Producători: Vom exporta doar soiuri târzii de cireșe, cele timpurii au crăpat

Producătorii de cireșe au început recoltarea soiurilor târzii și speră că recolta va fi una de calitate, deoarece soiurile timpurii au fost afectate de ploile abundente înregistrate pe parcursul lunilor mai-iunie, scrie Agrobiznes.md.

Pomicultorii au declarat pentru Agrobiznes că instalarea sistemelor antiploaie, antigrindină sunt unica șansă de a produce cireșe de calitate, care corespund solicitărilor din partea cumpărătorilor și exportatorilor.

Ion Tulei, directorul întreprinderii Farm-Prod a menționat că circa 30% din cireșele de soiuri târzii la fel sunt crăpate.

„Până la moment nu am exportat nimic. Astăzi am început recoltarea soiului Kordia și Ferrovia, care sunt soiuri mai târzii. Ceea ce ține de calitate este una medie, avem multă cireașă crăpată, ne străduim să alegem ca să putem comercializa. După ploi, soiurile tardive au avut mult de suferit, calitatea fiind foarte proastă, respectiv nu am dorit să riscăm și să stricăm imaginea companiei. Sperăm că soiurile mai târzii să fie mai calitative și să putem exporta. Conform estimărilor personale circa 30% sunt totuși crăpate, dar la cules le selectăm. Cred că unica soluție ar fi instalarea sistemului antiploaie, deși la umiditatea care s-a înregistrat în anul curent au existat șanse să crape și cele protejate de sistemul antiploaie”.

Denis Vornices, producător din satul Cotiujeni, raionul Briceni a spus că soiurile pe care le cultivă arată destul de bine și speră să recolteze circa 80 de tone de cireșe.

„Nu am început recoltarea cireșelor, cred că undeva pe data de 15 iulie vom începe. Avem speranțe că vom avea o recoltă bună. Soiul Regina a fost puțin afectat de temperaturile scăzute, deși a avut floare, totuși nu a legat destul de bine. O parte din cireșe, circa 40%, au căzut de pe pom cu o lună înainte de recoltare din cauza temperaturilor scăzute. Kordia arată destul de bine și va fi exportată. În total deținem 8 ha de cireșe, cu 2 soiuri Regina și Kordia. 4 hectare au fost plantate în anul 2012 și alte 4 în anul 2019. Suprafața plantată în anul 2012 dispune de sistem antiploaie și antigrindină. Planificăm să instalăm sistemele date de protecție și pentru cealaltă suprafață. Credem că, vom recolta circa 80 de tone de cireșe (ambele soiuri). Datorită sistemului antiploaie am putut proteja recolta”.

Igor Ivanov, producător din satul Mălăiești, raionul Orhei a comunicat că este foarte important ca producătorii să planteze soiuri mai puțin predispuse la crăpare și astfel se vor asigura cu o recoltă mai de calitate.

„Situația nu este una tocmai îmbucurătoare, deoarece primele soiuri practic au crăpat. Un alt soi din cauza insuficienței de temperatură și lipsa soarelui nu a avut calibrul solicitat, astfel că am fost nevoiți să le ducem la prelucrare. Un alt soi care este mai târziu a fost mai bine și l-am exportat. Pe ultimul soi din cauza ploilor s-a dezvoltat monilioza și nu mai putem recolta nimic. Din câte cunosc, în zona noastră practic majoritatea producătorilor sunt în aceeași situație. Am exportat în Federația Rusă. Cred că este important ca producătorii să atragă o atenție deosebită soiurilor pe care le plantează, deoarece soiurile timpurii sunt predispuse la crăpare. În ceea ce privește soiurile medii și tardive nu am avut probleme cu crăpatul”.

Crăparea este un fenomen des întâlnit în țara noastră și aceasta din cauza că perioada de coacere a soiurilor timpurii coincide cu perioada în care se înregistrează un exces de umiditate.

#Cireșe #producatori #export

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Modelul economic al regiunii din stânga Nistrului se confruntă cu dificultăți tot mai mari, iar situația bugetară indică probleme structurale serioase. Concluzia aparține expertului în politici economice de la IDIS Viitorul, Veaceslav Ioniță, prezentată în cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță” din 6 martie 2026.

Potrivit economistului, între cele două maluri ale Nistru există diferențe majore în ceea ce privește structura bugetară, veniturile și cheltuielile publice. Pe malul drept al râului, bugetul public este format din mai multe componente – bugetul de stat, bugetele autorităților publice locale, bugetul asigurărilor sociale și cel al asigurărilor medicale. În schimb, în regiunea din stânga Nistrului există doar bugetul regional și bugetele locale, fără bugete separate pentru asigurări sociale sau medicale.

Un alt aspect semnalat de expert este lipsa de transparență privind executarea bugetului în regiune. Dacă pe malul drept datele privind veniturile și cheltuielile sunt publice, în stânga Nistrului aceste informații nu sunt făcute publice.

Pentru anul 2026, autoritățile autoproclamate din regiune au planificat venituri bugetare mai mici decât cele din 2024 și 2025, iar cheltuielile planificate sunt, de asemenea, în scădere. „Deficitul bugetar este foarte mare – aproape jumătate din bugetul regiunii este acoperit din deficit”, a declarat Veaceslav Ioniță.

Potrivit economistului, modul în care este acoperit deficitul bugetar rămâne secretizat. El presupune însă că o parte importantă a acestuia ar putea proveni din diferențele legate de prețul gazelor naturale. În regiune, gazul este vândut la prețuri foarte mici – între 1,7 ruble pentru populație și până la 5 ruble pentru agenții economici, în timp ce costurile de transport și distribuție sunt de aproximativ 0,5 ruble.

Comparativ cu malul drept, deficitul bugetar al regiunii din stânga Nistrului raportat la PIB este de aproximativ trei ori mai mare. Dacă în Republica Moldova deficitul este acoperit în principal din împrumuturi, în regiunea transnistreană acesta provine din surse care nu sunt făcute publice.

Diferențe importante apar și în ceea ce privește veniturile bugetare pe cap de locuitor. În 2015, acestea erau de 15,3 mii lei pe malul drept și 12 mii lei pe malul stâng. În 2025, veniturile au ajuns la 51,6 mii lei în dreapta Nistrului și la 18,1 mii lei în stânga. Pentru 2026 sunt estimate aproximativ 57 mii lei pe cap de locuitor pe malul drept și doar 14,8 mii lei pe malul stâng. Astfel, veniturile bugetare pe cap de locuitor sunt în prezent de aproape patru ori mai mari în dreapta Nistrului.

În același timp, presiunea fiscală este semnificativ mai mică în regiunea transnistreană. Dacă în Republica Moldova veniturile bugetare reprezintă aproximativ 35% din PIB, în stânga Nistrului acestea sunt de circa 20%. De asemenea, regiunea nu aplică TVA, principala sursă de venit a bugetului Republicii Moldova.

Diferențe majore se observă și în nivelul cheltuielilor publice pe cap de locuitor. În 2015 acestea erau de 16,3 mii lei pe malul drept și de 22,5 mii lei pe malul stâng. În 2025, cheltuielile au ajuns la 59,2 mii lei pe malul drept, în timp ce în stânga Nistrului au fost de 25,5 mii lei. Pentru 2026 sunt estimate cheltuieli de 66,1 mii lei pe cap de locuitor în dreapta Nistrului și doar 24,8 mii lei în stânga.

„În ultimii zece ani, pe malul drept cheltuielile publice pe cap de locuitor au crescut de peste patru ori, în timp ce în stânga Nistrului au rămas practic la același nivel”, a subliniat expertul.

Veaceslav Ioniță mai afirmă că, în trecut, nivelul mai ridicat al cheltuielilor pe cap de locuitor în regiune era posibil deoarece deficitul bugetar era acoperit din surse externe sau neclare. În prezent însă, acest model nu mai funcționează. La o populație estimată la aproximativ 300 de mii de locuitori, regiunea cheltuie de circa trei ori mai puțin decât malul drept.

În ultimii doi ani, diferențele s-au accentuat. Dacă pe malul drept economia s-a stabilizat, inflația a revenit la niveluri normale, iar cheltuielile guvernamentale pe cap de locuitor au crescut cu aproximativ 12%, în stânga Nistrului acestea au scăzut cu circa 27%.

„Acești doi ani sunt cei mai dramatici pentru malul stâng al Nistrului”, a concluzionat Veaceslav Ioniță.

Potrivit expertului, singurul domeniu în care regiunea transnistreană a investit mai mult decât malul drept este infrastructura rutieră. În ultimii zece ani, malul drept a alocat aproximativ 0,9% din PIB pentru reparația drumurilor, în timp ce în stânga Nistrului acest indicator a fost de aproximativ 1,2%.

În concluzie, economistul susține că modelul economic al regiunii din stânga Nistrului nu mai funcționează în parametrii anteriori. Veniturile bugetare sunt în scădere, cheltuielile se reduc, iar o parte semnificativă a acestora continuă să fie acoperită din surse netransparente, ceea ce pune sub semnul întrebării sustenabilitatea financiară a regiunii.