Procuratura Anticorupție, despre soția lui Igor Dodon. Declarațiile ei „nu corespund circumstanțelor reale”

După citarea Galinei Dodan, Procuratura Anticorupție (PA) a precizat că declarațiile soției lui Igor Dodan nu sunt reale. Aceasta a declarat că a fost oprită în trafic de către poliție pentru înmânarea citației, dar lucrurile ar fi stat diferit.

Procuratura Anticorupție (PA) a emis un comunicat de presă în care a adăugat noi informații despre citarea pentru data de 16 iunie 2022 la PA a Galinei Dodon, dar și altor persoane complice la săvârșirea infracțiunilor.

Soția lui Igor Dodon a declarat că a fost stopată în trafic de către poliție pentru înmânarea citației, dar PA a transmis că nu este adevărat.

„În ceea ce privește afirmațiile, precum că dna Galina Dodon a fost stopată în trafic de către poliție pentru înmânarea citației, acestea nu corespund circumstanțelor reale.

În realitate, ofițerul de investigații din cadrul grupului de urmărire penală, care se deplasa spre domiciliul familiei Dodon pentru înmânarea citației, văzând că autoturismul dnei Galina Dodon era parcat în apropierea liceului Prometeu din mun. Chișînău, s-a apropiat de aceasta și i-a înmânat citația”, explică responsabilii din cadrul Procuraturii Anticorupție.

Declarația lui Igor Dodon

Pe 13 iunie, fostul președinte al R. Moldova, Igor Dodon, a fost acuzat de corupere pasivă, acceptarea finanțării partidului politic de către o organizație criminală, trădare de patrie și îmbogățire ilicită, iar PA a ținut să facă lumina în acest caz.

„Procurorii i-au înmânat citație soției mele și o invită la procuratură să o pună sub învinuire, după ce au oprit-o în trafic, pe drum, când mergea cu copiii la lecția de şah (probabil este filată non-stop). Este un caz fără precedent pentru R. Moldova, când dorința de răfuială asupra oponentului politic o împinge pe Maia Sandu, președinte actual al țării, să-mi atace soția, copiii, mama, rudele apropiate (…)”, a spus Igor Dodon.

Igor Dodon se află în arest la domiciliu după ce procurorii anticorupție au efectuat zece percheziții în locațiile pe care le frecventa. Autoritățile au controlat casa părintească și casa lui Igor Dodon din Chișinău, la baza de odihna din Sadova „Sadovo”, la Molovata, la sediul fundațiilor fostului președinte, la sediul Uniunii de Afaceri Moldo-Rusă.

#citație #Galina #procuratura

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Christine Lagarde, președinta Băncii Centrale Europene (BCE), vrea ca UE să renunțe la Visa, Mastercard și să creeze o platformă proprie pentru Europa, ceea ce ea numește: „Drumul spre independență”. Invitată în cadrul emisiunii “The Pat Kenny Show”, Lagarde a subliniat dependența Europei de infrastructura străină de plăți digitale. „Visa, MasterCard, PayPal și Alipay sunt toate controlate de companii americane sau chineze,” a remarcat ea, adăugând că „trebuie să ne asigurăm că există o ofertă europeană”.

Christine Lagarde, președinta Băncii Centrale Europene (BCE), a lansat un apel pentru o revoluție a plăților, și a menționat necesitatea ca Europa să rupă dependența de giganții americani și chinezi, precum: Visa, Mastercard, PayPal și Alipay. Ea a subliniat că dezvoltarea unor soluții proprii ar reprezenta un pas important spre independența financiară a continentului, asigurându-i suveranitatea în acest domeniu esențial.

Christine Lagarde a subliniat că o piață de capital complet unificată ar putea deschide calea către o integrare fiscală mai profundă în Europa, având un impact semnificativ asupra economiei, cu o valoare adăugată potențială de până la 3.000 de miliarde de euro pe an, scriu editorii de la Business Today, citat de romaniatv.ro.

În timpul emisiunii “The Pat Kenny Show”, Christine Lagarde a subliniat fragilitatea Europei în fața dependenței de infrastructura străină de plăți digitale, evidențiind necesitatea unui sistem propriu care să asigure suveranitatea financiară a continentului.

„Visa, MasterCard, PayPal și Alipay sunt toate controlate de companii americane sau chineze”, a remarcat ea, argumentând: „Ar trebui să ne asigurăm că există o ofertă europeană”.

Ideea unei piețe unice de capital în toate statele membre ale Uniunii Europene capătă din nou importanță în contextul revitalizării Uniunii piețelor de capital (CMU), o inițiativă pe termen lung a UE. Obiectivul principal al CMU este de a crea o piață integrată de capital, care să faciliteze fluxul mai eficient de investiții și economii în cadrul blocului comunitar. Prin această inițiativă, se dorește oferirea unui acces mai bun al întreprinderilor la surse de finanțare și, totodată, furnizarea cetățenilor cu instrumente de economisire mai eficiente și accesibile.

Christine Lagarde a corelat progresele realizate în cadrul Uniunii piețelor de capital (CMU) cu o integrare economică mai profundă, subliniind că aceasta ar putea reduce presiunea asupra politicii monetare și ar crea fundamentul pentru o viitoare uniune fiscală. Deși estimările privind valoarea adăugată anuală de 3.000 de miliarde de euro provin dintr-o postare pe Reddit, care a fost citată pe larg, surse oficiale sugerează un impact mai moderat, dar încă semnificativ, pentru economia europeană.

Conform Serviciului de Cercetare al Parlamentului European (EPRS), o integrare economică mai profundă ar putea adăuga un PIB suplimentar de peste 2,8 trilioane de euro până în 2032, dintre care cel puțin 321 de miliarde de euro ar proveni din finalizarea Uniunii economice și monetare. Cu toate acestea, construirea unei alternative europene la giganții Visa și Mastercard se confruntă cu provocări semnificative, atât din punct de vedere tehnologic, cât și din perspectiva reglementărilor și a cooperării între statele membre.

Totuși, dezvoltarea unei alternative europene la Visa și Mastercard se confruntă cu o serie de provocări semnificative. Printre acestea se numără:

– Comisioanele interbancare mai scăzute din Europa, care fac dificilă atingerea unui nivel de profitabilitate sustenabil.
– Necesitatea unor investiții inițiale considerabile pentru a construi o infrastructură capabilă să concureze cu cea a marilor jucători internaționali.
– Obstacolele legate de schimbarea comportamentului consumatorilor și comercianților, precum și de convingerea băncilor să susțină implementarea unui nou sistem.
– Complexitatea tehnică, în special în domeniul securității, protecției împotriva fraudelor și asigurării compatibilității transfrontaliere.
– Provocările legate de guvernanță și coordonare, întrucât statele membre și instituțiile europene trebuie să colaboreze pentru a alinia execuția și supravegherea sistemului.