Primul „decacorn” al Turciei: platformă de comerț online Trendyol a ajuns să valoreze 16,5 miliarde dolari

Platforma de e-commerce Trendyol a mai primit o investiție de 1,5 miliarde de dolari, într-o rundă de finanțare masivă, devenid astfel primul „decacorn” din Turcia, cu o valoare estimată la 16,5 miliarde de dolari.

Runda de fințare a fost condusă de General Atlantic, SoftBank Vision Fund 2, Princeville Capital și fondurile suverane, ADQ (EAU) și Qatar Investment Authority, scrie Techcrunch.com.

Noua finanțare face din Trendyol primul decacorn din Turcia și una dintre cele mai apreciate companii de tehnologie privată din Europa. Finanțarea vine la doar câteva luni după ce Alibaba, finanțator strategic și majoritar, a investit 350 de milioane de dolari în companie la o evaluare de 9,4 miliarde de dolari.

Fondată în 2010, Trendyol este considerată cea mai mare companie de comerț electronic din Turcia, deservind peste 30 de milioane de cumpărători și livrând peste 1 milion de pachete pe zi. Acesta susține că a evoluat de la piață la „superapp” prin combinarea platformei sale de piață (care este alimentată de Trendyol Express, propria sa soluție de livrare de ultimul kilometru) cu produse alimentare instant și livrare de alimente prin propria rețea de curierat (Trendyol Go), portofel (Trendyol Pay), canal de la consumator la consumator (Dolap) și alte servicii.

Fondatoarea sa, Demet Suzan Mutlu, a declarat că Trendyol va continua să se extindă. Potrivit ei, compania intenționează să continue să investească în infrastructură, tehnologie și logistică la nivel național și să accelereze digitalizarea IMM-urilor turcești. Ea a spus că compania a fost fondată pentru a crea un impact pozitiv și că intenționează să continue această misiune.

Evren Ucok, președintele Trendyol, a adăugat că o parte a obiectivului companiei este de a crea noi canale de export pentru comercianții și producătorii turci.

#platforma de comert online #Trendyol #decacorn #Turcia #valoare #Investiții

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Rusia a redus agresiv prețul petrolului livrat către India, până la 22–25 de dolari pe baril, în încercarea de a vinde volume respinse de rafinăriile indiene din cauza sancțiunilor impuse de administrația președintelui SUA Donald Trump, relatează Financial Times, citând un fost top-manager din sectorul energetic rus.

Potrivit Ministerul Dezvoltării Economice al Rusiei, prețul mediu de export al sortimentului Urals a coborât în decembrie la 39 $/baril, cel mai scăzut nivel de la pandemie. În ianuarie, cotațiile au scăzut și mai mult — la 34–36 $ la mijlocul lunii și 36–38 $ spre final. Reducerile aplicate petrolului rusesc au depășit 25 $/baril, iar pentru unele loturi au ajuns aproape de 40 $, indică datele FT.

„Dacă SUA vor înăspri și mai mult sancțiunile, singura cale prin care vom putea vinde petrol va fi prin conducte”, a declarat sursa citată. În afara perioadei pandemiei din 2020, Rusia a mai vândut petrol la 22–25 $/baril doar în 2003.

India își reduce treptat importurile din Rusia, accelerând diversificarea surselor. Conform Bloomberg, livrările medii zilnice către porturile indiene au scăzut în decembrie la aproximativ 1,2 milioane barili/zi — minimul ultimilor peste trei ani — iar în primele 25 de zile din ianuarie la 1,12 milioane barili/zi. În 2025, media zilnică a importurilor a fost de 1,8 milioane barili, a declarat ministrul indian al petrolului, Hardeep Puri.

De la 21 ianuarie, a intrat în vigoare și interdicția UE privind importul de produse petroliere obținute din petrol rusesc. Uniunea Europeană era anterior un destinatar important al carburanților rafinați în India, iar autoritățile de la New Delhi anticipează noi reduceri ale achizițiilor din Rusia.

Între timp, în largul Indiei s-au adunat numeroase petroliere cu țiței rusesc care nu își pot vinde încărcăturile, deoarece porturile locale refuză recepția. Din august, după ce SUA au dublat la 50% tarifele aplicate Indiei pentru a descuraja importurile de petrol rusesc, volumele stocate pe nave au crescut cu circa 60 de milioane de barili, potrivit Bloomberg.

Sancțiunile erodează treptat veniturile bugetare ale Rusiei, avertizează Vakhtang Partswania: diminuarea „rentei petroliere” face ca fiecare rublă suplimentară de venit să coste mai mult economiei, prin profitabilitate mai scăzută, investiții reduse și presiune crescută asupra sectorului energetic, amplificând riscurile macroeconomice pe termen lung.