Primul oraş smart din Statele Unite este un eşec. Un exemplu că această tranziție către viitor va fi destul de lentă

Un oraș cu 800 de mii de locuitori trebuia să devină primul smart city din Statele Unite. A câștigat o competiție în fața altor 77 de orașe din SUA și a primit fonduri de 50 de milioane de dolari. La 5 ani distanță nu s-au schimbat însă foarte multe.

Printre dificultățile cu care s-a confruntat orașul este că e mai ușor să construiești un oraș smart de la zero în loc să te folosești de infrastructura existentă. De asemenea, pandemia a venit la momentul nepotrivit, când mai multe proiecte trebuiau să se lanseze. Totuși, în această perioadă de 5 ani s-a schimbat modul de gândire al oamenilor. Acum, oamenii sunt preocupați de monitorizare, de ceea ce ar înseamna case sau vehicule conectate dacă nu există măsuri de protecție imbatabile. Practic, Columbus este un exemplu că această tranziție către viitor va fi destul de lentă.

Columbus din Ohio este al 14-lea oraș ca mărime din Statele Unite și trebuia să devină primul smart city din țară. A câștigat fonduti datorită planurilor sale: chioșcuri inteligente care să ajute localnicii și turiștii să plănuiască o călătorie, cu mașini autonome și conectate între ele, cu case inteligente ale rezidenților.

Din păcate, 5 ani mai târziu orașul nu este cu mult mai inteligent. În februarie 2020 au fost lansate autobuzele autonome de către EasyMile. A durat 15 zile: o frână neașteptată a făcut ca un pasager să ajungă la spital iar serviciul a fost oprit.

#columbus #smart city #tranzitie #planuri #SUA

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova va beneficia de 8 milioane de euro pentru proiecte umanitare în anul 2026, în cadrul bugetului inițial de 1,9 miliarde de euro aprobat de Comisia Europeană pentru ajutor umanitar la nivel global. Fondurile sunt alocate într-un context dificil, în care 239 de milioane de persoane din întreaga lume au nevoie de asistență, iar mai mulți donatori internaționali își reduc finanțările.

Banii provin din bugetul Uniunii Europene, finanțat de statele membre, iar nivelul alocărilor este similar celui din anul precedent. Potrivit Comisiei Europene, resursele vor fi direcționate către asigurarea accesului la alimente, adăposturi de urgență, servicii medicale esențiale, protecția persoanelor vulnerabile și susținerea educației copiilor din zonele afectate de crize.

În Europa, cea mai mare parte a fondurilor va merge către Ucraina, care va primi 145 de milioane de euro, pe fondul continuării războiului declanșat de Rusia. Republica Moldova va primi sprijin financiare umanitar separat.

La nivel global, cea mai mare alocare, de 557 de milioane de euro, este destinată Africii de Vest și Centrale, în timp ce 448 de milioane de euro vor merge către Orientul Mijlociu, în special către Fâșia Gaza, dar și Irak, Yemen, Siria și Liban. Alte 126 de milioane de euro sunt alocate Afganistanului, Pakistanului și Iranului, iar 95 de milioane de euro vor sprijini statele din America Centrală, America de Sud și Caraibe, afectate de conflicte armate, violențe și crize de mediu.

Uniunea Europeană va direcționa, de asemenea, 73 de milioane de euro către Asia de Sud-Est și regiunea Pacificului, în special pentru criza din Myanmar și impactul acesteia asupra Bangladeshului, precum și 14,6 milioane de euro către Africa de Nord. În plus, peste 415 milioane de euro sunt rezervate pentru intervenții rapide în caz de urgențe neprevăzute și pentru menținerea lanțurilor strategice de aprovizionare.