Prințul Harry își dorea să părăsească familia regală încă la 20 de ani: Am văzut cum mergeau lucrurile

În podcastul The Armchair Expert, găzduit de americanul Dax Shepard, prințul Harry a povestit că și-a dat seama rapid că nu-și mai dorește să facă parte din familia regală odată ce a devenit adult, scrie The Independent.

Prințul Harry a vorbit desprea aceasta cînd a fost întrebat despre cum ce simțea când vedea că alți locuitori aveau „mai multă libertate” decât el.

„Zâmbește și suportă”, a fost răspunsul prințului.

„La vârsta de 20 de ani, mi-am spus că <<nu vreau să fiu aici>>, <<nu vreau să fac asta>>, <<uite ce i-au făcut mamei mele>>. Voi avea o familie cândva, dacă se va întâmpla din nou? Spun asta pentru că știu ce am văzut. Am văzut cum mergeau lucrurile <<din spatele cortinei>> și mi-am spus că nu vreau să fac parte (n.r. din familia regală)”, a mai continuat Harry.

De asemenea, Prințul a explicat, în timpul podcastului, că odată ce a început să facă terapie, după impactul pe care l-a avut moartea mamei sale, a fost ca și cum ar fi ieșit „dintr-o bulă imaginară”.

„Mi-am scos capul din nisip, l-am scuturat bine și a fost în regulă. Nu trebuia să mă mai plâng sau să-mi doresc să fac ceva diferit, ci să acționez în acest sens”, a povestit soțul lui Meghan Markle.

#parasi #familia regala #printul Harry

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Europa a ajuns să susțină Ucraina printr-un model financiar tot mai fragil, după ce ideea unui „împrumut reparatoriu” a eșuat sau, cel puțin, a fost amânată pe termen nedeterminat, scrie revista The Spectator într-o analiză semnată de comentatorul Owen Matthews.

Potrivit autorului, odată cu blocarea acestui mecanism financiar, sistemul de „susținere vitală” a Kievului a devenit mai vulnerabil ca niciodată. În lipsa unei soluții structurale pe termen lung, finanțarea Ucrainei depinde tot mai mult de împrumuturi și decizii politice temporare.

În timp ce Statele Unite ale Americii continuă eforturile de a impune un acord de pace, Europa a ales să parieze pe continuarea finanțării conflictului. Această abordare, susține The Spectator, mută povara economică aproape exclusiv pe umerii contribuabililor europeni și lasă Ucraina într-o situație de dependență financiară tot mai accentuată.

„În rezultatul acestor decizii, Ucraina a ajuns, în sens literal, să trăiască pe datorie”, notează Owen Matthews, subliniind că lipsa unor instrumente financiare durabile riscă să slăbească stabilitatea economică a țării pe termen mediu și lung.

Analiza The Spectator sugerează că, fără un consens clar în Europa privind utilizarea activelor rusești sau alte forme de finanțare solidă, sprijinul pentru Ucraina va rămâne vulnerabil la schimbările politice și la oboseala economică tot mai vizibilă în statele membre.