Prietenii lui Putin i-au ”luat plăcinta uriașă” de la gură: Un gigant rusesc spre colaps, împins de Occident

Vladimir Putin a profitat de relațiile sale din Europa, precum cele cu Angela Merkel, pentru a face afaceri de zeci de miliarde cu Germania și alte țări vestice, însă acum prietenii i-au ”luat plăcinta uriașă” de la gură. Rusia a pierdut piețele europene de energie, iar Gazprom se îndreaptă spre colaps, după ce livrările sale de pe bătrânul continent au ”dispărut” peste noapte.

Gazprom se confruntă cu prăbușirea vânzărilor către Europa, care a sfidat așteptările eliminând dependența de gazul rusesc, iar monopolul de stat al gazelor – atuul lui Putin atunci când și-a lansat invazia pe scară largă a Ucrainei – a devenit una dintre cele mai mari victime corporative ale războiului, potrivit Financial Times.
„Gazprom înțelege că nu va mai avea niciodată o felie de plăcintă atât de mare și groasă ca Europa și pur și simplu trebuie să accepte asta”, a spus Marcel Salikhov, șeful Institutului pentru Energie și Finanțe. „Singura cale de urmat acum este să caute surse de venit relativ mai mici și să le dezvolte treptat, adunând firimituri.”

Într-un interviu acordat duminică la postul de televiziune de stat Rossiya 1, Putin a recunoscut că Rusia a profitat anterior mai mult din exportul de energie, dar a negat că pierderea afacerilor cauzează probleme. „Poate că a fost mai distractiv [anterior], dar pe de altă parte, cu cât depindem mai puțin de energie, cu atât mai bine, pentru că partea non-energetică a economiei noastre este în creștere”, a spus el.

În timp ce Moscova a decis la începutul războiului să reducă livrările de gaze către Europa, o mișcare care a crescut inițial prețurile suficient pentru a compensa scăderea exporturilor, efectul a fost de scurtă durată.

Câștigurile înainte de impozitare au atins un record de 4,5 trilioane de ruble (49,7 miliarde de dolari) în primele șase luni ale anului 2022, dar au scăzut cu 40% la 2,7 trilioane de ruble un an mai târziu, în timp ce profitul net a scăzut de la 1 trilion de ruble la 255 de miliarde de ruble.

Cercetătorii de la Academia Rusă de Științe, controlată de stat, au prezis chiar că rezultatele companiei pentru întregul an 2023 vor arăta că a încetat să mai fie profitabilă și că pierderile nete ar putea atinge trilion de ruble până în 2025.
Gazprom nu va mai fi ”vaca de muls bani” pentru Kremlin
UE s-a dovedit mai abilă în aprovizionarea cu gaze alternative decât au crezut mulți posibil – ponderea Rusiei în importurile de gaze ale blocului a scăzut de la peste 40% în 2021 la 8% anul trecut, conform datelor UE – în timp ce prețurile s-au prăbușit de la vârfuri în primele zile ale războiului. UE urmărește să elimine toate importurile de combustibili fosili din Rusia până în 2027.

Cu principalele sale afaceri de export în colaps, Gazprom a căutat să găsească noi cumpărători, dar ofertele sale în Asia Centrală și creșterea minoră a aprovizionării către China și Turcia vor compensa doar 5% până la 10% din piața europeană pierdută, potrivit Salikhov.

Când a început invazia, Gazprom părea să fie într-o poziție mult mai bună decât alți exportatori ruși de energie, având în vedere că gazul țării, spre deosebire de petrolul său, nu era supus niciunei sancțiuni occidentale.

Dar perspectivele sale s-au schimbat în septembrie 2022, când exploziile subacvatice au distrus gazoductele Nord Stream care transportaseră 40% din exporturile de gaze ale Rusiei către Europa, reducând drastic capacitatea Moscovei de a folosi combustibilul ca pârghie. Moscova și Occidentul s-au acuzat reciproc de sabotaj.
„Modelul Gazprom, care a constat în a genera profituri excesive în Europa și apoi a le distribui între contractori apropiați lui Putin…nu mai există”, a spus Vladimir Milov, un fost ministru adjunct al energiei.
Beneficiarul principal al profiturilor Gazprom este acum statul rus, care la scurt timp după invazie a impus companiei o taxă lunară suplimentară de 50 de miliarde de tuble până în 2025.

„Gazprom nu va mai fi niciodată marea vacă de muls bani pentru cei de la putere”, a spus Milov, fostul ministru adjunct al Energiei. „În loc să obțină profituri excesive, există riscul ca compania să devină beneficiarul subvențiilor de stat.”

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#placinta #occident #Putin

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării a revizuit în sens ascendent prognoza de creștere a Produsului Intern Brut pentru anul 2025 – de la 1,3% la 1,8%. Ajustarea a fost făcută în baza datelor mai bune decât se aștepta privind evoluția economiei în trimestrul II din acest an, dar și prin integrarea impactului Planului de Creștere a Moldovei, susținut de Uniunea Europeană. Noua prognoză, elaborată cu suportul experților Băncii Mondiale, a fost publicată pe pagina oficială a ministerului.

Autoritățile anticipează o accelerare treptată a creșterii economice pe termen mediu. Potrivit MDED, în anul 2026 PIB-ul ar urma să crească cu circa 2,2–2,8%, iar în intervalul 2027–2028 rata medie anuală de creștere este proiectată să ajungă în jur de 3,6%. Această dinamică este legată de îmbunătățirea condițiilor externe, creșterea productivității, avansul reformelor structurale și intensificarea investițiilor prevăzute în Planul de Creștere al Moldovei.

La revizuirea prognozei, ministerul a ținut cont de evoluțiile economiei naționale din 2025, de scenariile FMI privind economia mondială și de performanțele a principalilor parteneri comerciali ai Republicii Moldova, în special România, Germania, Italia și Ucraina. În același timp, au fost luate în calcul obiectivele strategice stabilite în Strategia „Moldova Europeană 2030” și în Programul de activitate al Guvernului „UE, PACE, DEZVOLTARE”, care vizează creșterea economică, modernizarea infrastructurii, crearea de locuri de muncă bine plătite și îmbunătățirea serviciilor publice.

Datele statistice pentru primul semestru al anului 2025 arată că economia s-a stabilizat, PIB-ul real menținându-se la același nivel ca în perioada similară din 2024. După o scădere de 1,2% în trimestrul I, economia a crescut cu 1,1% în trimestrul II, ceea ce a asigurat un rezultat neutru pe ansamblul semestrului. Față de trimestrul precedent, PIB-ul a urcat cu 1,6%, semnalând începutul unui proces de recuperare.

Creșterea este susținută în special de sectorul construcțiilor și de avansul investițiilor. Valoarea adăugată din construcții a crescut cu 7,8% față de semestrul I 2024, investițiile în clădiri rezidențiale avansând cu 27,6% pe fondul cererii ridicate de locuințe și a condițiilor favorabile de creditare. Investițiile în clădiri nerezidențiale au urcat cu circa 16,5%, susținute de politicile de stimulare a reinvestirii profiturilor. De asemenea, sectorul energetic a înregistrat un plus de 9,6%, iar ramura IT și comunicații a continuat să fie printre cele mai dinamice, contribuind pozitiv la PIB.

Pe partea cererii, formarea brută de capital fix a crescut cu 25,3% în primul semestru, generând cea mai importantă contribuție la dinamica PIB, cu un impact de 4,9 puncte procentuale. Consumul populației, care reprezintă circa 85,8% din PIB, a avansat cu 4,2%, impulsionat de majorarea salariilor reale și de creșterea creditelor de consum. În schimb, deteriorarea balanței comerciale – prin scăderea exporturilor și creșterea importurilor – a frânat creșterea economică, în condițiile unei cereri externe slabe și a reducerii producției agricole și industriale.

Ministerul menționează că presiunile inflaționiste se temperează treptat, rata anuală a inflației coborând la 7% în octombrie 2025, față de 9,1% la început de an, în paralel cu relaxarea graduală a politicii monetare a Băncii Naționale. Veniturile bugetare au crescut cu 14,6% în ianuarie–septembrie 2025, susținute de majorarea încasărilor din TVA, contribuții salariale și granturi externe, în timp ce deficitul bugetar a fost ușor mai mic decât în aceeași perioadă a anului trecut.

Pe piața muncii, populația ocupată a ajuns la aproape 792 de mii de persoane în trimestrul II 2025, în creștere cu 6,2% față de trimestrul I, iar rata șomajului s-a redus la 4%. Câștigul salarial mediu lunar brut a urcat la 15 020 lei în semestrul I, în creștere cu 10,3% nominal și 1,7% real față de anul precedent, echivalent cu circa 770 de euro.

Chiar și în condițiile unei prognoze revizuite pozitiv, MDED avertizează că perspectivele macroeconomice rămân „extrem de incerte”, cu riscuri de evoluție negativă. Printre acestea se numără o eventuală încetinire a reformelor și a implementării proiectelor investiționale din Planul de Creștere, escaladarea războiului din Ucraina, tensiunile geopolitice globale, o posibilă recesiune în economiile partenere, noi șocuri energetice și episoade climatice severe care pot afecta agricultura. În același timp, o redresare mai puternică decât se anticipează în UE, o implementare eficientă a reformelor și un an agricol favorabil ar putea genera rezultate mai bune decât cele incluse în prognoza actuală.