Producători: Vom exporta doar soiuri târzii de cireșe, cele timpurii au crăpat

Producătorii de cireșe au început recoltarea soiurilor târzii și speră că recolta va fi una de calitate, deoarece soiurile timpurii au fost afectate de ploile abundente înregistrate pe parcursul lunilor mai-iunie, scrie Agrobiznes.md.

Pomicultorii au declarat pentru Agrobiznes că instalarea sistemelor antiploaie, antigrindină sunt unica șansă de a produce cireșe de calitate, care corespund solicitărilor din partea cumpărătorilor și exportatorilor.

Ion Tulei, directorul întreprinderii Farm-Prod a menționat că circa 30% din cireșele de soiuri târzii la fel sunt crăpate.

„Până la moment nu am exportat nimic. Astăzi am început recoltarea soiului Kordia și Ferrovia, care sunt soiuri mai târzii. Ceea ce ține de calitate este una medie, avem multă cireașă crăpată, ne străduim să alegem ca să putem comercializa. După ploi, soiurile tardive au avut mult de suferit, calitatea fiind foarte proastă, respectiv nu am dorit să riscăm și să stricăm imaginea companiei. Sperăm că soiurile mai târzii să fie mai calitative și să putem exporta. Conform estimărilor personale circa 30% sunt totuși crăpate, dar la cules le selectăm. Cred că unica soluție ar fi instalarea sistemului antiploaie, deși la umiditatea care s-a înregistrat în anul curent au existat șanse să crape și cele protejate de sistemul antiploaie”.

Denis Vornices, producător din satul Cotiujeni, raionul Briceni a spus că soiurile pe care le cultivă arată destul de bine și speră să recolteze circa 80 de tone de cireșe.

„Nu am început recoltarea cireșelor, cred că undeva pe data de 15 iulie vom începe. Avem speranțe că vom avea o recoltă bună. Soiul Regina a fost puțin afectat de temperaturile scăzute, deși a avut floare, totuși nu a legat destul de bine. O parte din cireșe, circa 40%, au căzut de pe pom cu o lună înainte de recoltare din cauza temperaturilor scăzute. Kordia arată destul de bine și va fi exportată. În total deținem 8 ha de cireșe, cu 2 soiuri Regina și Kordia. 4 hectare au fost plantate în anul 2012 și alte 4 în anul 2019. Suprafața plantată în anul 2012 dispune de sistem antiploaie și antigrindină. Planificăm să instalăm sistemele date de protecție și pentru cealaltă suprafață. Credem că, vom recolta circa 80 de tone de cireșe (ambele soiuri). Datorită sistemului antiploaie am putut proteja recolta”.

Igor Ivanov, producător din satul Mălăiești, raionul Orhei a comunicat că este foarte important ca producătorii să planteze soiuri mai puțin predispuse la crăpare și astfel se vor asigura cu o recoltă mai de calitate.

„Situația nu este una tocmai îmbucurătoare, deoarece primele soiuri practic au crăpat. Un alt soi din cauza insuficienței de temperatură și lipsa soarelui nu a avut calibrul solicitat, astfel că am fost nevoiți să le ducem la prelucrare. Un alt soi care este mai târziu a fost mai bine și l-am exportat. Pe ultimul soi din cauza ploilor s-a dezvoltat monilioza și nu mai putem recolta nimic. Din câte cunosc, în zona noastră practic majoritatea producătorilor sunt în aceeași situație. Am exportat în Federația Rusă. Cred că este important ca producătorii să atragă o atenție deosebită soiurilor pe care le plantează, deoarece soiurile timpurii sunt predispuse la crăpare. În ceea ce privește soiurile medii și tardive nu am avut probleme cu crăpatul”.

Crăparea este un fenomen des întâlnit în țara noastră și aceasta din cauza că perioada de coacere a soiurilor timpurii coincide cu perioada în care se înregistrează un exces de umiditate.

#Cireșe #producatori #export

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

De la 10 000 la 100 000 de euro va crește plafonul pentru unele operațiuni valutare pe care moldovenii le vor putea efectua fără autorizarea prealabilă a Băncii Naționale a Moldovei. Măsura este prevăzută într-un proiect de modificare a Legii privind reglementarea valutară, examinat de secretarii de stat în ședința din 2 martie.

Potrivit documentului, imediat după intrarea în vigoare a legii, pragul actual de 10 000 de euro va fi majorat la 100 000 de euro pentru o serie de operațiuni de capital, iar din 1 ianuarie 2028 plafonul va urca la 250 000 de euro.

Noua limită va fi aplicabilă pentru cumpărarea de instrumente financiare străine, acordarea de împrumuturi și garanții, donații și împrumuturi între persoane fizice sau juridice, deschiderea în străinătate a unor conturi legate de împrumuturi sau garanții, precum și alte operațiuni de capital. În paralel, este eliminat complet regimul de notificare pentru împrumuturile și creditele primite de rezidenți de la nerezidenți, obligație care în prezent se aplică pentru sumele ce depășesc 10 000 de euro. Eliminarea notificării va intra însă în vigoare la 1 octombrie 2027, pentru a permite BNM să creeze un nou mecanism de raportare.

Totodată, moldovenii care emigrează vor putea transfera activele deținute și vor avea dreptul să deschidă conturi la bănci din străinătate fără autorizarea BNM, inclusiv în perioada stabilirii cu domiciliul peste hotare.

Sunt operate schimbări și în ceea ce privește plățile în valută pe teritoriul Republicii Moldova. Proiectul restabilește dreptul rezidenților de a achita în valută străină, inclusiv în numerar, în unitățile comerciale amplasate în aeroporturile internaționale după zonele de control vamal și de frontieră, la punctele internaționale de trecere a frontierei sau la bordul aeronavelor antrenate în curse internaționale. De asemenea, se permite nerezidenților să achite în valută străină serviciile hoteliere din țară, măsură justificată prin necesitatea susținerii turismului și alinierii la practicile europene.

Pentru casele de schimb valutar și hotelurile care desfășoară activitate de schimb valutar în numerar, proiectul introduce reguli noi. Acestea vor putea furniza servicii de plată în numele și pe contul unor societăți de plată sau emitente de monedă electronică licențiate, cu obligația de a separa strict fondurile destinate serviciilor de plată de cele utilizate pentru schimbul valutar. În plus, casele de schimb valutar vor fi obligate să prezinte anual BNM situațiile financiare, pentru o monitorizare mai strictă a capitalului social și a lichidităților.

Un alt element nou este extinderea temeiurilor de refuz pentru autorizarea operațiunilor valutare. BNM va putea respinge o cerere dacă operațiunea implică riscul încetării relațiilor de corespondență bancară sau riscul aplicării unor sancțiuni internaționale asupra instituției sau asupra prestatorilor de servicii de plată rezidenți.

Legea va intra în vigoare la o lună de la publicarea în Monitorul Oficial, iar BNM va avea la dispoziție șase luni pentru a-și ajusta actele normative secundare la noile prevederi.