Preţurile petrolului, încotro, după ce Arabia Saudită îşi adânceşte reducerea producţiei

10 Iun. 2023, 17:58
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
10 Iun. 2023, 17:58 // Actual //  bani.md

Arabia Saudită a anunţat că îşi va reduce dramatic producţia pe­tro­lieră în luna iulie, anunţul ve­nind în paralel cu un mai amplu acord al OPEC Plus de prelungire a limitărilor de producţie până în 2024, în condiţiile în care grupul încearcă să îm­pingă în sus preţurile petrolului.

Pe de altă par­te, însă, exporturile de petrol ale Rusiei se men­ţin ridicate, deşi Moscova încearcă să-şi convin­gă partenerii din cadrul cartelului că implemen­tează o reducere cu 500.000 de barili pe zi a pro­ducţiei ce ar fi trebuit să înceapă din luna martie.

Arabia Saudită îţi va reduce producţia cu 1 milion de barili pe zi în încercarea de a îm­pinge preţurile petrolului în sus, a a­nun­ţat aceasta în urma unei reu­ni­uni extrem de tensionate a grupu­lui OPEC Plus al producătorilor de petrol în Viena duminica tre­cută. Ministrul saudit al energiei, Prinţul Abdulaziz bin Salman, liderul de factor al OPEC, a anunţat această deci­zie ca parte a unui acord în care mai multe state membre africane îşi vor vedea cotele reduse de anul viitor, scrie Financial Times.

Ţintele de producţie ale Rusiei, al doilea mare exportator de petrol al lumii, ar putea fi de asemenea reduse în funcţie de rezultatele unei analize a nivelurilor actuale de producţie realizate de specialişti independenţi.

Potrivit Bloomberg, Moscova încearcă să-şi convingă partenerii din cadrul cartelului că-şi implementează reducerea de 500.000 de barili pe zi anunţată ca reacţie la sancţiunile occiden­tale şi plafonarea preţului exporturilor sale pe­troliere. Între timp, ca parte a noului acord, Emiratele Arabe Unite îşi vor putea creşte producţia, notează Financial Times.

Producţia petrolieră a Ara­biei Saudite va scădea la 9 mili­oane de barili pe zi în iulie, de la aproximativ 10 milioane în mai, cea mai semnificativă reducere din ultimii ani, iar măsura ar putea fi prelungită.

Preţurile petrolului au scăzut în ultimele 10 luni în pofida mai multor încercări ale pro­ducătorilor de a-şi reduce oferta. Arabia Saudită şi alte ţări membre ale cartelului au anunţat o reducere surpriză în aprilie, însă, după ce au urcat pentru scurt timp către 90 de dolari pe baril, preţurile petrolului şi-au inver­sat din nou direcţia, coborând la aproape 70 de dolari pe baril la un anumit moment săptămâna trecută, pe fondul temerilor privind slăbiciunea economiei mondiale şi impactului acesteia asupra cererii de petrol.

Giovanni Staunovo, analist la UBS, arată că anunţul Arabiei Saudite reprezintă un sem­nal clar a ceea ce vrea ţara să obţină, „stabi­litatea pieţei“, după cum au anunţat oficialii acesteia.

Potrivit estimărilor FMI, Riadul are nevoie de un preţ al petrolului de peste 80 de dolari pe baril pentru a-şi echilibra bugetul şi a finanţa unele dintre gigaproiectele despre care prinţul Mohammed bin Salman speră să-i transforme economia.

De la invadarea Ucrainei de către Rusia în fabruarie anul trecut, ţările occidentale au acu­zat OPEC-ul că manipulează preţurile petro­lului şi subminează economia mondială prin costuri ridicate ale energiei. Occidentul a acuzat de asemenea cartelul că ia partea Rusiei, scrie Reuters.

Insiderii OPEC au declarat că acţiunile Vestului de tipărire de bani din ultimul deceniu au alimentat inflaţia şi obligă ţările producă­toare de petrol să acţioneze pentru a menţine valoarea principalului export.
Analiştii arată că decizia recentă a OPEC Plus este un semnal clar că grupul este dispus să susţină preţurile şi să încerce să combată speculatorii.

Preţurile petrolului Brent şi petrolului american au urcat imediat după anunţarea de­ciziilor cu peste 2%, însă au coborât mai apoi.

Bob McNally, analist la Rapidan Energy, a declarat pentru CNBC că piaţa nu s-a aşteptat a decizia saudiţilor şi că întrevede deficite sem­nificative la nivel mondial materializându-se în a doua jumătate a acestui an şi preţurile petro­lului depăşind 100 de dolari anul viitor.

Kang Wu, de la S&P Global Commodity Insights, estimează la rândul său că creşterea semnificativă a cererii din sezonul de vară va susţine preţuri mai ridicate ale petrolului în lunile următoare.

Vivek Dhar, analist la Commonwealth Bank of Australia se aşteaptă ca preţul ţiţeiului Brent să urce la 85 dolari până în trimestrul IV al acestui an, notează Reuters.

Analiştii ANZ au anunţat că-şi menţin ţinta de 100 dolari pe baril pentru ţiţeiul Brent pentru sfârşitul acestui an.

Alţi analişti au păreri diferite, însă, cu privire la traiectorie preţurilor petrolului, conform CNBC.

Weekendul trecut a marcat un „eşec total“ al saudiţilor în a convinge toţi membrii OPEC Plus să facă „ce este necesar pentru a aduce preţuri mai mari pe piaţă“, potrivit lui Ed Morse, de la Citi. Acesta arată că piaţa petrolului este în continuare extrem de fragilă în parte din cauza cererii dezamăgitoare din China, UE şi SUA.

„Există potenţialul ca oferta să fie mult mai mare decât creşterea ce va fi înregistrată de cerere. Nu există nicio garanţie că preţurile petrolului nu vor scădea sub 70 de dolari“, arată acesta.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

15 Aug. 2026, 07:22
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
15 Aug. 2026, 07:22 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Costul traversării Canalului Panama a atins niveluri record, în condițiile în care seceta provocată de intensificarea fenomenului El Niño și perturbarea rutelor maritime din Orientul Mijlociu pun o presiune tot mai mare asupra uneia dintre cele mai importante artere comerciale ale lumii. Pentru obținerea cu prioritate a unui interval de tranzit, unele nave au ajuns să plătească până la 3,78 milioane de dolari, potrivit Financial Times.

Licitațiile zilnice pentru rezervarea unui interval de tranzit prin ecluzele utilizate în mod obișnuit au ajuns în august la un preț mediu de aproximativ 1,1 milioane de dolari. Suma este de peste 16 ori mai mare decât media înregistrată în aceeași perioadă a anului trecut.

Presiunea asupra canalului vine din două direcții. Pe de o parte, nivelul apei continuă să scadă pe fondul fenomenului El Niño. Pe de altă parte, perturbările transportului maritim prin Orientul Mijlociu au modificat fluxurile comerciale și au crescut cererea pentru rutele care traversează Panama.

Închiderea Strâmtorii Ormuz a determinat cumpărătorii asiatici să-și majoreze achizițiile de țiței și produse petroliere de pe coasta americană a Golfului Mexic. O parte dintre aceste transporturi utilizează Canalul Panama pentru a ajunge mai rapid în Asia, ceea ce a amplificat competiția pentru intervalele disponibile.

Situația este și mai tensionată în cazul ecluzelor Neopanamax, destinate navelor de dimensiuni mai mari. În ultimele săptămâni, prețul mediu obținut la licitații pentru utilizarea acestora a urcat la aproximativ 2,5 milioane de dolari, cel mai ridicat nivel înregistrat până acum.

Începând cu 28 iulie, unele licitații individuale au ajuns la valori spectaculoase: până la 3,78 milioane de dolari pentru ecluzele Neopanamax și 2,63 milioane de dolari pentru cele Panamax.

Sumele reprezintă însă prețurile plătite la licitațiile pentru intervalele de tranzit și nu tariful standard perceput tuturor navelor. Marii operatori care folosesc frecvent Canalul Panama își rezervă, de regulă, trecerea din timp, la tarife fixe și considerabil mai mici. Până la 30% din traficul canalului poate însă concura pentru intervalele scoase zilnic la licitație.

Problema fundamentală rămâne nivelul apei. Autoritatea Canalului Panama a introdus în iulie noi restricții privind pescajul navelor, ceea ce înseamnă că acestea sunt obligate să transporte mai puțină marfă pentru a putea traversa canalul în siguranță.

Trei restricții anunțate pentru ecluzele Panamax urmează să reducă pescajul maxim admis de la nivelul obișnuit de aproximativ 15,2 metri la circa 14,5 metri până la 3 septembrie.

Reducerea capacității de încărcare majorează costurile operatorilor, iar acestea riscă să fie transferate mai departe către clienți și, în cele din urmă, să se reflecte în prețurile mărfurilor transportate.

„Problema este că nivelul apei scade constant, deși în mod normal acest lucru nu ar trebui să se întâmple în perioada mai-decembrie”, a declarat Ross Griffith, responsabil pentru stabilirea prețurilor transportului de mărfuri în Americi în cadrul Argus.

Presiunea este deja vizibilă la intrările în canal. La 3 august, 113 nave așteptau să traverseze Canalul Panama, comparativ cu numai 40 de nave la 2 ianuarie. Astfel, în aproximativ șapte luni, numărul navelor aflate în așteptare aproape s-a triplat.

Nivelul lacului artificial Gatun, principala sursă de apă pentru funcționarea canalului, se situează sub media perioadei 1965–2022 și este prognozat să scadă în continuare.

Deși nivelul apei rămâne momentan peste cel înregistrat în 2023, unul dintre cei mai secetoși ani pentru Canalul Panama, specialiștii avertizează că ritmul actual al scăderii este mai pronunțat și apare înainte de debutul sezonului secetos din decembrie.

„Am putea ajunge într-o situație chiar mai gravă decât cea din 2023”, avertizează Griffith.

Autoritatea Canalului Panama susține că sumele de peste un milion de dolari achitate recent de unele nave la licitații au fost determinate de necesități comerciale specifice. Instituția subliniază că prețurile record reprezintă „fluctuații temporare ale pieței” și nu tarife stabilite de administrația canalului.