Primul „decacorn” al Turciei: platformă de comerț online Trendyol a ajuns să valoreze 16,5 miliarde dolari

Platforma de e-commerce Trendyol a mai primit o investiție de 1,5 miliarde de dolari, într-o rundă de finanțare masivă, devenid astfel primul „decacorn” din Turcia, cu o valoare estimată la 16,5 miliarde de dolari.

Runda de fințare a fost condusă de General Atlantic, SoftBank Vision Fund 2, Princeville Capital și fondurile suverane, ADQ (EAU) și Qatar Investment Authority, scrie Techcrunch.com.

Noua finanțare face din Trendyol primul decacorn din Turcia și una dintre cele mai apreciate companii de tehnologie privată din Europa. Finanțarea vine la doar câteva luni după ce Alibaba, finanțator strategic și majoritar, a investit 350 de milioane de dolari în companie la o evaluare de 9,4 miliarde de dolari.

Fondată în 2010, Trendyol este considerată cea mai mare companie de comerț electronic din Turcia, deservind peste 30 de milioane de cumpărători și livrând peste 1 milion de pachete pe zi. Acesta susține că a evoluat de la piață la „superapp” prin combinarea platformei sale de piață (care este alimentată de Trendyol Express, propria sa soluție de livrare de ultimul kilometru) cu produse alimentare instant și livrare de alimente prin propria rețea de curierat (Trendyol Go), portofel (Trendyol Pay), canal de la consumator la consumator (Dolap) și alte servicii.

Fondatoarea sa, Demet Suzan Mutlu, a declarat că Trendyol va continua să se extindă. Potrivit ei, compania intenționează să continue să investească în infrastructură, tehnologie și logistică la nivel național și să accelereze digitalizarea IMM-urilor turcești. Ea a spus că compania a fost fondată pentru a crea un impact pozitiv și că intenționează să continue această misiune.

Evren Ucok, președintele Trendyol, a adăugat că o parte a obiectivului companiei este de a crea noi canale de export pentru comercianții și producătorii turci.

#platforma de comert online #Trendyol #decacorn #Turcia #valoare #Investiții

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Fostul consilier municipal Ruslan Verbițchi susține că cetățenii Republicii Moldova achită în facturile la gaze un suprapreț față de costul real la care statul a procurat gazele naturale pentru anul 2026. Într-o postare pe Facebook, acesta afirmă că diferența dintre prețul de achiziție și tariful plătit de populație ar ajunge la sute de milioane de euro.

Potrivit datelor prezentate de Verbițchi, compania Energocom a asigurat peste 75% din necesarul de gaze pentru iarna 2025–2026, iar încă din septembrie 2025 ar fi fost contractate peste 90% din volumele necesare pentru întregul an 2026. Statul ar fi cumpărat în total 782 de milioane de metri cubi de gaze la un preț mediu de 410 euro pentru mia de metri cubi, pentru care din buget au fost alocați 320 de milioane de euro.

Conform structurii costurilor prezentate de Verbițchi, 60,52% din această sumă reprezintă prețul gazelor propriu-zise, 28,39% serviciile de transport, 4,84% distribuția, 4,51% furnizarea, iar 1,54% componenta de corectare.

În același timp, cetățenii achită în prezent un tarif de 16,74 lei pentru un metru cub de gaze. Dacă acest tarif este aplicat asupra volumului anual de 782 de milioane de metri cubi, rezultă încasări de aproximativ 667 de milioane de euro, ceea ce înseamnă un supraplus de circa 347 de milioane de euro față de suma plătită de stat pentru achiziția gazelor.

Verbițchi susține că, la prețul de 410 euro pentru mia de metri cubi, tariful real pe care ar trebui să îl plătească populația ar fi de aproximativ 11 lei per metru cub cu TVA inclus, nu 16,74 lei. Diferența de aproape 5,75 lei pentru fiecare metru cub ar genera, potrivit calculelor sale, un profit de circa 229 de milioane de euro obținut pe seama consumatorilor.

Fostul consilier afirmă că această diferență nu ajunge în bugetul de stat, ci este direcționată către diverse companii din sectorul energetic, inclusiv firme apropiate guvernării. El indică în special compania Vestmoldtransgaz, care ar încasa aproape 28,4% din sumele plătite de cetățeni pentru servicii de transport.

În același context, Verbițchi aduce și acuzații privind achiziții publice dubioase, menționând că același software ar fi fost cumpărat atât de Moldovagaz și Chișinău-Gaz cu 52,6 milioane de lei, cât și de Energocom cu încă 7 milioane de lei, inclusiv prin contracte în euro, ceea ce ar contraveni legislației. El afirmă că datele sunt preluate de pe platforma achizitii.md și din surse media finanțate de stat, iar concluziile, spune el, le aparțin cititorilor.