Primul muzeu al corupției în Republica Moldova! Costuri supraestimate la construcția celui mai scump drum

21 Mai 2024, 10:59
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
21 Mai 2024, 10:59 // Actual //  bani.md

Primarul orașului Leova, Alexandru Bujoreanu, a lansat acuzații grave privind construcția drumului Leova-Bumbăta, sugerând că acesta ar putea deveni „primul muzeu al corupției în aer liber” din Republica Moldova. Declarațiile au fost făcute în cadrul emisiunii „Puterea a patra” de la postul N4.

Bujoreanu a cerut ministrului Infrastructurii, Andrei Spînu, și președintelui Maia Sandu să facă publice contractele de execuție, inclusiv devizele de cheltuieli, pentru a clarifica situația. „Spînu a făcut publice documentele, însă ce vreți este acolo numai nu devizele de cheltuieli,” a spus primarul.

Primarul a adăugat că Centrul Național Anticorupție (CNA) a realizat o expertiză a contractelor, dezvăluind costuri supraestimate cuprinse între 3 și 4 milioane de euro. Bujoreanu a solicitat încă o dată ministrului Spînu să publice devizele de cheltuieli pentru a clarifica aceste discrepanțe.

„Dacă este adevărat că există o expertiză, aceasta ar fi stat la baza pornirii urmăririi penale împotriva șefului Administrației de Stat a Drumurilor. Crede cineva că un șef de întreprindere semnează un contract de 262 milioane de lei fără să cunoască ministrul? Nu este așa. Mai mult, lucrările au început în iulie, dar contractul a fost semnat în septembrie. Ce companie începe lucrările în avans fără să aibă certitudinea că va fi selectată? Ulterior, în luna februarie, Spînu pleacă la președinție. Aici sunt foarte multe semne de întrebare. Eu sunt martor în acel dosar,” a punctat Bujoreanu.

Costul lucrărilor de construcție a drumului de acces – 3,6 km – și a infrastructurii punctului de frontieră Leova – Bumbăta se ridică la suma de 252,23 milioane de lei, iar finalizarea lucrărilor era planificată pentru luna noiembrie a acestui an. Iinițial, pentru construcția drumului erau prevăzuți 260 de milioane de lei.

Un calcul elementar arată că fiecare kilometru de drum a costat circa 3,5 milioane de euro, fiind cel mai scump drum construit vreodată în Republica Moldova.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

10 Nov. 2026, 17:02
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
10 Nov. 2026, 17:02 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

În timp ce unii bugetari au salarii de bază de aproximativ 2.500 de lei, alții ajung la 65.000 de lei, adică de 26 de ori mai mult. Discrepanțele sunt recunoscute chiar de Ministerul Finanțelor în nota de fundamentare a proiectului privind reforma sistemului unitar de salarizare, care urmează să fie implementată din  anul 2027.

Potrivit documentului, cele mai mici salarii de bază sunt înregistrate în rândul personalului tehnic și auxiliar, unde remunerația poate porni de la aproximativ 2.500 de lei. La polul opus se află funcțiile de conducere din domeniul justiției, pentru care salariile de bază pot ajunge la circa 65.000 de lei lunar.

Astfel, raportul efectiv dintre salariile de bază extreme ajunge la 1 la 26, mult peste raportul de 1 la 15 prevăzut de actualul cadru normativ. Ministerul Finanțelor consideră că această situație reflectă dezechilibrele acumulate în sistemul de remunerare a angajaților bugetari.

Mai mult, aproximativ 44.651 de angajați ai statului, echivalentul a 19,7% din totalul personalului bugetar, au nevoie de plăți compensatorii pentru ca remunerația lor să atingă salariul minim garantat de 6.300 de lei, stabilit pentru anul 2026.

Cu alte cuvinte, aproape fiecare al cincilea bugetar are un salariu calculat sub pragul minim și depinde de suplimentele acordate de stat pentru a ajunge la nivelul legal.

Documentul scoate la iveală și diferențe în privința sporurilor salariale. În anumite domenii, acestea ajung până la 120% din salariul de bază. Potrivit Ministerului Finanțelor, sporurile specifice variază de la 10% în învățământ, cercetare, cultură și asistență socială, până la 75% pentru personalul medical, 90% în cadrul Serviciului Fiscal de Stat și Serviciului Vamal, 100% în aviația civilă și chiar 120% în domenii precum securitatea cibernetică și combaterea terorismului.

Autorii proiectului susțin că proliferarea acestor sporuri a fragmentat sistemul de salarizare și a contribuit la apariția unor inechități între angajații care exercită funcții cu responsabilități comparabile.

Pentru a corecta dezechilibrele, Ministerul Finanțelor propune reducerea raportului de compresie salarială la 1 la 10,5, recalibrarea grilelor de salarizare și creșterea ponderii salariului de bază în venitul total al angajaților.

Reforma ar urma să reducă inclusiv dependența de plățile compensatorii. Potrivit estimărilor, ponderea posturilor care necesită completări până la salariul minim ar urma să scadă de la 19,7% în 2026 la 14,1% în 2027.

În același timp, compensația medie lunară pentru un post ar urma să se reducă de la 1.183 de lei la 450 de lei, pe măsură ce salariile de bază vor fi ajustate.

Ministerul Finanțelor estimează că reforma va afecta sistemul de remunerare a aproximativ 227 de mii de angajați din sectorul bugetar și va fi implementată etapizat în perioada 2027–2032.