Primul oraş smart din Statele Unite este un eşec. Un exemplu că această tranziție către viitor va fi destul de lentă

Un oraș cu 800 de mii de locuitori trebuia să devină primul smart city din Statele Unite. A câștigat o competiție în fața altor 77 de orașe din SUA și a primit fonduri de 50 de milioane de dolari. La 5 ani distanță nu s-au schimbat însă foarte multe.

Printre dificultățile cu care s-a confruntat orașul este că e mai ușor să construiești un oraș smart de la zero în loc să te folosești de infrastructura existentă. De asemenea, pandemia a venit la momentul nepotrivit, când mai multe proiecte trebuiau să se lanseze. Totuși, în această perioadă de 5 ani s-a schimbat modul de gândire al oamenilor. Acum, oamenii sunt preocupați de monitorizare, de ceea ce ar înseamna case sau vehicule conectate dacă nu există măsuri de protecție imbatabile. Practic, Columbus este un exemplu că această tranziție către viitor va fi destul de lentă.

Columbus din Ohio este al 14-lea oraș ca mărime din Statele Unite și trebuia să devină primul smart city din țară. A câștigat fonduti datorită planurilor sale: chioșcuri inteligente care să ajute localnicii și turiștii să plănuiască o călătorie, cu mașini autonome și conectate între ele, cu case inteligente ale rezidenților.

Din păcate, 5 ani mai târziu orașul nu este cu mult mai inteligent. În februarie 2020 au fost lansate autobuzele autonome de către EasyMile. A durat 15 zile: o frână neașteptată a făcut ca un pasager să ajungă la spital iar serviciul a fost oprit.

#columbus #smart city #tranzitie #planuri #SUA

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Tranzitul prin Strâmtoarea Ormuz a devenit practic imposibil, iar revenirea la un regim normal de transport ar putea dura luni de zile, avertizează armatorii și analiștii internaționali.
Situația s-a deteriorat rapid în ultimele săptămâni. După o perioadă de tensiuni crescânde și perturbări în unul dintre cele mai importante noduri energetice ale lumii, președintele SUA, Donald Trump, declara la începutul lunii aprilie că Washingtonul ar putea „deschide ușor” strâmtoarea și relua fluxurile de petrol. La doar trei săptămâni distanță, realitatea din teren este opusă: SUA au impus o blocadă asupra navelor asociate Iranului, iar Iran a răspuns prin intensificarea controlului militar și utilizarea așa-numitei „flote de țânțari”.

În prezent, numărul tranzitelor zilnice a scăzut aproape la zero, față de aproximativ 135 de nave în perioadele normale. Navele comerciale sunt prinse între controalele stricte ale Corpul Gardienilor Revoluției Islamice și interceptările tot mai frecvente ale navelor de către forțele americane, inclusiv în afara Golfului Persic.
Reprezentanții industriei maritime spun că blocada a amplificat riscurile și incertitudinea în regiune. „Ceea ce fac SUA extinde zona de risc pentru nave. Situația a devenit și mai imprevizibilă”, a declarat Rajalingam Subramaniam, directorul companiei Fleet Management Limited, menționând că peste 400 de marinari ai firmei sunt blocați în zonă.

Strâmtoarea Ormuz, coridor vital care leagă producătorii de petrol și gaze din Golful Persic de restul lumii, a devenit epicentrul tensiunilor în conflictul din ultimele săptămâni. Potrivit experților de la Center for a New American Security, situația este folosită ca instrument de presiune geopolitică, în timp ce Iranul își demonstrează capacitatea de a afecta economia globală.

Impactul economic este deja semnificativ. Producția de petrol în statele din Golful Persic a scăzut cu aproximativ 57% față de nivelurile de dinaintea conflictului, potrivit estimărilor Goldman Sachs. Chiar și în cazul redeschiderii complete a strâmtorii, revenirea la normal ar putea dura luni, iar recuperarea ar putea fi doar parțială.

#ormuz #strimtoare #petrol