor două tronsoane nu va însemna închiderea întregului inel rutier din jurul Capitalei.

„Nu în finalitate, pentru că mai există sectoarele patru, cinci și șase. Trebuie, într-un final, să se închidă. Celelalte, patru, cinci și șase, sunt în fază de proiectare”, a precizat Vladimir Bolea.