Primăria Chișinău, Mastercard și MAIB au lansat plata fără numerar pentru călătoria în transportul public

Acum, pasagerii de pe cinci rute cheie de troleibuz și autobuz din Chișinău pot plăti contactless pentru călătorie. Terminalele mobile pentru acceptarea plăților cu cardul au apărut în toate cele 110 vehicule de pe rute.

Primăria Chișinău, Mastercard și Moldova Agroindbank au lansat prima soluție în Moldova de acceptare a plăților fără numerar pentru călătoria în transportul urban. Acum, locuitorii și oaspeții capitalei pot plăti rapid și fără numerar pentru călătoria pe rutele de troleibuz nr. 10, 22 și 30, precum și în autobuzele care circulă pe rutele nr. 2 și 5. Toate cele 110 vehicule de pe rute sunt echipate cu terminale mobile, disponibile la taxatori. Pasagerii pot plăti călătoria prin intermediul unui astfel de terminal cu un card contactless al oricărei bănci din Moldova și din lume, emis de diferite sisteme de plată sau cu un dispozitiv cu funcția de plată contactless.

”Astăzi dăm start primului proiect pilot de amploare – în 110 unități de transport implementăm achitarea electronică. Aș vrea să le mulțumesc partenerilor – Mastercard și Moldova Agroindbank, care au contribuit ca acest proiect să devină posibil, precum și colegilor mei de la Primărie, Parcul Urban de Autobuze și RTEC. Ne dorim ca tot transportul public să ofere opțiunea achitării electronice și să suplimentăm numărul de unități de transport public în capitală. Sper că locuitorii municipiului Chișinău și oaspeții capitalei se vor bucura de noile funcționalități de achitare prin simpla atingere a cardului, a telefonului sau ceasului dotat cu tehnologia NFC”, a menționat Ion Ceban, Primar General al municipiului Chișinău.

Proiectul este realizat grație sprijinului tehnic și financiar al Mastercard și Moldova Agroindbank. Pentru parteneri, proiectul reprezintă primul pas în cadrul Memorandumului de colaborare strategică, care a fost semnat de Mastercard și Primăria Chișinău în ianuarie 2021.

„În cadrul conceptului „smart city”, Mastercard introduce plăți contactless în întreaga lume, acolo unde viteza, comoditatea, securitatea plăților și minimizarea contactelor sunt deosebit de importante. Plățile fără numerar în transportul public sunt o inovație concepută pentru a face viața mai confortabilă și un răspuns la cererea actuală a consumatorului: conform cercetărilor noastre, 40% dintre moldoveni ar dori să plătească călătoria anume cu cardul. În plus, 88% din plățile efectuate în sectorul retail în Moldova prin intermediul cardurilor Mastercard sunt deja contactless, ceea ce indică o tendință persistentă și o mare popularitate a tehnologiei. Avem convingerea că locuitorii și oaspeții orașului vor aprecia soluția și aceasta va deveni un impuls puternic pentru dezvoltarea plăților fără numerar în țară”, a declarat Yuriy Batkhin, Vicepreședinte pentru dezvoltarea afacerilor pentru Mastercard în Ucraina și Moldova.

Procesul de achitare este simplu. Pasagerul trebuie doar să apropie de terminal cardul bancar contactless sau dispozitivul cu funcția de plată contactless și să aștepte semnalul sonor. Procesul de plată durează câteva secunde. După confirmarea plății finalizate, terminalul va imprima o chitanță cu informația despre costul, data și ora călătoriei. Costul călătoriei este de 2 lei pentru rutele de troleibuz și 3 lei pentru rutele de autobuz. Nu există comisioane suplimentare pentru plăți fără numerar.

În plus, este posibilă, de asemenea, achitarea călătoriei în numerar: după ce primește banii de la pasager, taxatorul efectuează plata pe terminalul mobil cu cardul său special și emite o chitanță. La fel, taxatorul are un card special pentru evidența călătoriilor la tarif redus: conducătorul apropie acest card de terminal și eliberează chitanța pasagerului care prezintă legitimația de beneficiar de tarif redus.

Moldova Agroindbank este banca-acquirer a proiectului.

„Dezvoltarea infrastructurii de plăți este unul dintre obiectivele strategice ale Moldova Agroindbank, ca bancă fiind orientați să aducem comoditate și plus de rapiditate în viața clienților noștri. În 2021 intenționăm să avansăm în direcția digitalizării și să aducem serviciile și produsele noastre mai aproape de oameni. Ne bucurăm că MAIB este prima bancă din Moldova care implementează plățile fără numerar în infrastructura de transport public, contribuind astfel la dezvoltarea și tehnologizarea capitalei, în contextul conceptului de smart city. La această etapă taxatorii vor ajuta călătorii și facilita procesul de acomodare cu noua modalitate de achitare, urmând să instalăm ulterior terminale de plată statice. Credem că implementarea tehnologiilor moderne din sectorul bancar în viața de zi de zi va contribui la simplificarea vieții cotidiene a oamenilor și la creșterea nivelului de confort”, a subliniat Aliona Stratan, Prim-vicepreședintele Comitetului de Conducere al Moldova Agroindbank.

În cadrul proiectului se planifică dotarea transportului cu terminale staționare, fapt ce va permite acceptarea plăților pentru călătorie prin intermediul cardurilor contactless și dispozitivelor cu funcția de plată contactless, fără implicarea taxatorilor.

Despre Mastercard

Masterсard este o companie tehnologică globală din industria plăților. Misiunea noastră este să dezvoltăm și să fortificăm o economie digitală, care oferă priorități tuturor și oriunde, prin intermediul tranzacțiilor sigure, simple și accesibile bazate pe tehnologie. Folosind date și rețele sigure, parteneriatele și energiile noastre, oferim soluții și inovații care să ajute oamenii, instituțiile financiare, guvernele și afacerile să-și realizeze potențialul său maxim. Cultura noastră și tot ceea ce facem în interiorul companiei și în afara ei, sunt determinate în funcție de coeficientul de decență (decency quotient, DQ). Gestionăm afaceri în peste 210 țări și teritorii și creăm o lume durabilă care oferă oportunități neprețuite pentru toată lumea. www.mastercard.com

Despre Moldova Agroindbank

Moldova Agroindbank este banca comercială nr.1 în Republica Moldova, în topul clasamentelor performanței bancare, cu peste 1/3 cotă de piață la indicatori, precum credite, depozite, active și profit. MAIB este cel mai mare acceptant de carduri pe toate domeniile de business: POS terminale, ATM, comerț electronic, terminale de autoservire. Banca oferă clienților săi cele mai variate și inovative soluții de acceptare a plăților prin intermediul cardurilor bancare. Prin rețeaua sa vastă, MAIB deservește aproximativ un milion de clienți, persoane fizice, IMM-uri și clienți corporativi. În anul 2020 MAIB a fost desemnată „Cea mai bună bancă din Moldova” de prestigioasele publicații “Finance Central Europe” și “Global Finance”, ”Banca Anului 2020” în viziunea The Banker, de asemenea fiind și deținătoarea titlului ”Best Digital Bank Moldova” 2020 și 2021, conform clasamentului Global Banking and Finance Review. www.maib.md.

#transport #plati #MAIB

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Modelul economic al regiunii din stânga Nistrului se confruntă cu dificultăți tot mai mari, iar situația bugetară indică probleme structurale serioase. Concluzia aparține expertului în politici economice de la IDIS Viitorul, Veaceslav Ioniță, prezentată în cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță” din 6 martie 2026.

Potrivit economistului, între cele două maluri ale Nistru există diferențe majore în ceea ce privește structura bugetară, veniturile și cheltuielile publice. Pe malul drept al râului, bugetul public este format din mai multe componente – bugetul de stat, bugetele autorităților publice locale, bugetul asigurărilor sociale și cel al asigurărilor medicale. În schimb, în regiunea din stânga Nistrului există doar bugetul regional și bugetele locale, fără bugete separate pentru asigurări sociale sau medicale.

Un alt aspect semnalat de expert este lipsa de transparență privind executarea bugetului în regiune. Dacă pe malul drept datele privind veniturile și cheltuielile sunt publice, în stânga Nistrului aceste informații nu sunt făcute publice.

Pentru anul 2026, autoritățile autoproclamate din regiune au planificat venituri bugetare mai mici decât cele din 2024 și 2025, iar cheltuielile planificate sunt, de asemenea, în scădere. „Deficitul bugetar este foarte mare – aproape jumătate din bugetul regiunii este acoperit din deficit”, a declarat Veaceslav Ioniță.

Potrivit economistului, modul în care este acoperit deficitul bugetar rămâne secretizat. El presupune însă că o parte importantă a acestuia ar putea proveni din diferențele legate de prețul gazelor naturale. În regiune, gazul este vândut la prețuri foarte mici – între 1,7 ruble pentru populație și până la 5 ruble pentru agenții economici, în timp ce costurile de transport și distribuție sunt de aproximativ 0,5 ruble.

Comparativ cu malul drept, deficitul bugetar al regiunii din stânga Nistrului raportat la PIB este de aproximativ trei ori mai mare. Dacă în Republica Moldova deficitul este acoperit în principal din împrumuturi, în regiunea transnistreană acesta provine din surse care nu sunt făcute publice.

Diferențe importante apar și în ceea ce privește veniturile bugetare pe cap de locuitor. În 2015, acestea erau de 15,3 mii lei pe malul drept și 12 mii lei pe malul stâng. În 2025, veniturile au ajuns la 51,6 mii lei în dreapta Nistrului și la 18,1 mii lei în stânga. Pentru 2026 sunt estimate aproximativ 57 mii lei pe cap de locuitor pe malul drept și doar 14,8 mii lei pe malul stâng. Astfel, veniturile bugetare pe cap de locuitor sunt în prezent de aproape patru ori mai mari în dreapta Nistrului.

În același timp, presiunea fiscală este semnificativ mai mică în regiunea transnistreană. Dacă în Republica Moldova veniturile bugetare reprezintă aproximativ 35% din PIB, în stânga Nistrului acestea sunt de circa 20%. De asemenea, regiunea nu aplică TVA, principala sursă de venit a bugetului Republicii Moldova.

Diferențe majore se observă și în nivelul cheltuielilor publice pe cap de locuitor. În 2015 acestea erau de 16,3 mii lei pe malul drept și de 22,5 mii lei pe malul stâng. În 2025, cheltuielile au ajuns la 59,2 mii lei pe malul drept, în timp ce în stânga Nistrului au fost de 25,5 mii lei. Pentru 2026 sunt estimate cheltuieli de 66,1 mii lei pe cap de locuitor în dreapta Nistrului și doar 24,8 mii lei în stânga.

„În ultimii zece ani, pe malul drept cheltuielile publice pe cap de locuitor au crescut de peste patru ori, în timp ce în stânga Nistrului au rămas practic la același nivel”, a subliniat expertul.

Veaceslav Ioniță mai afirmă că, în trecut, nivelul mai ridicat al cheltuielilor pe cap de locuitor în regiune era posibil deoarece deficitul bugetar era acoperit din surse externe sau neclare. În prezent însă, acest model nu mai funcționează. La o populație estimată la aproximativ 300 de mii de locuitori, regiunea cheltuie de circa trei ori mai puțin decât malul drept.

În ultimii doi ani, diferențele s-au accentuat. Dacă pe malul drept economia s-a stabilizat, inflația a revenit la niveluri normale, iar cheltuielile guvernamentale pe cap de locuitor au crescut cu aproximativ 12%, în stânga Nistrului acestea au scăzut cu circa 27%.

„Acești doi ani sunt cei mai dramatici pentru malul stâng al Nistrului”, a concluzionat Veaceslav Ioniță.

Potrivit expertului, singurul domeniu în care regiunea transnistreană a investit mai mult decât malul drept este infrastructura rutieră. În ultimii zece ani, malul drept a alocat aproximativ 0,9% din PIB pentru reparația drumurilor, în timp ce în stânga Nistrului acest indicator a fost de aproximativ 1,2%.

În concluzie, economistul susține că modelul economic al regiunii din stânga Nistrului nu mai funcționează în parametrii anteriori. Veniturile bugetare sunt în scădere, cheltuielile se reduc, iar o parte semnificativă a acestora continuă să fie acoperită din surse netransparente, ceea ce pune sub semnul întrebării sustenabilitatea financiară a regiunii.