Producători: Vom exporta doar soiuri târzii de cireșe, cele timpurii au crăpat

Producătorii de cireșe au început recoltarea soiurilor târzii și speră că recolta va fi una de calitate, deoarece soiurile timpurii au fost afectate de ploile abundente înregistrate pe parcursul lunilor mai-iunie, scrie Agrobiznes.md.

Pomicultorii au declarat pentru Agrobiznes că instalarea sistemelor antiploaie, antigrindină sunt unica șansă de a produce cireșe de calitate, care corespund solicitărilor din partea cumpărătorilor și exportatorilor.

Ion Tulei, directorul întreprinderii Farm-Prod a menționat că circa 30% din cireșele de soiuri târzii la fel sunt crăpate.

„Până la moment nu am exportat nimic. Astăzi am început recoltarea soiului Kordia și Ferrovia, care sunt soiuri mai târzii. Ceea ce ține de calitate este una medie, avem multă cireașă crăpată, ne străduim să alegem ca să putem comercializa. După ploi, soiurile tardive au avut mult de suferit, calitatea fiind foarte proastă, respectiv nu am dorit să riscăm și să stricăm imaginea companiei. Sperăm că soiurile mai târzii să fie mai calitative și să putem exporta. Conform estimărilor personale circa 30% sunt totuși crăpate, dar la cules le selectăm. Cred că unica soluție ar fi instalarea sistemului antiploaie, deși la umiditatea care s-a înregistrat în anul curent au existat șanse să crape și cele protejate de sistemul antiploaie”.

Denis Vornices, producător din satul Cotiujeni, raionul Briceni a spus că soiurile pe care le cultivă arată destul de bine și speră să recolteze circa 80 de tone de cireșe.

„Nu am început recoltarea cireșelor, cred că undeva pe data de 15 iulie vom începe. Avem speranțe că vom avea o recoltă bună. Soiul Regina a fost puțin afectat de temperaturile scăzute, deși a avut floare, totuși nu a legat destul de bine. O parte din cireșe, circa 40%, au căzut de pe pom cu o lună înainte de recoltare din cauza temperaturilor scăzute. Kordia arată destul de bine și va fi exportată. În total deținem 8 ha de cireșe, cu 2 soiuri Regina și Kordia. 4 hectare au fost plantate în anul 2012 și alte 4 în anul 2019. Suprafața plantată în anul 2012 dispune de sistem antiploaie și antigrindină. Planificăm să instalăm sistemele date de protecție și pentru cealaltă suprafață. Credem că, vom recolta circa 80 de tone de cireșe (ambele soiuri). Datorită sistemului antiploaie am putut proteja recolta”.

Igor Ivanov, producător din satul Mălăiești, raionul Orhei a comunicat că este foarte important ca producătorii să planteze soiuri mai puțin predispuse la crăpare și astfel se vor asigura cu o recoltă mai de calitate.

„Situația nu este una tocmai îmbucurătoare, deoarece primele soiuri practic au crăpat. Un alt soi din cauza insuficienței de temperatură și lipsa soarelui nu a avut calibrul solicitat, astfel că am fost nevoiți să le ducem la prelucrare. Un alt soi care este mai târziu a fost mai bine și l-am exportat. Pe ultimul soi din cauza ploilor s-a dezvoltat monilioza și nu mai putem recolta nimic. Din câte cunosc, în zona noastră practic majoritatea producătorilor sunt în aceeași situație. Am exportat în Federația Rusă. Cred că este important ca producătorii să atragă o atenție deosebită soiurilor pe care le plantează, deoarece soiurile timpurii sunt predispuse la crăpare. În ceea ce privește soiurile medii și tardive nu am avut probleme cu crăpatul”.

Crăparea este un fenomen des întâlnit în țara noastră și aceasta din cauza că perioada de coacere a soiurilor timpurii coincide cu perioada în care se înregistrează un exces de umiditate.

#Cireșe #producatori #export

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Drumurile naționale vor beneficia în 2026 de finanțări de peste 1,82 miliarde de lei, bani prevăzuți pentru întreținerea și reparația celor aproape 6 000 de kilometri de trasee aflate în gestiunea statului. Asta prevede proiectul Programului privind repartizarea mijloacelor fondului rutier pentru drumurile publice naționale pe anul 2026.

Autorii documentului asigură că accentul va fi pus pe siguranța traficului și pe menținerea carosabilului într-o stare bună. „Prioritare vor fi acțiunile referitoare la mentenanța condițiilor de circulație din punct de vedere a stării părții carosabile și siguranței la trafic”.

Pentru întreținerea curentă a drumurilor sunt planificate peste 611 milioane de lei. Cea mai mare parte, peste 412 milioane de lei, este destinată lucrărilor pe timp de vară, inclusiv reparațiilor la îmbrăcămintea asfaltică și din beton, dar și intervențiilor la poduri și podețe. Alte 100 de milioane de lei sunt rezervate pentru întreținerea pe timp de iarnă, pentru deszăpezire și combaterea poleiului, iar 99 de milioane de lei pentru lucrări periodice și măsuri de siguranță rutieră.

Reparațiile propriu-zise vor absorbi sume consistente. Aproximativ 294 de milioane de lei sunt prevăzute pentru reparații curente la drumuri și poduri, iar pentru reconstrucții și reabilitări capitale sunt planificate peste 397 de milioane de lei. Nota informativă indică faptul că în 2026 urmează să fie contractate lucrări pentru reparația a peste 210 kilometri de drumuri naționale.

Programul mai include 275 de milioane de lei pentru gestionarea drumurilor publice și aproape 75 de milioane de lei pentru proiectare, evaluări și alte cheltuieli conexe. O parte din bani vor merge și pentru reabilitarea unor porțiuni concrete de drum, precum sectoarele Cornești – Boghenii Noi – Năpădeni – M5, R35 – Baimaclia – Taraclia de Salcie – R32 sau R13 – Ivanovca – Izvoare – Ocolina – R14. Pentru aceste proiecte sunt planificate 100 de milioane de lei în 2026, însă valoarea totală a lucrărilor depășește 302 milioane de lei, diferența fiind acoperită prin angajamente de stat deja asumate.

În document se menționează că implementarea proiectului „va avea un impact pozitiv asupra infrastructurii rutiere, contribuind la asigurarea întreținerii corespunzătoare a rețelei rutiere naționale, îmbunătățind condițiile de drum și siguranța rutieră”.

Pentru comparație, în 2025, pentru executarea lucrărilor de întreținere și reparație a drumurilor publice naționale a fost alocat un buget de circa 2,59 miliarde de lei. Potrivit Raportului de executare a bugetului, prezentat de Administrația de Stat a Drumurilor, suma valorificată pentru toate lucrările executate a fost de aproximativ 2,51 miliarde de lei în perioada ianuarie–decembrie 2025, ceea ce reprezintă un nivel de realizare de 96,7%.

Anterior, economistul Veaceslav Ioniță a declarat că Guvernul încasează anual aproximativ 4 000 de lei de la fiecare șofer pentru infrastructura rutieră, însă doar jumătate din această sumă ajunge efectiv în fondul rutier, iar restul banilor sunt redirecționați către alte cheltuieli bugetare. Potrivit lui, pentru menținerea rețelei rutiere într-o stare bună ar fi necesară alocarea anuală a circa 1% din PIB pentru întreținere, ceea ce în acest an ar însemna aproximativ 3,5 miliarde de lei, plus încă 1% din PIB pentru dezvoltare și construcția de drumuri noi. În realitate, pentru întreținere se alocă sub 2 miliarde de lei.