Primul „decacorn” al Turciei: platformă de comerț online Trendyol a ajuns să valoreze 16,5 miliarde dolari

Platforma de e-commerce Trendyol a mai primit o investiție de 1,5 miliarde de dolari, într-o rundă de finanțare masivă, devenid astfel primul „decacorn” din Turcia, cu o valoare estimată la 16,5 miliarde de dolari.

Runda de fințare a fost condusă de General Atlantic, SoftBank Vision Fund 2, Princeville Capital și fondurile suverane, ADQ (EAU) și Qatar Investment Authority, scrie Techcrunch.com.

Noua finanțare face din Trendyol primul decacorn din Turcia și una dintre cele mai apreciate companii de tehnologie privată din Europa. Finanțarea vine la doar câteva luni după ce Alibaba, finanțator strategic și majoritar, a investit 350 de milioane de dolari în companie la o evaluare de 9,4 miliarde de dolari.

Fondată în 2010, Trendyol este considerată cea mai mare companie de comerț electronic din Turcia, deservind peste 30 de milioane de cumpărători și livrând peste 1 milion de pachete pe zi. Acesta susține că a evoluat de la piață la „superapp” prin combinarea platformei sale de piață (care este alimentată de Trendyol Express, propria sa soluție de livrare de ultimul kilometru) cu produse alimentare instant și livrare de alimente prin propria rețea de curierat (Trendyol Go), portofel (Trendyol Pay), canal de la consumator la consumator (Dolap) și alte servicii.

Fondatoarea sa, Demet Suzan Mutlu, a declarat că Trendyol va continua să se extindă. Potrivit ei, compania intenționează să continue să investească în infrastructură, tehnologie și logistică la nivel național și să accelereze digitalizarea IMM-urilor turcești. Ea a spus că compania a fost fondată pentru a crea un impact pozitiv și că intenționează să continue această misiune.

Evren Ucok, președintele Trendyol, a adăugat că o parte a obiectivului companiei este de a crea noi canale de export pentru comercianții și producătorii turci.

#platforma de comert online #Trendyol #decacorn #Turcia #valoare #Investiții

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

The Wall Street Journal relatează că ideea centrală din planul de pace al lui Donald Trump pentru Ucraina este inspirată direct dintr-o propunere a Moscovei: pace prin afaceri, nu prin negocieri politice tradiționale. Potrivit surselor citate, apropiați ai lui Trump și emisari ai Kremlinului au lucrat în secret la un proiect economic de proporții istorice.

Conform WSJ, trimisul special Steve Witkoff, șeful Fondului Rus de Investiții Directe Kirill Dmitriev și ginerele lui Donald Trump, Jared Kushner, au elaborat un plan informal evaluat la 2 trilioane de dolari, menit să stabilizeze economia Rusiei după ani de sancțiuni. Modelul propus ar fi oferit companiilor americane prioritate absolută la investiții și dividende, înaintea actorilor economici europeni. Dmitriev ar fi promovat în cerc restrâns o idee extrem de controversată: folosirea celor 300 de miliarde de dolari din activele Băncii Centrale a Rusiei înghețate în Europa pentru proiecte comune ruso-americane și pentru reconstrucția Ucrainei sub conducere americană.

Propunerea Kremlinului ar fi inclus, de asemenea, un parteneriat extins între companii americane și rusești pentru exploatarea resurselor minerale uriașe ale Arcticii, precum și a altor zăcăminte din Federația Rusă. Sursele WSJ susțin că mesajul constant al emisarior lui Putin a fost: „Posibilitățile pentru cele două țări sunt nelimitate”.

Într-un exemplu care a surprins negociatorii americani, Dmitriev ar fi sugerat chiar o misiune comună SUA–Rusia pe Marte, realizată în colaborare cu SpaceX, compania lui Elon Musk — un simbol al potențialei „renașteri” a cooperării dintre două puteri aflate în conflict direct încă din Războiul Rece.

Materialul WSJ arată că aceste discuții neoficiale au avut loc timp de luni de zile, în paralel cu negocierile pentru încetarea focului în Ucraina. Deocamdată, nici Casa Albă, nici Kremlinul nu au confirmat public aceste idei, însă publicarea lor ridică întrebări majore despre direcția pe care o pot lua relațiile dintre Washington și Moscova în cazul unui eventual acord de pace.

Propunerea — descrisă de o sursă ca „o încercare de a transforma dușmănia geopolitică în profit economic” — rămâne pentru moment una dintre cele mai controversate idei apărute în contextul negocierilor privind viitorul războiului din Ucraina.