Preţurile petrolului, încotro, după ce Arabia Saudită îşi adânceşte reducerea producţiei

10 Iun. 2023, 17:58
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
10 Iun. 2023, 17:58 // Actual //  bani.md

Arabia Saudită a anunţat că îşi va reduce dramatic producţia pe­tro­lieră în luna iulie, anunţul ve­nind în paralel cu un mai amplu acord al OPEC Plus de prelungire a limitărilor de producţie până în 2024, în condiţiile în care grupul încearcă să îm­pingă în sus preţurile petrolului.

Pe de altă par­te, însă, exporturile de petrol ale Rusiei se men­ţin ridicate, deşi Moscova încearcă să-şi convin­gă partenerii din cadrul cartelului că implemen­tează o reducere cu 500.000 de barili pe zi a pro­ducţiei ce ar fi trebuit să înceapă din luna martie.

Arabia Saudită îţi va reduce producţia cu 1 milion de barili pe zi în încercarea de a îm­pinge preţurile petrolului în sus, a a­nun­ţat aceasta în urma unei reu­ni­uni extrem de tensionate a grupu­lui OPEC Plus al producătorilor de petrol în Viena duminica tre­cută. Ministrul saudit al energiei, Prinţul Abdulaziz bin Salman, liderul de factor al OPEC, a anunţat această deci­zie ca parte a unui acord în care mai multe state membre africane îşi vor vedea cotele reduse de anul viitor, scrie Financial Times.

Ţintele de producţie ale Rusiei, al doilea mare exportator de petrol al lumii, ar putea fi de asemenea reduse în funcţie de rezultatele unei analize a nivelurilor actuale de producţie realizate de specialişti independenţi.

Potrivit Bloomberg, Moscova încearcă să-şi convingă partenerii din cadrul cartelului că-şi implementează reducerea de 500.000 de barili pe zi anunţată ca reacţie la sancţiunile occiden­tale şi plafonarea preţului exporturilor sale pe­troliere. Între timp, ca parte a noului acord, Emiratele Arabe Unite îşi vor putea creşte producţia, notează Financial Times.

Producţia petrolieră a Ara­biei Saudite va scădea la 9 mili­oane de barili pe zi în iulie, de la aproximativ 10 milioane în mai, cea mai semnificativă reducere din ultimii ani, iar măsura ar putea fi prelungită.

Preţurile petrolului au scăzut în ultimele 10 luni în pofida mai multor încercări ale pro­ducătorilor de a-şi reduce oferta. Arabia Saudită şi alte ţări membre ale cartelului au anunţat o reducere surpriză în aprilie, însă, după ce au urcat pentru scurt timp către 90 de dolari pe baril, preţurile petrolului şi-au inver­sat din nou direcţia, coborând la aproape 70 de dolari pe baril la un anumit moment săptămâna trecută, pe fondul temerilor privind slăbiciunea economiei mondiale şi impactului acesteia asupra cererii de petrol.

Giovanni Staunovo, analist la UBS, arată că anunţul Arabiei Saudite reprezintă un sem­nal clar a ceea ce vrea ţara să obţină, „stabi­litatea pieţei“, după cum au anunţat oficialii acesteia.

Potrivit estimărilor FMI, Riadul are nevoie de un preţ al petrolului de peste 80 de dolari pe baril pentru a-şi echilibra bugetul şi a finanţa unele dintre gigaproiectele despre care prinţul Mohammed bin Salman speră să-i transforme economia.

De la invadarea Ucrainei de către Rusia în fabruarie anul trecut, ţările occidentale au acu­zat OPEC-ul că manipulează preţurile petro­lului şi subminează economia mondială prin costuri ridicate ale energiei. Occidentul a acuzat de asemenea cartelul că ia partea Rusiei, scrie Reuters.

Insiderii OPEC au declarat că acţiunile Vestului de tipărire de bani din ultimul deceniu au alimentat inflaţia şi obligă ţările producă­toare de petrol să acţioneze pentru a menţine valoarea principalului export.
Analiştii arată că decizia recentă a OPEC Plus este un semnal clar că grupul este dispus să susţină preţurile şi să încerce să combată speculatorii.

Preţurile petrolului Brent şi petrolului american au urcat imediat după anunţarea de­ciziilor cu peste 2%, însă au coborât mai apoi.

Bob McNally, analist la Rapidan Energy, a declarat pentru CNBC că piaţa nu s-a aşteptat a decizia saudiţilor şi că întrevede deficite sem­nificative la nivel mondial materializându-se în a doua jumătate a acestui an şi preţurile petro­lului depăşind 100 de dolari anul viitor.

Kang Wu, de la S&P Global Commodity Insights, estimează la rândul său că creşterea semnificativă a cererii din sezonul de vară va susţine preţuri mai ridicate ale petrolului în lunile următoare.

Vivek Dhar, analist la Commonwealth Bank of Australia se aşteaptă ca preţul ţiţeiului Brent să urce la 85 dolari până în trimestrul IV al acestui an, notează Reuters.

Analiştii ANZ au anunţat că-şi menţin ţinta de 100 dolari pe baril pentru ţiţeiul Brent pentru sfârşitul acestui an.

Alţi analişti au păreri diferite, însă, cu privire la traiectorie preţurilor petrolului, conform CNBC.

Weekendul trecut a marcat un „eşec total“ al saudiţilor în a convinge toţi membrii OPEC Plus să facă „ce este necesar pentru a aduce preţuri mai mari pe piaţă“, potrivit lui Ed Morse, de la Citi. Acesta arată că piaţa petrolului este în continuare extrem de fragilă în parte din cauza cererii dezamăgitoare din China, UE şi SUA.

„Există potenţialul ca oferta să fie mult mai mare decât creşterea ce va fi înregistrată de cerere. Nu există nicio garanţie că preţurile petrolului nu vor scădea sub 70 de dolari“, arată acesta.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

23 Oct. 2026, 15:37
 // Categoria: Economie // Autor:  bani.md
23 Oct. 2026, 15:37 // Economie //  bani.md

Piața serviciilor de taxi din Republica Moldova a înregistrat o creștere spectaculoasă în ultimii ani, iar în 2026 ar putea ajunge la aproape două miliarde de lei, comparativ cu aproximativ 300 de milioane de lei în urmă cu cinci ani. Unul dintre principalii factori care au contribuit la această evoluție este trecerea activității din economia tenebră în cea oficială, datorită dezvoltării platformelor digitale, consideră expertul economic Veaceslav Ioniță.

În cadrul emisiunii „Contrasens” de la ZIUA, expertul a declarat că dezvoltarea pieței a fost determinată de doi factori principali: creșterea veniturilor populației, care a făcut serviciile de taxi mai accesibile, și digitalizarea, care a permis evidența și monitorizarea curselor.

Potrivit expertului, până în 2005, în Republica Moldova erau efectuate anual aproximativ un milion de curse cu taxiul. În 2020, numărul acestora a ajunsese la șase milioane, iar în acest an, conform estimărilor economistului, ar putea ajunge la circa 27 de milioane. Printre platformele menționate de expert, care intermediază comenzile de taxi, se numără Yandex Go, Bolt și Letz.

 

„Piața serviciilor de taxi din Republica Moldova a funcționat mulți ani în economia tenebră. Iar autoritățile au depus, de-a lungul timpului, eforturi pentru a scoate această activitate din zona economiei informale. Până în 2005, în țară se efectuau aproximativ un milion de curse pe an. Ulterior, până în 2020, numărul acestora a crescut la șase milioane. Iar acum cred că vom ajunge la aproximativ 27 de milioane de curse. De ce s-a întâmplat acest lucru? Din două motive. În primul rând, oamenii își permit, într-adevăr, să utilizeze serviciile de taxi. În al doilea rând, apariția soluțiilor tehnologice și digitalizarea au contribuit la scoaterea acestei activități din economia tenebră. Anterior, șoferul staționa la marginea drumului, prelua un pasager, iar o astfel de cursă era imposibil de monitorizat. Acum, odată cu apariția aplicațiilor, întregul volum al operațiunilor devine transparent. Astfel, piața serviciilor de taxi a ieșit, practic, din economia tenebră și a început să funcționeze legal. Toate soluțiile digitale care au apărut au adus un beneficiu enorm statului, contribuind la scoaterea pieței din economia tenebră. Și cred că, în acest an, piața serviciilor de taxi din Republica Moldova va ajunge la aproape două miliarde de lei”, a declarat Veaceslav Ioniță.

Veaceslav Ioniță face o distincție clară între companiile care prestează servicii de transport și platformele care intermediază comenzile, oferind drept exemplu Yandex Go. Potrivit expertului, serviciile de taxi sunt prestate de companii înregistrate în Republica Moldova, în timp ce platformele digitale facilitează accesul acestora la clienți.

„Aceste platforme nu sunt companii de taxi. Serviciile de taxi sunt prestate de companii înregistrate în Republica Moldova, dar și de persoane fizice. În prezent, practic nu mai există persoane fizice care activează în acest domeniu, majoritatea prestatorilor fiind companii de taxi. Teoretic, acestea ar putea activa independent și și-ar putea găsi singure clienții, însă, în practică, acest lucru este foarte dificil. De aceea, companiile de taxi apelează la platformele digitale”, a explicat Ioniță.

Pentru a explica acest model economic, Ioniță a făcut o paralelă cu Booking.com, platforma prin intermediul căreia turiștii pot găsi și rezerva camere de hotel. În acest caz, serviciile de cazare sunt prestate de hoteluri, în timp ce platforma le facilitează accesul la clienți.

„Booking nu este un hotel. În Republica Moldova există hoteluri care au angajați, personal și care achită serviciile necesare funcționării. Pentru a atrage însă clienți, acestea apelează la o platformă online care le aduce clienți. Datorită platformelor online, în acest an vom depăși pragul de 300 de mii de turiști străini cazați în hoteluri. Exact după același principiu funcționează și alte platforme online”, a adăugat Veaceslav Ioniță.

Cum ajung banii din activitatea serviciilor de taxi în bugetul de stat?

Veaceslav Ioniță a subliniat că, deși platformele digitale și companiile de taxi îndeplinesc funcții diferite, activitatea economică generată de efectuarea curselor contribuie la acumularea veniturilor fiscale la bugetul de stat prin mai multe mecanisme. Expertul a explicat că, în cazul unei curse de 100 de lei, o parte din sumă este destinată cheltuielilor pentru combustibil, iar o altă parte acoperă remunerarea șoferului și costurile de operare ale companiei de taxi. Statul încasează venituri din impozitele și accizele incluse în prețul combustibilului, precum și din impozitele și contribuțiile obligatorii aferente activității de întreprinzător și salariilor, în funcție de situație.

În ceea ce privește platformele digitale, expertul subliniază că acestea prestează servicii pentru companii, fără a efectua direct transportul de pasageri. Prin urmare, comisioanele percepute de platforme sunt supuse unui regim fiscal distinct.

Potrivit datelor prezentate de Agenția Servicii Publice (ASP), în contextul discuțiilor publice privind Yandex Go, operatorii de taxi achită impozite și contribuții obligatorii în Republica Moldova, iar pentru comisionul transferat acestei platforme se achită TVA.

Conform ASP, în 2025, operatorii din întregul sector al serviciilor de taxi, indiferent de platforma digitală utilizată, au achitat la bugetul de stat aproximativ 216 milioane de lei sub formă de impozite și contribuții obligatorii, cu 42% mai mult decât în anul precedent.

În același timp, potrivit informațiilor ASP, în 2025, operatorii locali de taxi care utilizează serviciile platformei Yandex Go au achitat la buget aproximativ 12,5 milioane de lei sub formă de TVA calculat la comisionul pentru utilizarea platformei Yandex Go.

„ASP informează că platforma percepe un comision de 12%. Așadar, dacă un pasager achită 100 de lei pentru o cursă cu taxiul, 12 lei revin platformei, iar 88 de lei rămân companiei care prestează efectiv serviciul de transport”, a precizat Ioniță.

În opinia expertului economic, dezvoltarea platformelor digitale a contribuit la transformarea pieței serviciilor de taxi și la creșterea transparenței activității economice. Veaceslav Ioniță consideră că autoritățile ar trebui să evalueze aceste instrumente nu doar din perspectiva eventualelor probleme asociate utilizării lor, ci și ținând cont de rolul pe care îl au în legalizarea activităților economice și în creșterea accesibilității serviciilor.