Primul Laborator de Inovații în Agricultură! Când va fi organizat și cine poate participa

Digitalizarea și implementarea inovațiilor tehnologice în agricultură nu mai este o noutate. Pentru a conecta acest domeniu cu soluțiile inovatoare, Technovar în parteneriat cu Organizația Națiunilor Unite pentru Agricultură și Alimentație în Republica Moldova (FAO) și proiectul „Tekwill” lansează „Laboratorul de inovații AgTech” – un program care vine să susțină accelerarea procesului de digitalizare a agriculturii, prin combinarea instrumentelor digitale în ramura agricolă, pentru a crește eficiența și pentru a spori competitivitatea sectorului. „Laboratorul de inovații AgTech” va fi implementat în perioada noiembrie 2021- aprilie 2022.

Agricultura inovatoare are potențialul de a contribui la dezvoltarea unei economii durabile, motiv pentru care digitalizarea sectorului devine o necesitate stringentă pentru propulsarea afacerilor. Chiar dacă inovația agricolă aduce multe beneficii și o serie de acțiuni și instrumente sunt deja puse în aplicare, există multe bariere în calea explorării întregului său potențial.

În acest sens, în perioada decembrie 2021- aprilie 2022, în regim online se va desfășura Laboratorul de Inovații în Agricultură.

Programul va aduna circa 100 de participanți din tehnologii și din agricultură, cu implicarea a peste 30 de mentori și experți naționali și internaționali, care vor contribui la accelerarea inovației în agricultură și industrie alimentară, prin combinarea instrumentelor IT în ramura agricolă, în vederea creșterii eficienței și a sporirii competitivității.

Cum se va desfășura „AgTech Innovation Lab”?

„AgTech Innovation Lab” se va desfășura în cinci etape: Definirea provocărilor, Identificarea participanților, Formarea echipelor, Hackathonul și Acceleratorul AgTech.

Definirea provocărilor. Pentru asigurarea unor soluții inovatoare, care să fie aplicate în industrie, am identificat parteneri care vor participa în program cu provocările nișelor din care fac parte, cât și cu prezentarea expertizei necesare pentru dezvoltarea produselor în decursul celor 4 luni. Printre reprezentanții care își vor etala provocările sunt: Ganea Group, FAO, Vladimir Balaban, Institutul de Microbiologie și Biotehnologie, Kvazar-Micro.

Identificarea participanților. În program pot aplica participanți din domeniul IT, experți în agricultură, antreprenori, experți în marketing și alți entuziaști care doresc să contribuie la implementarea noilor tehnologii în agricultură.

Formarea echipelor va avea loc înainte de Hackathon, prin intermediul unei platforme online. Persoanele selectate vor forma echipe, pentru a comunica în grup și pentru a-și defini ideile de dezvoltare a afacerii. De asemenea, pot participa echipe deja create.

Hackathonul AgTech. Evenimentul se va desfășura timp de trei zile, perioadă în care experți în agricultură, specialiști în tehnologii informaționale și reprezentanți ai industriei agricole vor identifica soluții la provocările propuse și vor dezvolta produse în acest sens. Ideile inovatoare trebuie să fie viabile din punct de vedere comercial, sectorial, durabil, să integreze tehnologiile IT, să încurajeze colaborarea și să urmărească rezolvarea uneia dintre problemele cu care se confruntă agricultorii.

Acceleratorul AgTech. Timp de 12 săptămâni, finaliștii Hackathonului vor avea acces la o platformă educațională cu materiale video și teste care abordează subiectele principale de dezvoltare a unui startup: module de afaceri, identificarea clienților, analiza pieței și pregătirea pentru susținerea pitch-urilor în fața potențialilor parteneri. Echipele participante în cadrul acceleratorului vor avea posibilitatea să colaboreze cu 2-3 companii private din industria agricolă, pentru a putea testa produsele programului, prin identificarea potențialilor clienți și a nevoilor reale ale acestora.

Bilete pentru participare pot fi găsite AICI.

Technovator este o platformă prin intermediul căreia talentele își pot dezvolta potențialul de a crea lucruri importante și de a avea un impact pozitiv în societate. Misiunea Technovator este de a extinde frontierele inovației, de a facilita dezvoltarea tehnologică și de a oferi avantaje competitive decisive pentru economie și societate, de a asigura prosperitate și durabilitate piețelor emergente. Platforma se axează pe dezvoltarea verticalelor FinTech, HealthTech, AgTech, PowerTech și CleanTech.

„AgTech Innovation Lab” este implementat de către Technovator, cu suportul Agenției Statelor Unite pentru Dezvoltare Internațională USAID și Suediei, în cadrul proiectului Tekwill și Organizației Națiunilor Unite pentru Agricultură și Alimentație în Republica Moldova (FAO), în parteneriat cu „Startup Moldova” Portalul Agrobiznes.ro.

#laborator de inovatii #solutii inovative #AgTech Innovation Lab #tehnologie #Agricultură

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Modelul economic al regiunii din stânga Nistrului se confruntă cu dificultăți tot mai mari, iar situația bugetară indică probleme structurale serioase. Concluzia aparține expertului în politici economice de la IDIS Viitorul, Veaceslav Ioniță, prezentată în cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță” din 6 martie 2026.

Potrivit economistului, între cele două maluri ale Nistru există diferențe majore în ceea ce privește structura bugetară, veniturile și cheltuielile publice. Pe malul drept al râului, bugetul public este format din mai multe componente – bugetul de stat, bugetele autorităților publice locale, bugetul asigurărilor sociale și cel al asigurărilor medicale. În schimb, în regiunea din stânga Nistrului există doar bugetul regional și bugetele locale, fără bugete separate pentru asigurări sociale sau medicale.

Un alt aspect semnalat de expert este lipsa de transparență privind executarea bugetului în regiune. Dacă pe malul drept datele privind veniturile și cheltuielile sunt publice, în stânga Nistrului aceste informații nu sunt făcute publice.

Pentru anul 2026, autoritățile autoproclamate din regiune au planificat venituri bugetare mai mici decât cele din 2024 și 2025, iar cheltuielile planificate sunt, de asemenea, în scădere. „Deficitul bugetar este foarte mare – aproape jumătate din bugetul regiunii este acoperit din deficit”, a declarat Veaceslav Ioniță.

Potrivit economistului, modul în care este acoperit deficitul bugetar rămâne secretizat. El presupune însă că o parte importantă a acestuia ar putea proveni din diferențele legate de prețul gazelor naturale. În regiune, gazul este vândut la prețuri foarte mici – între 1,7 ruble pentru populație și până la 5 ruble pentru agenții economici, în timp ce costurile de transport și distribuție sunt de aproximativ 0,5 ruble.

Comparativ cu malul drept, deficitul bugetar al regiunii din stânga Nistrului raportat la PIB este de aproximativ trei ori mai mare. Dacă în Republica Moldova deficitul este acoperit în principal din împrumuturi, în regiunea transnistreană acesta provine din surse care nu sunt făcute publice.

Diferențe importante apar și în ceea ce privește veniturile bugetare pe cap de locuitor. În 2015, acestea erau de 15,3 mii lei pe malul drept și 12 mii lei pe malul stâng. În 2025, veniturile au ajuns la 51,6 mii lei în dreapta Nistrului și la 18,1 mii lei în stânga. Pentru 2026 sunt estimate aproximativ 57 mii lei pe cap de locuitor pe malul drept și doar 14,8 mii lei pe malul stâng. Astfel, veniturile bugetare pe cap de locuitor sunt în prezent de aproape patru ori mai mari în dreapta Nistrului.

În același timp, presiunea fiscală este semnificativ mai mică în regiunea transnistreană. Dacă în Republica Moldova veniturile bugetare reprezintă aproximativ 35% din PIB, în stânga Nistrului acestea sunt de circa 20%. De asemenea, regiunea nu aplică TVA, principala sursă de venit a bugetului Republicii Moldova.

Diferențe majore se observă și în nivelul cheltuielilor publice pe cap de locuitor. În 2015 acestea erau de 16,3 mii lei pe malul drept și de 22,5 mii lei pe malul stâng. În 2025, cheltuielile au ajuns la 59,2 mii lei pe malul drept, în timp ce în stânga Nistrului au fost de 25,5 mii lei. Pentru 2026 sunt estimate cheltuieli de 66,1 mii lei pe cap de locuitor în dreapta Nistrului și doar 24,8 mii lei în stânga.

„În ultimii zece ani, pe malul drept cheltuielile publice pe cap de locuitor au crescut de peste patru ori, în timp ce în stânga Nistrului au rămas practic la același nivel”, a subliniat expertul.

Veaceslav Ioniță mai afirmă că, în trecut, nivelul mai ridicat al cheltuielilor pe cap de locuitor în regiune era posibil deoarece deficitul bugetar era acoperit din surse externe sau neclare. În prezent însă, acest model nu mai funcționează. La o populație estimată la aproximativ 300 de mii de locuitori, regiunea cheltuie de circa trei ori mai puțin decât malul drept.

În ultimii doi ani, diferențele s-au accentuat. Dacă pe malul drept economia s-a stabilizat, inflația a revenit la niveluri normale, iar cheltuielile guvernamentale pe cap de locuitor au crescut cu aproximativ 12%, în stânga Nistrului acestea au scăzut cu circa 27%.

„Acești doi ani sunt cei mai dramatici pentru malul stâng al Nistrului”, a concluzionat Veaceslav Ioniță.

Potrivit expertului, singurul domeniu în care regiunea transnistreană a investit mai mult decât malul drept este infrastructura rutieră. În ultimii zece ani, malul drept a alocat aproximativ 0,9% din PIB pentru reparația drumurilor, în timp ce în stânga Nistrului acest indicator a fost de aproximativ 1,2%.

În concluzie, economistul susține că modelul economic al regiunii din stânga Nistrului nu mai funcționează în parametrii anteriori. Veniturile bugetare sunt în scădere, cheltuielile se reduc, iar o parte semnificativă a acestora continuă să fie acoperită din surse netransparente, ceea ce pune sub semnul întrebării sustenabilitatea financiară a regiunii.