Primul oraş smart din Statele Unite este un eşec. Un exemplu că această tranziție către viitor va fi destul de lentă

Un oraș cu 800 de mii de locuitori trebuia să devină primul smart city din Statele Unite. A câștigat o competiție în fața altor 77 de orașe din SUA și a primit fonduri de 50 de milioane de dolari. La 5 ani distanță nu s-au schimbat însă foarte multe.

Printre dificultățile cu care s-a confruntat orașul este că e mai ușor să construiești un oraș smart de la zero în loc să te folosești de infrastructura existentă. De asemenea, pandemia a venit la momentul nepotrivit, când mai multe proiecte trebuiau să se lanseze. Totuși, în această perioadă de 5 ani s-a schimbat modul de gândire al oamenilor. Acum, oamenii sunt preocupați de monitorizare, de ceea ce ar înseamna case sau vehicule conectate dacă nu există măsuri de protecție imbatabile. Practic, Columbus este un exemplu că această tranziție către viitor va fi destul de lentă.

Columbus din Ohio este al 14-lea oraș ca mărime din Statele Unite și trebuia să devină primul smart city din țară. A câștigat fonduti datorită planurilor sale: chioșcuri inteligente care să ajute localnicii și turiștii să plănuiască o călătorie, cu mașini autonome și conectate între ele, cu case inteligente ale rezidenților.

Din păcate, 5 ani mai târziu orașul nu este cu mult mai inteligent. În februarie 2020 au fost lansate autobuzele autonome de către EasyMile. A durat 15 zile: o frână neașteptată a făcut ca un pasager să ajungă la spital iar serviciul a fost oprit.

#columbus #smart city #tranzitie #planuri #SUA

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Pe 4 noiembrie 2025, la Bruxelles, a avut loc cea de-a VII-a ediție a Parlamentului European al Întreprinderilor (EPE) – cel mai mare exercițiu de democrație economică din Europa, care a reunit peste 700 de antreprenori din statele membre ale UE și din țările partenere.

Republica Moldova a participat cu o delegație oficială a Camerei de Comerț și Industrie, condusă de președintele Sergiu Harea, care a reprezentat mediul de afaceri moldovenesc în dezbaterile economice la nivel european.

În cadrul evenimentului, antreprenorii au preluat, simbolic, rolul eurodeputaților pentru o zi: au discutat teme economice de actualitate, au interacționat direct cu factorii de decizie ai Uniunii Europene și au votat propuneri esențiale pentru îmbunătățirea competitivității și rezilienței mediului de afaceri.

La finalul reuniunii, președintele Eurochambres, Vladimír Dlouhý, a transmis un mesaj oficial către șefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, prezentând concluziile-cheie ale sesiunii: 93% dintre antreprenori se confruntă cu blocaje suplimentare în lanțurile de aprovizionare din cauza tensiunilor geopolitice, 57% resimt impact negativ din cauza tarifelor impuse de SUA, 91% solicită Comisiei Europene crearea funcției de Reprezentant UE pentru IMM-uri, un mediator oficial între afaceri și instituții, 86% consideră că raportarea de sustenabilitate, în forma actuală, nu crește competitivitatea companiilor.

Participarea Republicii Moldova la EPE 2025 confirmă implicarea tot mai activă a mediului de afaceri național în dialogul economic european și angajamentul pentru o integrare economică durabilă, competitivă și aliniată standardelor UE.