Prietenii lui Putin i-au ”luat plăcinta uriașă” de la gură: Un gigant rusesc spre colaps, împins de Occident

Vladimir Putin a profitat de relațiile sale din Europa, precum cele cu Angela Merkel, pentru a face afaceri de zeci de miliarde cu Germania și alte țări vestice, însă acum prietenii i-au ”luat plăcinta uriașă” de la gură. Rusia a pierdut piețele europene de energie, iar Gazprom se îndreaptă spre colaps, după ce livrările sale de pe bătrânul continent au ”dispărut” peste noapte.

Gazprom se confruntă cu prăbușirea vânzărilor către Europa, care a sfidat așteptările eliminând dependența de gazul rusesc, iar monopolul de stat al gazelor – atuul lui Putin atunci când și-a lansat invazia pe scară largă a Ucrainei – a devenit una dintre cele mai mari victime corporative ale războiului, potrivit Financial Times.
„Gazprom înțelege că nu va mai avea niciodată o felie de plăcintă atât de mare și groasă ca Europa și pur și simplu trebuie să accepte asta”, a spus Marcel Salikhov, șeful Institutului pentru Energie și Finanțe. „Singura cale de urmat acum este să caute surse de venit relativ mai mici și să le dezvolte treptat, adunând firimituri.”

Într-un interviu acordat duminică la postul de televiziune de stat Rossiya 1, Putin a recunoscut că Rusia a profitat anterior mai mult din exportul de energie, dar a negat că pierderea afacerilor cauzează probleme. „Poate că a fost mai distractiv [anterior], dar pe de altă parte, cu cât depindem mai puțin de energie, cu atât mai bine, pentru că partea non-energetică a economiei noastre este în creștere”, a spus el.

În timp ce Moscova a decis la începutul războiului să reducă livrările de gaze către Europa, o mișcare care a crescut inițial prețurile suficient pentru a compensa scăderea exporturilor, efectul a fost de scurtă durată.

Câștigurile înainte de impozitare au atins un record de 4,5 trilioane de ruble (49,7 miliarde de dolari) în primele șase luni ale anului 2022, dar au scăzut cu 40% la 2,7 trilioane de ruble un an mai târziu, în timp ce profitul net a scăzut de la 1 trilion de ruble la 255 de miliarde de ruble.

Cercetătorii de la Academia Rusă de Științe, controlată de stat, au prezis chiar că rezultatele companiei pentru întregul an 2023 vor arăta că a încetat să mai fie profitabilă și că pierderile nete ar putea atinge trilion de ruble până în 2025.
Gazprom nu va mai fi ”vaca de muls bani” pentru Kremlin
UE s-a dovedit mai abilă în aprovizionarea cu gaze alternative decât au crezut mulți posibil – ponderea Rusiei în importurile de gaze ale blocului a scăzut de la peste 40% în 2021 la 8% anul trecut, conform datelor UE – în timp ce prețurile s-au prăbușit de la vârfuri în primele zile ale războiului. UE urmărește să elimine toate importurile de combustibili fosili din Rusia până în 2027.

Cu principalele sale afaceri de export în colaps, Gazprom a căutat să găsească noi cumpărători, dar ofertele sale în Asia Centrală și creșterea minoră a aprovizionării către China și Turcia vor compensa doar 5% până la 10% din piața europeană pierdută, potrivit Salikhov.

Când a început invazia, Gazprom părea să fie într-o poziție mult mai bună decât alți exportatori ruși de energie, având în vedere că gazul țării, spre deosebire de petrolul său, nu era supus niciunei sancțiuni occidentale.

Dar perspectivele sale s-au schimbat în septembrie 2022, când exploziile subacvatice au distrus gazoductele Nord Stream care transportaseră 40% din exporturile de gaze ale Rusiei către Europa, reducând drastic capacitatea Moscovei de a folosi combustibilul ca pârghie. Moscova și Occidentul s-au acuzat reciproc de sabotaj.
„Modelul Gazprom, care a constat în a genera profituri excesive în Europa și apoi a le distribui între contractori apropiați lui Putin…nu mai există”, a spus Vladimir Milov, un fost ministru adjunct al energiei.
Beneficiarul principal al profiturilor Gazprom este acum statul rus, care la scurt timp după invazie a impus companiei o taxă lunară suplimentară de 50 de miliarde de tuble până în 2025.

„Gazprom nu va mai fi niciodată marea vacă de muls bani pentru cei de la putere”, a spus Milov, fostul ministru adjunct al Energiei. „În loc să obțină profituri excesive, există riscul ca compania să devină beneficiarul subvențiilor de stat.”

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#placinta #occident #Putin

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Proiectul strategic de instalare a motoarelor de cogenerare la Termoelectrica, finanțat din creditul Băncii Mondiale, intră într-o zonă tensionată. În timp ce Ministerul Energiei negociază direct cu compania turcă Iltekno, alți ofertanți reclamă că sunt ignorați, deși susțin că au prețuri mai mici și oferte conforme tehnic.

Contractul de credit a fost prelungit cu patru luni, iar autoritățile încearcă să încadreze proiectul în plafonul maxim de 86 de milioane de euro. Iltekno, clasată pe primul loc în procedura de achiziție, a avut o ofertă inițială de 111,5 milioane de euro. După negocieri, compania a transmis o ofertă revizuită de 96 de milioane de euro, peste plafonul stabilit, și condiționată de reducerea volumului de lucrări. O parte dintre acestea ar urma să fie realizate ulterior din cont propriu de Termoelectrica.

În paralel, BCC Group din Azerbaidjan a solicitat oficial includerea în negocieri, afirmând că oferta sa reconfirmată este de 75,9 milioane de euro – sub plafonul stabilit de Ministerul Energiei. Surse din cadrul ședințelor interne indică existența unor poziții divergente între instituții: Ministerul Energiei ar susține descalificarea Iltekno, invocând depășirea bugetului și nerespectarea termenului-limită, în timp ce MEPIU și Termoelectrica ar pleda pentru continuarea negocierilor cu compania turcă.

În corespondența dintre Banca Mondială, compania azeră, UCIPE și Ministerul Energiei, se precizează clar că împrumutatul, adică Ministerul Energiei și UCIPE, este cel care decide procedura de procurare. De aici și întrebarea ridicată de mai mulți participanți: de ce nu sunt invitați toți ofertanții la negocieri, pentru a fi selectată cea mai bună ofertă tehnico-economică pentru o întreprindere strategică?

Surse din piață susțin că, pentru a încadra oferta Iltekno în buget, ar exista disponibilitatea ca partea moldovenească să accepte motoare deja fabricate, ale căror caracteristici tehnice nu sunt pe deplin clare. Oficial, această informație nu a fost confirmată.

Contactată de redacția BANI.MD, Ministerul Energiei a transmis că „pe parcursul negocierilor nu putem oferi informații privind derularea acestora, pentru a nu periclita discuțiile, dar și din motive impuse de clauzele contractuale de confidențialitate în vigoare”.

Ministrul Dorin Junghietu a explicat anterior că piața internațională a motoarelor de cogenerare traversează o criză majoră: producători precum Siemens, Wärtsilä sau MAN Energy Solutions au backlog-uri de 2–3 ani, iar costurile au crescut semnificativ din cauza scumpirii materiilor prime, problemelor logistice și cererii explozive generate de centrele de date și contextul războiului din Ucraina. De asemenea, capacitățile propuse de ofertanți au depășit solicitarea inițială – 61–62 MW față de 55 MW – ceea ce a dus la majorarea valorii proiectului.

Cu termen-limită pentru semnarea contractului până la 5 martie, presiunea crește. În joc nu este doar diferența de câteva milioane de euro, ci modelul de guvernanță al unui proiect energetic strategic: negociere directă cu un singur operator sau competiție reală, transparentă, între toți ofertanții eligibili.