Primul oraş smart din Statele Unite este un eşec. Un exemplu că această tranziție către viitor va fi destul de lentă

Un oraș cu 800 de mii de locuitori trebuia să devină primul smart city din Statele Unite. A câștigat o competiție în fața altor 77 de orașe din SUA și a primit fonduri de 50 de milioane de dolari. La 5 ani distanță nu s-au schimbat însă foarte multe.

Printre dificultățile cu care s-a confruntat orașul este că e mai ușor să construiești un oraș smart de la zero în loc să te folosești de infrastructura existentă. De asemenea, pandemia a venit la momentul nepotrivit, când mai multe proiecte trebuiau să se lanseze. Totuși, în această perioadă de 5 ani s-a schimbat modul de gândire al oamenilor. Acum, oamenii sunt preocupați de monitorizare, de ceea ce ar înseamna case sau vehicule conectate dacă nu există măsuri de protecție imbatabile. Practic, Columbus este un exemplu că această tranziție către viitor va fi destul de lentă.

Columbus din Ohio este al 14-lea oraș ca mărime din Statele Unite și trebuia să devină primul smart city din țară. A câștigat fonduti datorită planurilor sale: chioșcuri inteligente care să ajute localnicii și turiștii să plănuiască o călătorie, cu mașini autonome și conectate între ele, cu case inteligente ale rezidenților.

Din păcate, 5 ani mai târziu orașul nu este cu mult mai inteligent. În februarie 2020 au fost lansate autobuzele autonome de către EasyMile. A durat 15 zile: o frână neașteptată a făcut ca un pasager să ajungă la spital iar serviciul a fost oprit.

#columbus #smart city #tranzitie #planuri #SUA

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Rețelele electrice de distribuție gestionate de Premier Energy Distribution au înregistrat o creștere a consumului de energie electrică la începutul anului 2026, pe fondul temperaturilor scăzute și al utilizării sporite a sistemelor electrice de încălzire. Datele pentru luna ianuarie și primele 24 de zile din februarie arată o intensificare clară a cererii, inclusiv la nivelul vârfurilor de sarcină.

În ianuarie 2026, consumul total de energie electrică a ajuns la 365.246 MWh, în creștere cu aproximativ 17,6% față de ianuarie 2025 și cu aproape 15% comparativ cu ianuarie 2024. Totodată, au fost înregistrate cele mai ridicate valori ale consumului maxim din ultimii ani, 13.217 MWh consum maxim zilnic și 680 MWh consum maxim orar. Potrivit companiei, aceste cifre reflectă o solicitare intensă a rețelei, în special în intervalele de seară, când consumul casnic a crescut pe fondul încălzirii electrice.

Tendința ascendentă s-a menținut și în februarie. În primele 24 de zile ale lunii, consumul total a însumat 276.291 MWh, peste nivelul din aceeași perioadă a anului trecut (257.826 MWh) și mult peste cel din februarie 2024 (227.561 MWh). În această perioadă, consumul maxim zilnic a atins 12.884 MWh, iar cel maxim orar 646 MWh.

Datele indică faptul că solicitarea rețelei rămâne ridicată, iar dacă ritmul actual se menține, februarie 2026 ar putea depăși nivelurile totale din anii precedenți. Premier Energy avertizează că majorarea simultană a consumului total și a vârfurilor de sarcină pune presiune suplimentară pe infrastructura de distribuție, făcând esențial echilibrul dintre cerere și capacitatea tehnică a rețelei pentru menținerea stabilității sistemului energetic.

Pe acest fundal, la 16 februarie, Premier Energy și FEE Nord au depus la ANRE solicitări de majorare a tarifelor la energia electrică. Premier Energy a cerut aprobarea unui tarif de 3,83 lei/kWh, cu 24 de bani (6,6%) peste nivelul actual, în timp ce FEE Nord solicită 4,32 lei/kWh, cu 32 de bani mai mult decât tariful în vigoare.

Solicitările urmează să fie examinate în una dintre ședințele viitoare ale ANRE. Dacă vor fi aprobate, noile tarife se vor reflecta în facturile consumatorilor.