Prințul Harry își dorea să părăsească familia regală încă la 20 de ani: Am văzut cum mergeau lucrurile

În podcastul The Armchair Expert, găzduit de americanul Dax Shepard, prințul Harry a povestit că și-a dat seama rapid că nu-și mai dorește să facă parte din familia regală odată ce a devenit adult, scrie The Independent.

Prințul Harry a vorbit desprea aceasta cînd a fost întrebat despre cum ce simțea când vedea că alți locuitori aveau „mai multă libertate” decât el.

„Zâmbește și suportă”, a fost răspunsul prințului.

„La vârsta de 20 de ani, mi-am spus că <<nu vreau să fiu aici>>, <<nu vreau să fac asta>>, <<uite ce i-au făcut mamei mele>>. Voi avea o familie cândva, dacă se va întâmpla din nou? Spun asta pentru că știu ce am văzut. Am văzut cum mergeau lucrurile <<din spatele cortinei>> și mi-am spus că nu vreau să fac parte (n.r. din familia regală)”, a mai continuat Harry.

De asemenea, Prințul a explicat, în timpul podcastului, că odată ce a început să facă terapie, după impactul pe care l-a avut moartea mamei sale, a fost ca și cum ar fi ieșit „dintr-o bulă imaginară”.

„Mi-am scos capul din nisip, l-am scuturat bine și a fost în regulă. Nu trebuia să mă mai plâng sau să-mi doresc să fac ceva diferit, ci să acționez în acest sens”, a povestit soțul lui Meghan Markle.

#parasi #familia regala #printul Harry

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Rusia va apela în 2026 la economiile contribuabililor pentru a-și finanța în continuare războiul din Ucraina, în contextul unei economii tot mai afectate de sancțiuni, inflație și stagnare, relevă o analiză publicată de agenția EFE. Autoritățile de la Moscova au anunțat majorarea cotei TVA de la 20% la 22%, măsura fiind justificată de necesitatea finanțării cheltuielilor pentru securitate și apărare, precum și a sprijinului social acordat familiilor implicate în conflict.

În paralel, sectoare-cheie ale economiei ruse – petrolul, gazele, cărbunele și metalurgia – se confruntă cu dificultăți majore, iar marile companii de stat, inclusiv Rosatom, RusHydro și compania feroviară RZhD, înregistrează presiuni financiare tot mai mari. După noile sancțiuni americane impuse Rosneft și Lukoil, veniturile din exporturile de petrol și gaze au scăzut cu aproximativ 35% în noiembrie, iar pentru decembrie este estimată o diminuare de până la 50%.

În pofida acestor probleme, președintele Vladimir Putin a decis să continue campania militară și să amâne negocierile de pace. Liderul de la Kremlin a declarat că populația va înțelege majorarea taxelor, atât timp cât statul își respectă obligațiile sociale și garantează securitatea țării.

Guvernul rus nu își permite injecții masive de capital pentru salvarea economiei, din cauza inflației ridicate și a eforturilor de a o ține sub control. Astfel, Rusia se pregătește să intre în 2026 cu sectoare stagnante, în timp ce obiectivul principal rămâne reducerea inflației. Vicepremierul Aleksandr Novak a recunoscut că economia rusă nu va ieși din stagnare înainte de 2027, în condițiile în care creșterea PIB este estimată la doar 1% în acest an, după 4,1% în 2024.

Pentru a compensa scăderea veniturilor bugetare, Kremlinul va majora și alte impozite, inclusiv pe veniturile persoanelor fizice și ale companiilor, va elimina facilitățile fiscale pentru lucrătorii independenți și pentru majoritatea IMM-urilor și va crește taxele pentru autoturisme. Companiile din domeniul tehnologiei vor fi printre cele mai afectate, cota de impozitare urmând să se dubleze, de la 7,6% la 15%.

În același timp, statul continuă confiscarea activelor private, valoarea bunurilor naționalizate ajungând la aproximativ 50 de miliarde de dolari, echivalentul a aproape 2% din PIB. Economiștii avertizează că noile măsuri fiscale vor duce la scumpiri, la scăderea cererii și la extinderea economiei subterane, iar aprecierea puternică a rublei riscă să împingă economia rusă spre un scenariu de stagflație în 2026.