Primul oraş smart din Statele Unite este un eşec. Un exemplu că această tranziție către viitor va fi destul de lentă

Un oraș cu 800 de mii de locuitori trebuia să devină primul smart city din Statele Unite. A câștigat o competiție în fața altor 77 de orașe din SUA și a primit fonduri de 50 de milioane de dolari. La 5 ani distanță nu s-au schimbat însă foarte multe.

Printre dificultățile cu care s-a confruntat orașul este că e mai ușor să construiești un oraș smart de la zero în loc să te folosești de infrastructura existentă. De asemenea, pandemia a venit la momentul nepotrivit, când mai multe proiecte trebuiau să se lanseze. Totuși, în această perioadă de 5 ani s-a schimbat modul de gândire al oamenilor. Acum, oamenii sunt preocupați de monitorizare, de ceea ce ar înseamna case sau vehicule conectate dacă nu există măsuri de protecție imbatabile. Practic, Columbus este un exemplu că această tranziție către viitor va fi destul de lentă.

Columbus din Ohio este al 14-lea oraș ca mărime din Statele Unite și trebuia să devină primul smart city din țară. A câștigat fonduti datorită planurilor sale: chioșcuri inteligente care să ajute localnicii și turiștii să plănuiască o călătorie, cu mașini autonome și conectate între ele, cu case inteligente ale rezidenților.

Din păcate, 5 ani mai târziu orașul nu este cu mult mai inteligent. În februarie 2020 au fost lansate autobuzele autonome de către EasyMile. A durat 15 zile: o frână neașteptată a făcut ca un pasager să ajungă la spital iar serviciul a fost oprit.

#columbus #smart city #tranzitie #planuri #SUA

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministrul Economiei, Eugeniu Osmochescu, a respins ideea introducerii unei cote obligatorii de 50% pentru produsele autohtone pe rafturile magazinelor, declarând la Radio Moldova că o astfel de măsură ar încălca atât regulile economiei de piață, cât și normele internaționale.

Potrivit ministrului, impunerea unei limite minime pentru marfa produsă în Republica Moldova nu ar fi compatibilă cu angajamentele comerciale ale țării și ar contraveni celor mai bune practici europene.

„Nu este corect, nu este o regulă a unei economii de piață, nu este corect conform reglementărilor internaționale și celor mai bune practici. Limitarea nu este posibilă din punct de vedere juridic”, a subliniat Osmochescu.

În locul unei cotări obligatorii, ministrul propune soluții alternative pentru susținerea producătorilor locali: programe de marketing, etichetare clară și campanii care evidențiază produsele fabricate în Republica Moldova direct pe rafturile magazinelor.

„Putem avea programe de marketing în rafturi, unde sunt identificate produsele din Republica Moldova și sunt promovate cu sprijinul statului. Putem stimula consumul local, dar nu putem impune cote obligatorii”, a declarat ministrul.

În 2021, toate magazinele din Republica Moldova erau obligate să aibă pe rafturi cel puţin 50 de produse agroalimentare autohtone, însă ulterior prevederea a fost abrogată.