Preţurile petrolului, încotro, după ce Arabia Saudită îşi adânceşte reducerea producţiei

10 Iun. 2023, 17:58
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
10 Iun. 2023, 17:58 // Actual //  bani.md

Arabia Saudită a anunţat că îşi va reduce dramatic producţia pe­tro­lieră în luna iulie, anunţul ve­nind în paralel cu un mai amplu acord al OPEC Plus de prelungire a limitărilor de producţie până în 2024, în condiţiile în care grupul încearcă să îm­pingă în sus preţurile petrolului.

Pe de altă par­te, însă, exporturile de petrol ale Rusiei se men­ţin ridicate, deşi Moscova încearcă să-şi convin­gă partenerii din cadrul cartelului că implemen­tează o reducere cu 500.000 de barili pe zi a pro­ducţiei ce ar fi trebuit să înceapă din luna martie.

Arabia Saudită îţi va reduce producţia cu 1 milion de barili pe zi în încercarea de a îm­pinge preţurile petrolului în sus, a a­nun­ţat aceasta în urma unei reu­ni­uni extrem de tensionate a grupu­lui OPEC Plus al producătorilor de petrol în Viena duminica tre­cută. Ministrul saudit al energiei, Prinţul Abdulaziz bin Salman, liderul de factor al OPEC, a anunţat această deci­zie ca parte a unui acord în care mai multe state membre africane îşi vor vedea cotele reduse de anul viitor, scrie Financial Times.

Ţintele de producţie ale Rusiei, al doilea mare exportator de petrol al lumii, ar putea fi de asemenea reduse în funcţie de rezultatele unei analize a nivelurilor actuale de producţie realizate de specialişti independenţi.

Potrivit Bloomberg, Moscova încearcă să-şi convingă partenerii din cadrul cartelului că-şi implementează reducerea de 500.000 de barili pe zi anunţată ca reacţie la sancţiunile occiden­tale şi plafonarea preţului exporturilor sale pe­troliere. Între timp, ca parte a noului acord, Emiratele Arabe Unite îşi vor putea creşte producţia, notează Financial Times.

Producţia petrolieră a Ara­biei Saudite va scădea la 9 mili­oane de barili pe zi în iulie, de la aproximativ 10 milioane în mai, cea mai semnificativă reducere din ultimii ani, iar măsura ar putea fi prelungită.

Preţurile petrolului au scăzut în ultimele 10 luni în pofida mai multor încercări ale pro­ducătorilor de a-şi reduce oferta. Arabia Saudită şi alte ţări membre ale cartelului au anunţat o reducere surpriză în aprilie, însă, după ce au urcat pentru scurt timp către 90 de dolari pe baril, preţurile petrolului şi-au inver­sat din nou direcţia, coborând la aproape 70 de dolari pe baril la un anumit moment săptămâna trecută, pe fondul temerilor privind slăbiciunea economiei mondiale şi impactului acesteia asupra cererii de petrol.

Giovanni Staunovo, analist la UBS, arată că anunţul Arabiei Saudite reprezintă un sem­nal clar a ceea ce vrea ţara să obţină, „stabi­litatea pieţei“, după cum au anunţat oficialii acesteia.

Potrivit estimărilor FMI, Riadul are nevoie de un preţ al petrolului de peste 80 de dolari pe baril pentru a-şi echilibra bugetul şi a finanţa unele dintre gigaproiectele despre care prinţul Mohammed bin Salman speră să-i transforme economia.

De la invadarea Ucrainei de către Rusia în fabruarie anul trecut, ţările occidentale au acu­zat OPEC-ul că manipulează preţurile petro­lului şi subminează economia mondială prin costuri ridicate ale energiei. Occidentul a acuzat de asemenea cartelul că ia partea Rusiei, scrie Reuters.

Insiderii OPEC au declarat că acţiunile Vestului de tipărire de bani din ultimul deceniu au alimentat inflaţia şi obligă ţările producă­toare de petrol să acţioneze pentru a menţine valoarea principalului export.
Analiştii arată că decizia recentă a OPEC Plus este un semnal clar că grupul este dispus să susţină preţurile şi să încerce să combată speculatorii.

Preţurile petrolului Brent şi petrolului american au urcat imediat după anunţarea de­ciziilor cu peste 2%, însă au coborât mai apoi.

Bob McNally, analist la Rapidan Energy, a declarat pentru CNBC că piaţa nu s-a aşteptat a decizia saudiţilor şi că întrevede deficite sem­nificative la nivel mondial materializându-se în a doua jumătate a acestui an şi preţurile petro­lului depăşind 100 de dolari anul viitor.

Kang Wu, de la S&P Global Commodity Insights, estimează la rândul său că creşterea semnificativă a cererii din sezonul de vară va susţine preţuri mai ridicate ale petrolului în lunile următoare.

Vivek Dhar, analist la Commonwealth Bank of Australia se aşteaptă ca preţul ţiţeiului Brent să urce la 85 dolari până în trimestrul IV al acestui an, notează Reuters.

Analiştii ANZ au anunţat că-şi menţin ţinta de 100 dolari pe baril pentru ţiţeiul Brent pentru sfârşitul acestui an.

Alţi analişti au păreri diferite, însă, cu privire la traiectorie preţurilor petrolului, conform CNBC.

Weekendul trecut a marcat un „eşec total“ al saudiţilor în a convinge toţi membrii OPEC Plus să facă „ce este necesar pentru a aduce preţuri mai mari pe piaţă“, potrivit lui Ed Morse, de la Citi. Acesta arată că piaţa petrolului este în continuare extrem de fragilă în parte din cauza cererii dezamăgitoare din China, UE şi SUA.

„Există potenţialul ca oferta să fie mult mai mare decât creşterea ce va fi înregistrată de cerere. Nu există nicio garanţie că preţurile petrolului nu vor scădea sub 70 de dolari“, arată acesta.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

14 Nov. 2026, 11:29
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
14 Nov. 2026, 11:29 // Actual //  Ursu Victor

Gigantul auto german Mercedes-Benz a decis să suspende toate investițiile suplimentare în fabricile sale din Germania și analizează posibilitatea închiderii unor unități de producție, pe fondul prăbușirii profitabilității, scăderii vânzărilor în China și conflictului cu sindicatele privind reducerea costurilor salariale. Decizia marchează o nouă etapă a crizei care lovește industria auto germană, unul dintre pilonii celei mai mari economii europene.

Directorul de producție al Mercedes-Benz, Michael Schiebe, a anunțat într-un interviu publicat pe 12 noiembrie în rețeaua internă a companiei că întregul consiliu de administrație a decis suspendarea investițiilor în unitățile germane. Potrivit acestuia, după luni de negocieri cu reprezentanții angajaților, nu se întrevede deocamdată nicio soluție pentru reducerea cheltuielilor.

„Cu actuala structură a costurilor nu putem investi în Germania”, a transmis conducerea companiei, subliniind că producția locală a devenit mult prea scumpă în comparație cu alte țări europene.

Directoarea de resurse umane, Britta Seeger, a avertizat că Mercedes-Benz este nevoit să examineze concret posibilitatea închiderii unor fabrici, deși conducerea și-ar dori să evite un asemenea scenariu.

„Cu toții vrem să evităm cu orice preț închiderea fabricilor. Din păcate, acum trebuie să analizăm această opțiune mult mai detaliat”, a declarat Seeger, citată de Reuters.

Miza principală a conflictului este programul de muncă. Conducerea Mercedes solicită majorarea săptămânii de lucru de la 35 la 40 de ore, fără creșterea salariilor. Practic, angajații ar urma să lucreze cu cinci ore mai mult săptămânal pentru aceeași remunerație, ceea ce ar reduce costul unei ore de muncă pentru companie.

Sindicatul IG Metall respinge categoric propunerea, considerând săptămâna de lucru de 35 de ore una dintre cele mai importante realizări obținute prin negocierile colective. Mai mult, sindicatul solicită o majorare salarială de 5%, într-un moment în care producătorul auto încearcă să reducă drastic cheltuielile.

Diferențele de cost sunt uriașe. Potrivit conducerii Mercedes-Benz, o oră de muncă în anumite fabrici germane poate costa de până la cinci ori mai mult decât în unitățile din Europa de Est. Compania consideră că această discrepanță afectează competitivitatea producției și deciziile privind amplasarea viitoarelor investiții.