Prietenul lui Putin din Balcani refuză gazul rusesc. Vrea să reducă dependența

08 Nov. 2022, 11:17
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
08 Nov. 2022, 11:17 // Actual //  bani.md

„Serbia se grăbește să reducă dependența energetică de Rusia, iar sancțiunile impuse Moscovei obligă Belgradul să facă planuri de reducere a achizițiilor de petrol și gaze naturale de la partenerul tradițional” – citează cotidianul britanic „The Financial Times” declarația președintelui Serbiei, Aleksandar Vučić, potrivit RADOR.

„Serbia analizează posibilitatea de a prelua pachetul majoritar de acțiuni al Companiei de petrol NIS de la compania rusă Gazprom Neft, deoarece se grăbește să se apere de influența sancțiunilor aplicate Moscovei” – a declarat Vučić, adăugând că Belgradul pregătește și alte proiecte pentru diversificarea surselor de energie, inclusiv o mai strânsă colaborare cu Ungaria, în încercarea de a atenua dependența de Rusia.

„Este o nebunie că nu ne-am gândit înainte la noi conectări și construirea de noi conducte. Nu eram obișnuiți cu Europa în război, dar acum totul este altfel. S-au schimbat aproape toate, acesta este motivul pentru care ne grăbim” – a declarat Vučić. Din cauza sancțiunilor impuse Rusiei, din decembrie 2022 conducta din Croația nu va mai transporta petrol din Rusia spre Serbia, iar NIS riscă să nu mai poată continua legăturile economice cu state și companii din Uniunea Europeană. Potrivit unor surse neoficiale, Guvernul Serbiei și compania maghiară MOL analizează posibilitatea de a prelua controlul de la acționarul majoritar Gazprom Neft, dar se pare că negocierile au fost oprite – relatează cotidianul britanic, adăugând că MOL a refuzat să comenteze această știre. Deocamdată NIS poate lucra normal, deoarece rafinăriile sale s-au aprovizionat din Irak și alte state. În schimb, Vučić a spus că Serbia, în calitate de stat candidat la UE, trebuie să analizeze „toate posibilitățile”, inclusiv preluarea NIS și găsirea de surse alternative de aprovizionare. „Dacă vor fi și alte sancțiuni pentru companii deținute de Rusia, atunci vom avea mari probleme. Oricum trebuie să reacționăm și să asigurăm cantități suficiente de petrol și gaze naturale pentru cetățenii noștri” – a declarat Vučić. Cotidianul britanic adaugă că Serbia intenționează să aloce anual suma de două miliarde de euro pentru infrastructura energetică, pentru conectarea cu Bulgaria, România, Macedonia de Nord și probabil cu Muntenegru.

08 Sept. 2026, 16:26
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
08 Sept. 2026, 16:26 // Actual //  Ursu Victor

Rezultatele PISA 2025 arată decalaje în sistemul educațional din Republica Moldova. Astfel, mai mult de jumătate dintre elevi nu ating nivelul minim de competențe la matematică și citire, iar la științe situația este doar puțin mai bună. Cele mai mari diferențe apar între elevii din orașe și cei din sate, precum și între instituțiile mari și școlile cu puțini elevi.

Potrivit datelor Ministerului Educației și Cercetării, la științe, elevii din mediul urban au acumulat în medie 447 de puncte, în timp ce elevii din mediul rural au obținut 391 de puncte.

Decalajele sunt și la celelalte discipline evaluate. Diferența dintre elevii din mediul urban și rural este de 51 de puncte la matematică și de 55 de puncte la citire.

Directoarea Agenției Naționale pentru Curriculum și Evaluare, Lilia Ivanov, a explicat că punctajele PISA sunt calculate pe o scară internațională și nu pot fi comparate direct cu sistemul de note de la 1 la 10. Aproximativ 20 de puncte PISA corespund unui an de studii.

Astfel, diferența dintre performanțele elevilor din orașe și cele ale elevilor din sate echivalează, estimativ, cu un decalaj de aproximativ 2,5–2,8 ani de școlarizare.

Diferențe și mai mari sunt înregistrate în funcție de dimensiunea instituției de învățământ. La toate cele trei domenii evaluate, elevii din școlile mari au obținut, în medie, cu 60–65 de puncte mai mult decât cei din instituțiile mici.

La științe, 58,6% dintre elevii din școlile mici nu ating nivelul de bază, comparativ cu doar 28% dintre elevii din instituțiile mari.

La matematică, proporția celor care nu ating nivelul minim este de 68% în școlile mici, față de 37,4% în cele mari. La citire, diferența este de 65% față de 32,3%.

Rezultatele PISA arată și o influență a situației socio-economice asupra performanțelor școlare. La științe, diferența dintre elevii din familii avantajate și cei din medii socio-economice vulnerabile ajunge la 85 de puncte, echivalentul a peste patru ani de studii.

La matematică, decalajul este de 78 de puncte, iar la citire de 75 de puncte.