Probleme pentru miliardarul NR.1 în lume. O furtună geomagnetică a distrus sateliții proaspăt lansați de Musk pe orbită

O furtună geomagnetică provocată de o puternică explozie de radiaţii pe suprafaţa Soarelui a dezafectat cel puţin 40 dintre cei 49 de sateliţii recent lansaţi de SpaceX ca parte din reţeaua sa de conexiune la internet Starlink, a precizat compania americană, informează Reuters.

Sateliţii au fost loviţi de fluxul de radiaţie solară vinerea trecută, pe 4 februarie, la o zi după ce au fost plasaţi pe o orbită preliminară, cu o „desfăşurare joasă”, situată la circa 210 kilometri deasupra Terrei.

Plasarea pe orbită a sateliţilor, transportaţi cu o rachetă Falcon 9 produsă de SpaceX şi lansată de la Centrul spaţial Kennedy din Cape Canaveral, Florida, a coincis aproximativ cu o alertă de furtună geomagnetică anunţată pentru miercuri şi joi săptămâna trecută, 2 şi 3 februarie, de Centrul american de prognoză meteorologică în spaţiu.

Alerta avertiza că explozii solare declanşate în urma ”unei ejecţii de masă coronală cu halou complet” – o erupţie masivă de plasmă solară şi radiaţie electromagnetică pe suprafaţa Soarelui – au fost detectate pe 29 ianuarie şi că ele urmau să lovească Terra cel mai devreme pe 1 februarie.

#sateliti #miliardar #SpaceX #Elon Musk

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Economia Republicii Moldova continuă să se afle într-o zonă de stagnare, potrivit celei mai recente ediții a Indicatorului Expert-Grup „Termometrul Economic al Moldovei”, care sintetizează evoluția principalilor indicatori economici publicați de Biroul Național de Statistică și Banca Națională a Moldovei.

Datele pentru aprilie 2026 arată că indicatorul compozit a ajuns la +0,07 deviații standard față de media istorică, în timp ce media mobilă pe trei luni s-a situat la +0,04 deviații standard. Ambele valori se încadrează în intervalul definit de autori drept regim de stagnare.

Potrivit Expert-Grup, economia beneficiază de impulsuri pozitive din partea producției industriale, comerțului cu amănuntul și exporturilor. În aprilie, comerțul cu amănuntul a avut cea mai mare contribuție pozitivă la indicator (+0,18σ), urmat de producția industrială (+0,15σ) și exporturi (+0,03σ), care au crescut cu 13,5% față de aceeași perioadă a anului trecut.

Cu toate acestea, semnalele favorabile sunt contrabalansate de creșterea primei de risc din economie și de deteriorarea calității portofoliilor bancare. Cea mai mare contribuție negativă provine din diferența dintre randamentul valorilor mobiliare de stat la 364 de zile și rata de bază a BNM (-0,20σ), urmată de evoluția creditelor neperformante (-0,11σ).

„Creșterea primei de risc dintre randamentul VMS și rata de bază a menținut media mobilă în jurul valorii zero regim de stagnare în primele luni ale anului 2026”, se arată în analiza Expert-Grup.

Autorii studiului notează că economia a traversat în ultimii ani mai multe șocuri, de la criza bancară din 2014-2015 și pandemia COVID-19 până la efectele războiului din Ucraina și crizei energetice. După o perioadă îndelungată de declin și stagnare, indicatorul a revenit în teritoriu pozitiv în a doua jumătate a anului 2025, însă fără a semnala încă o creștere economică robustă.

Potrivit Expert-Grup, indicatorul urmărește relativ fidel evoluția PIB-ului și a anticipat o parte importantă a recesiunilor din ultimii 15 ani. În primul trimestru al anului 2026, semnalul de stagnare transmis de indicator a coincis cu încetinirea creșterii economice la doar 0,4%.

Conform metodologiei utilizate, economia intră în regim de creștere atunci când indicatorul depășește pragul de +0,1 deviații standard, iar valorile sub -0,1 semnalează declin economic.

#stagnare #recesiune #economie