Prietenii lui Putin i-au ”luat plăcinta uriașă” de la gură: Un gigant rusesc spre colaps, împins de Occident

20 Feb. 2024, 08:21
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
20 Feb. 2024, 08:21 // Actual //  bani.md

Vladimir Putin a profitat de relațiile sale din Europa, precum cele cu Angela Merkel, pentru a face afaceri de zeci de miliarde cu Germania și alte țări vestice, însă acum prietenii i-au ”luat plăcinta uriașă” de la gură. Rusia a pierdut piețele europene de energie, iar Gazprom se îndreaptă spre colaps, după ce livrările sale de pe bătrânul continent au ”dispărut” peste noapte.

Gazprom se confruntă cu prăbușirea vânzărilor către Europa, care a sfidat așteptările eliminând dependența de gazul rusesc, iar monopolul de stat al gazelor – atuul lui Putin atunci când și-a lansat invazia pe scară largă a Ucrainei – a devenit una dintre cele mai mari victime corporative ale războiului, potrivit Financial Times.
„Gazprom înțelege că nu va mai avea niciodată o felie de plăcintă atât de mare și groasă ca Europa și pur și simplu trebuie să accepte asta”, a spus Marcel Salikhov, șeful Institutului pentru Energie și Finanțe. „Singura cale de urmat acum este să caute surse de venit relativ mai mici și să le dezvolte treptat, adunând firimituri.”

Într-un interviu acordat duminică la postul de televiziune de stat Rossiya 1, Putin a recunoscut că Rusia a profitat anterior mai mult din exportul de energie, dar a negat că pierderea afacerilor cauzează probleme. „Poate că a fost mai distractiv [anterior], dar pe de altă parte, cu cât depindem mai puțin de energie, cu atât mai bine, pentru că partea non-energetică a economiei noastre este în creștere”, a spus el.

În timp ce Moscova a decis la începutul războiului să reducă livrările de gaze către Europa, o mișcare care a crescut inițial prețurile suficient pentru a compensa scăderea exporturilor, efectul a fost de scurtă durată.

Câștigurile înainte de impozitare au atins un record de 4,5 trilioane de ruble (49,7 miliarde de dolari) în primele șase luni ale anului 2022, dar au scăzut cu 40% la 2,7 trilioane de ruble un an mai târziu, în timp ce profitul net a scăzut de la 1 trilion de ruble la 255 de miliarde de ruble.

Cercetătorii de la Academia Rusă de Științe, controlată de stat, au prezis chiar că rezultatele companiei pentru întregul an 2023 vor arăta că a încetat să mai fie profitabilă și că pierderile nete ar putea atinge trilion de ruble până în 2025.
Gazprom nu va mai fi ”vaca de muls bani” pentru Kremlin
UE s-a dovedit mai abilă în aprovizionarea cu gaze alternative decât au crezut mulți posibil – ponderea Rusiei în importurile de gaze ale blocului a scăzut de la peste 40% în 2021 la 8% anul trecut, conform datelor UE – în timp ce prețurile s-au prăbușit de la vârfuri în primele zile ale războiului. UE urmărește să elimine toate importurile de combustibili fosili din Rusia până în 2027.

Cu principalele sale afaceri de export în colaps, Gazprom a căutat să găsească noi cumpărători, dar ofertele sale în Asia Centrală și creșterea minoră a aprovizionării către China și Turcia vor compensa doar 5% până la 10% din piața europeană pierdută, potrivit Salikhov.

Când a început invazia, Gazprom părea să fie într-o poziție mult mai bună decât alți exportatori ruși de energie, având în vedere că gazul țării, spre deosebire de petrolul său, nu era supus niciunei sancțiuni occidentale.

Dar perspectivele sale s-au schimbat în septembrie 2022, când exploziile subacvatice au distrus gazoductele Nord Stream care transportaseră 40% din exporturile de gaze ale Rusiei către Europa, reducând drastic capacitatea Moscovei de a folosi combustibilul ca pârghie. Moscova și Occidentul s-au acuzat reciproc de sabotaj.
„Modelul Gazprom, care a constat în a genera profituri excesive în Europa și apoi a le distribui între contractori apropiați lui Putin…nu mai există”, a spus Vladimir Milov, un fost ministru adjunct al energiei.
Beneficiarul principal al profiturilor Gazprom este acum statul rus, care la scurt timp după invazie a impus companiei o taxă lunară suplimentară de 50 de miliarde de tuble până în 2025.

„Gazprom nu va mai fi niciodată marea vacă de muls bani pentru cei de la putere”, a spus Milov, fostul ministru adjunct al Energiei. „În loc să obțină profituri excesive, există riscul ca compania să devină beneficiarul subvențiilor de stat.”

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Realitatea Live

19 Ian. 2026, 15:29
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
19 Ian. 2026, 15:29 // Actual //  Ursu Victor

Guvernul Republicii Moldova urmează să aprobe proiectul de hotărâre cu privire la achitarea din bugetul de stat pentru anul 2026 a cotizațiilor de membru față de organizațiile internaționale. Documentul, elaborat de Ministerul Finanțelor, prevede alocarea unei sume totale de 56,4 milioane de lei, bani care vor fi direcționați către 56 de organizații internaționale și regionale, în baza angajamentelor asumate de statul moldovean prin tratate și acorduri ratificate

Lista este structurată în două categorii distincte. Pentru patru organizații parlamentare internaționale sunt prevăzute alocații în valoare de 1,8 milioane de lei, în timp ce pentru 52 de organizații internaționale și regionale sunt planificate 54,6 milioane de lei, adică aproape 97% din suma totală prevăzută pentru 2026

Cele mai mari cotizații urmează să fie achitate către Consiliul Europei, unde contribuția totală, inclusiv cele voluntare, ajunge la 10,68 milioane de lei. O sumă de 5,41 milioane de lei este destinată Organizația Națiunilor Unite, iar Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare va primi aproape 4,93 milioane de lei. Printre contribuțiile mari se mai numără cele către Comisia Dunării, în valoare de 3,56 milioane de lei, Organizația pentru Democrație și Dezvoltare Economică – GUAM, cu peste 2,22 milioane de lei, precum și Organizația Internațională a Francofoniei, care va beneficia de 2,04 milioane de lei

Pe listă se mai regăsesc contribuții către Organizația pentru Securitate și Cooperare în Europa, Organizația Mondială a Comerțului, Organizația Mondială a Sănătății, Curtea Penală Internațională, Agenția Internațională pentru Energia Atomică, INTERPOL, Tratatul Comunității Energetice, precum și către structuri internaționale din domeniul poștal, telecomunicații, aviație civilă, standardizare și transport feroviar

Nota de fundamentare arată că alocațiile pentru 2026 sunt cu aproximativ 4,4% mai mari față de cele aprobate pentru anul 2025, creșterea fiind determinată de majorarea cotizațiilor în cadrul unor organizații internaționale și de fluctuațiile cursului valutar. În același timp, numărul total al organizațiilor finanțate se reduce cu trei față de anul precedent, ceea ce a permis economii parțiale redirecționate pentru acoperirea creșterilor de costuri.

 

 

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!