Prietenul lui Putin din Balcani refuză gazul rusesc. Vrea să reducă dependența

„Serbia se grăbește să reducă dependența energetică de Rusia, iar sancțiunile impuse Moscovei obligă Belgradul să facă planuri de reducere a achizițiilor de petrol și gaze naturale de la partenerul tradițional” – citează cotidianul britanic „The Financial Times” declarația președintelui Serbiei, Aleksandar Vučić, potrivit RADOR.

„Serbia analizează posibilitatea de a prelua pachetul majoritar de acțiuni al Companiei de petrol NIS de la compania rusă Gazprom Neft, deoarece se grăbește să se apere de influența sancțiunilor aplicate Moscovei” – a declarat Vučić, adăugând că Belgradul pregătește și alte proiecte pentru diversificarea surselor de energie, inclusiv o mai strânsă colaborare cu Ungaria, în încercarea de a atenua dependența de Rusia.

„Este o nebunie că nu ne-am gândit înainte la noi conectări și construirea de noi conducte. Nu eram obișnuiți cu Europa în război, dar acum totul este altfel. S-au schimbat aproape toate, acesta este motivul pentru care ne grăbim” – a declarat Vučić. Din cauza sancțiunilor impuse Rusiei, din decembrie 2022 conducta din Croația nu va mai transporta petrol din Rusia spre Serbia, iar NIS riscă să nu mai poată continua legăturile economice cu state și companii din Uniunea Europeană. Potrivit unor surse neoficiale, Guvernul Serbiei și compania maghiară MOL analizează posibilitatea de a prelua controlul de la acționarul majoritar Gazprom Neft, dar se pare că negocierile au fost oprite – relatează cotidianul britanic, adăugând că MOL a refuzat să comenteze această știre. Deocamdată NIS poate lucra normal, deoarece rafinăriile sale s-au aprovizionat din Irak și alte state. În schimb, Vučić a spus că Serbia, în calitate de stat candidat la UE, trebuie să analizeze „toate posibilitățile”, inclusiv preluarea NIS și găsirea de surse alternative de aprovizionare. „Dacă vor fi și alte sancțiuni pentru companii deținute de Rusia, atunci vom avea mari probleme. Oricum trebuie să reacționăm și să asigurăm cantități suficiente de petrol și gaze naturale pentru cetățenii noștri” – a declarat Vučić. Cotidianul britanic adaugă că Serbia intenționează să aloce anual suma de două miliarde de euro pentru infrastructura energetică, pentru conectarea cu Bulgaria, România, Macedonia de Nord și probabil cu Muntenegru.

#serbia #gaz #import

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Fostul premier Ion Sturza consideră că reforma bugetar-fiscală propusă de Guvern este, în ansamblu, una echilibrată, cu un impact pozitiv asupra veniturilor bugetare, chiar dacă efectele reale vor depinde de evoluția economiei și de comportamentul contribuabililor.

Într-o analiză publicată pe rețelele Facebook, Sturza afirmă că proiectul, conceput inițial pentru a aduce mai mulți bani la buget, s-a transformat într-o reformă „aproape neutră” din punct de vedere fiscal. Potrivit calculelor sale, unele măsuri vor reduce veniturile bugetare cu aproximativ 1,5–1,8 miliarde de lei, însă alte modificări vor genera încasări suplimentare de 3,5–4,3 miliarde de lei, ceea ce ar însemna un câștig net de 1,5–2,5 miliarde de lei.

Fostul premier estimează că majorarea scutirii personale va diminua veniturile bugetului cu circa 800 de milioane de lei, iar extinderea facilităților pentru profitul reinvestit cu încă 150–200 de milioane de lei. În același timp, majorarea impozitului pe dividende și câștigurile de capital, accizele mai mari la produsele considerate „vicii”, acciza la motorină, taxa suplimentară pe profitul băncilor, majorarea TVA pentru sectorul HoReCa și taxarea coletelor poștale ar urma să compenseze aceste pierderi și să aducă venituri suplimentare.

„Modest, dar totuși pe plus. Nu este o reformă extractivă, dar nici un mare stimulent pentru economie”, a remarcat Ion Sturza.

Totodată, el avertizează că estimările sunt teoretice și că rezultatele finale vor depinde de reacția economiei. În opinia sa, dacă economia va răspunde pozitiv, reforma ar putea aduce în următorii doi-trei ani încă 1,5–2 miliarde de lei la buget. În schimb, dacă vor scădea consumul, vor crește contrabanda sau băncile își vor reduce profitul impozabil prin optimizări fiscale, efectul asupra veniturilor bugetare ar putea deveni aproape neutru.

Sturza observă și o contradicție în filosofia reformei. Deși apreciază că aceasta este aliniată practicilor europene, fostul premier consideră că majorarea impozitării dividendelor și a câștigurilor de capital reduce atractivitatea investițiilor și randamentul capitalului, ceea ce nu reprezintă cel mai puternic argument pentru atragerea investitorilor.

În același timp, Ion Sturza apreciază modul în care Guvernul a comunicat reforma, afirmând că aceasta a fost prezentată „ca la carte”, prin accentul pus pe taxarea băncilor și a produselor cu accize majorate, ceea ce, în opinia sa, demonstrează „o altă formă de comunicare și o maturitate politică a tehnocrației moldovenești”.

În final, fostul premier le recomandă atât susținătorilor, cât și criticilor reformei să nu se grăbească cu concluziile, apreciind că actualul pachet fiscal reprezintă „o variantă acceptabilă pentru aproape toți”, neutră din punct de vedere politic și cu potențial de a avea un impact economic și social pozitiv.