Prințul Harry își dorea să părăsească familia regală încă la 20 de ani: Am văzut cum mergeau lucrurile

În podcastul The Armchair Expert, găzduit de americanul Dax Shepard, prințul Harry a povestit că și-a dat seama rapid că nu-și mai dorește să facă parte din familia regală odată ce a devenit adult, scrie The Independent.

Prințul Harry a vorbit desprea aceasta cînd a fost întrebat despre cum ce simțea când vedea că alți locuitori aveau „mai multă libertate” decât el.

„Zâmbește și suportă”, a fost răspunsul prințului.

„La vârsta de 20 de ani, mi-am spus că <<nu vreau să fiu aici>>, <<nu vreau să fac asta>>, <<uite ce i-au făcut mamei mele>>. Voi avea o familie cândva, dacă se va întâmpla din nou? Spun asta pentru că știu ce am văzut. Am văzut cum mergeau lucrurile <<din spatele cortinei>> și mi-am spus că nu vreau să fac parte (n.r. din familia regală)”, a mai continuat Harry.

De asemenea, Prințul a explicat, în timpul podcastului, că odată ce a început să facă terapie, după impactul pe care l-a avut moartea mamei sale, a fost ca și cum ar fi ieșit „dintr-o bulă imaginară”.

„Mi-am scos capul din nisip, l-am scuturat bine și a fost în regulă. Nu trebuia să mă mai plâng sau să-mi doresc să fac ceva diferit, ci să acționez în acest sens”, a povestit soțul lui Meghan Markle.

#parasi #familia regala #printul Harry

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

The Wall Street Journal relatează că ideea centrală din planul de pace al lui Donald Trump pentru Ucraina este inspirată direct dintr-o propunere a Moscovei: pace prin afaceri, nu prin negocieri politice tradiționale. Potrivit surselor citate, apropiați ai lui Trump și emisari ai Kremlinului au lucrat în secret la un proiect economic de proporții istorice.

Conform WSJ, trimisul special Steve Witkoff, șeful Fondului Rus de Investiții Directe Kirill Dmitriev și ginerele lui Donald Trump, Jared Kushner, au elaborat un plan informal evaluat la 2 trilioane de dolari, menit să stabilizeze economia Rusiei după ani de sancțiuni. Modelul propus ar fi oferit companiilor americane prioritate absolută la investiții și dividende, înaintea actorilor economici europeni. Dmitriev ar fi promovat în cerc restrâns o idee extrem de controversată: folosirea celor 300 de miliarde de dolari din activele Băncii Centrale a Rusiei înghețate în Europa pentru proiecte comune ruso-americane și pentru reconstrucția Ucrainei sub conducere americană.

Propunerea Kremlinului ar fi inclus, de asemenea, un parteneriat extins între companii americane și rusești pentru exploatarea resurselor minerale uriașe ale Arcticii, precum și a altor zăcăminte din Federația Rusă. Sursele WSJ susțin că mesajul constant al emisarior lui Putin a fost: „Posibilitățile pentru cele două țări sunt nelimitate”.

Într-un exemplu care a surprins negociatorii americani, Dmitriev ar fi sugerat chiar o misiune comună SUA–Rusia pe Marte, realizată în colaborare cu SpaceX, compania lui Elon Musk — un simbol al potențialei „renașteri” a cooperării dintre două puteri aflate în conflict direct încă din Războiul Rece.

Materialul WSJ arată că aceste discuții neoficiale au avut loc timp de luni de zile, în paralel cu negocierile pentru încetarea focului în Ucraina. Deocamdată, nici Casa Albă, nici Kremlinul nu au confirmat public aceste idei, însă publicarea lor ridică întrebări majore despre direcția pe care o pot lua relațiile dintre Washington și Moscova în cazul unui eventual acord de pace.

Propunerea — descrisă de o sursă ca „o încercare de a transforma dușmănia geopolitică în profit economic” — rămâne pentru moment una dintre cele mai controversate idei apărute în contextul negocierilor privind viitorul războiului din Ucraina.