Prietenii lui Putin i-au ”luat plăcinta uriașă” de la gură: Un gigant rusesc spre colaps, împins de Occident

Vladimir Putin a profitat de relațiile sale din Europa, precum cele cu Angela Merkel, pentru a face afaceri de zeci de miliarde cu Germania și alte țări vestice, însă acum prietenii i-au ”luat plăcinta uriașă” de la gură. Rusia a pierdut piețele europene de energie, iar Gazprom se îndreaptă spre colaps, după ce livrările sale de pe bătrânul continent au ”dispărut” peste noapte.

Gazprom se confruntă cu prăbușirea vânzărilor către Europa, care a sfidat așteptările eliminând dependența de gazul rusesc, iar monopolul de stat al gazelor – atuul lui Putin atunci când și-a lansat invazia pe scară largă a Ucrainei – a devenit una dintre cele mai mari victime corporative ale războiului, potrivit Financial Times.
„Gazprom înțelege că nu va mai avea niciodată o felie de plăcintă atât de mare și groasă ca Europa și pur și simplu trebuie să accepte asta”, a spus Marcel Salikhov, șeful Institutului pentru Energie și Finanțe. „Singura cale de urmat acum este să caute surse de venit relativ mai mici și să le dezvolte treptat, adunând firimituri.”

Într-un interviu acordat duminică la postul de televiziune de stat Rossiya 1, Putin a recunoscut că Rusia a profitat anterior mai mult din exportul de energie, dar a negat că pierderea afacerilor cauzează probleme. „Poate că a fost mai distractiv [anterior], dar pe de altă parte, cu cât depindem mai puțin de energie, cu atât mai bine, pentru că partea non-energetică a economiei noastre este în creștere”, a spus el.

În timp ce Moscova a decis la începutul războiului să reducă livrările de gaze către Europa, o mișcare care a crescut inițial prețurile suficient pentru a compensa scăderea exporturilor, efectul a fost de scurtă durată.

Câștigurile înainte de impozitare au atins un record de 4,5 trilioane de ruble (49,7 miliarde de dolari) în primele șase luni ale anului 2022, dar au scăzut cu 40% la 2,7 trilioane de ruble un an mai târziu, în timp ce profitul net a scăzut de la 1 trilion de ruble la 255 de miliarde de ruble.

Cercetătorii de la Academia Rusă de Științe, controlată de stat, au prezis chiar că rezultatele companiei pentru întregul an 2023 vor arăta că a încetat să mai fie profitabilă și că pierderile nete ar putea atinge trilion de ruble până în 2025.
Gazprom nu va mai fi ”vaca de muls bani” pentru Kremlin
UE s-a dovedit mai abilă în aprovizionarea cu gaze alternative decât au crezut mulți posibil – ponderea Rusiei în importurile de gaze ale blocului a scăzut de la peste 40% în 2021 la 8% anul trecut, conform datelor UE – în timp ce prețurile s-au prăbușit de la vârfuri în primele zile ale războiului. UE urmărește să elimine toate importurile de combustibili fosili din Rusia până în 2027.

Cu principalele sale afaceri de export în colaps, Gazprom a căutat să găsească noi cumpărători, dar ofertele sale în Asia Centrală și creșterea minoră a aprovizionării către China și Turcia vor compensa doar 5% până la 10% din piața europeană pierdută, potrivit Salikhov.

Când a început invazia, Gazprom părea să fie într-o poziție mult mai bună decât alți exportatori ruși de energie, având în vedere că gazul țării, spre deosebire de petrolul său, nu era supus niciunei sancțiuni occidentale.

Dar perspectivele sale s-au schimbat în septembrie 2022, când exploziile subacvatice au distrus gazoductele Nord Stream care transportaseră 40% din exporturile de gaze ale Rusiei către Europa, reducând drastic capacitatea Moscovei de a folosi combustibilul ca pârghie. Moscova și Occidentul s-au acuzat reciproc de sabotaj.
„Modelul Gazprom, care a constat în a genera profituri excesive în Europa și apoi a le distribui între contractori apropiați lui Putin…nu mai există”, a spus Vladimir Milov, un fost ministru adjunct al energiei.
Beneficiarul principal al profiturilor Gazprom este acum statul rus, care la scurt timp după invazie a impus companiei o taxă lunară suplimentară de 50 de miliarde de tuble până în 2025.

„Gazprom nu va mai fi niciodată marea vacă de muls bani pentru cei de la putere”, a spus Milov, fostul ministru adjunct al Energiei. „În loc să obțină profituri excesive, există riscul ca compania să devină beneficiarul subvențiilor de stat.”

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#placinta #occident #Putin

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova ar putea ajunge, pentru prima dată în istoria sa, la un acord cu Fondul Monetar Internațional care să nu prevadă finanțare directă, ci să fie axat pe evaluarea reformelor și consolidarea credibilității statului. Declarațiile au fost făcute de ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul emisiunii Exclusiv TV.

Potrivit ministrului, tradițional, relația Moldovei cu FMI a fost asociată cu reforme în schimbul finanțării, însă situația s-a schimbat. În prezent, țara se află într-o etapă în care finanțarea oferită de Uniunea Europeană este suficientă pentru investiții, iar împrumuturile pentru cheltuieli curente nu mai sunt necesare. „Pentru investiții avem bani suficienți. Pe cheltuieli curente nici nu trebuie să ne împrumutăm”, a subliniat Gavriliță.

Ministrul a explicat că există trei tipuri de acorduri cu FMI: acorduri cu finanțare, acorduri cu posibilitatea de finanțare în caz de criză și acorduri fără finanțare, axate pe reforme și recomandări. Un astfel de acord, chiar fără bani, funcționează ca o garanție pentru alți parteneri externi, oferind o evaluare pozitivă a responsabilității și angajamentului statului.

„Există probabilitatea să ajungem la un acord cu FMI fără finanțare, dar care să conțină un ‘diagnostic’ clar: ce trebuie să funcționeze, ce trebuie îmbunătățit și cum. Acest lucru ne ajută în relația cu Uniunea Europeană, cu băncile internaționale și cu alți parteneri”, a menționat ministrul Finanțelor.

Totodată, Andrian Gavriliță a anunțat că, în următorii ani, Republica Moldova ar putea ieși pe piața internațională a eurobondurilor, ceea ce ar reprezenta un nou pas de maturizare economică. „Cel mai probabil, suntem ultima țară din Europa sau dintre statele candidate care nu este prezentă pe piața eurobondurilor. Trebuie să mergem în această direcție și să ne pregătim”, a afirmat oficialul.

Ministrul a subliniat că reacția pieței la comportamentul Guvernului va spori responsabilitatea autorităților, iar existența unui datorii tranzacționate pe piață va oferi o imagine reală a Moldovei pentru investitori și mediul de afaceri european. În plus, acest lucru ar putea deschide accesul companiilor moldovenești la finanțare externă.

În context social, Gavriliță a accentuat necesitatea creșterii gradului de ocupare a forței de muncă. Potrivit acestuia, mai puțin de jumătate din populația aptă de muncă este încadrată în câmpul muncii, iar statul trebuie să stimuleze dorința și capacitatea oamenilor de a lucra. „Statul trebuie să ajute copiii, persoanele cu dizabilități și vârstnicii. Cei care pot munci trebuie să fie parte a pieței muncii, să plătească taxe și să participe activ la economie”, a declarat ministrul.

În concluzie, șeful de la Finanțe a subliniat că principala provocare a Republicii Moldova nu mai este lipsa banilor pentru investiții, ci capacitatea de a le implementa rapid și eficient. „Cheltuielile curente și salariile trebuie acoperite din venituri proprii. Nu avem dreptul să le finanțăm din datorii”, a punctat Andrian Gavriliță.