Produsele de panificație s-ar putea scumpi! Cum explică asta Ministrul Agriculturii

Ministrul Agriculturii, Viorel Gherciu, a admis că ne putem aştepta la noi majorări la produsele de panificaţie. A venit şi cu o explicaţie, în condiţiile în care, în prezent, recolta de grâu este cea mai bună din ultimii ani. Declarații în acest sens au fost făcute în cadrul emisiunii „Punctul pe AZi” de la TVR Moldova, ediția din seara de luni, 5 octombrie curent, scrie Realitatea.md.

„Avem un an foarte bun la recolta de cereale şi cât nu ar părea de paradoxal, dar preţul a crescut. Explicaţia este următoarea: preţurile au crescut semnificativ la majoritatea împruturilor şi această creştere a preţurilor în lanţ, bineînţeles, până la urmă, are un impact asupra sinecostului de producere. Şi majorarea preţului la gazul natural, motorină, majorarea preţului la fertilizanţi, toate acestea duc, evident, şi la scumpirea în lanţ a produselor de panificaţie. Probabil (n.r. am putea asista la noi majorări), nu este exclus. Totul depinde care va fi evoluţia preţurilor la celelate imputuri sau tot ce stă la baza preţului de producere”, a spus Viorel Gherciu.

Prezent la aceeași emisiune, Vladimir Bolea, preşedintele comisiei parlamentare agricultură şi industrie alimentară, a spus că autorităţile examinează posibilitatea pentru a veni cu compensaţii pentru persoanele cu venituri modeste.

„Lucrăm foarte mult la identificarea măsurilor de diminuare a impactului negativ, când vorbim despre o ţară cum este R. Moldova, când avem o mulţime de oameni extraordinar de sărăciţi de 30 de ani de nefuncţionare a economiei, când avem un mediu de oameni de afaceri tot la fel de sărăciţi şi după un an pandemic şi un an de secetă, toată lumea este la pământ cu finanţele. Noi vom identifica şi suntem aproape pe ultima sută de metri de identificare a soluţiilor economice, vom veni cu ajutoare ţintite pentru persoanele vulnerabile, cum sunt pensionarii, familiile cu mulţi copii în cazul când se va majora preţurile la pâine vom veni; cu diferite programe de susţinere a agricultorilor atunci când vorbim de majorările excesive la motorină şi multe alte lucruri. Pentru că atunci când cineva câştigă foarte mult, dar câştigă exportatorii de grâu, au preţuri bune la export, competitive, cred că anul acesta îşi acoperă insuccesele care le-au avut ultimii 30 de ani la capitolul încasări, niciodată nu a fost 2270 – 260 de euro tona, mereu se vindea cu 3,20 lei, trei lei, era un preţ nesperat de mare pentru grâu şi atunci statul ar trebui să caseze mai mulţi bani din profitul care îl au ei, cu siguranţă, noi aceşti bani îi vom redistribui pentru păturile social-vulnerabile. În primul rând suntem interesaţi de familiile cu foarte mulţi copii, pensionarii cu veniturile mici, adică măsurile vor fi economice”, a menţionat Vladimir Bolea.

În ultimele săptămâni, majoritatea magazinelor din R. Moldova au afişat preţuri mai mari la unele produse de panificaţie. Potrivit datelor Ministerului Agriculturii şi Industriei Alimentare, în acest an Republica Moldova a înregistrat o recoltă record de grâu, de 1,5 milioane de tone, media la hectar fiind de 4,6 tone, cea mai mare din ultimii 30 de ani.

#produse de panificatie #ministrul agriculturii #majorare #preturi

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Fostul premier Ion Sturza consideră că reforma bugetar-fiscală propusă de Guvern este, în ansamblu, una echilibrată, cu un impact pozitiv asupra veniturilor bugetare, chiar dacă efectele reale vor depinde de evoluția economiei și de comportamentul contribuabililor.

Într-o analiză publicată pe rețelele Facebook, Sturza afirmă că proiectul, conceput inițial pentru a aduce mai mulți bani la buget, s-a transformat într-o reformă „aproape neutră” din punct de vedere fiscal. Potrivit calculelor sale, unele măsuri vor reduce veniturile bugetare cu aproximativ 1,5–1,8 miliarde de lei, însă alte modificări vor genera încasări suplimentare de 3,5–4,3 miliarde de lei, ceea ce ar însemna un câștig net de 1,5–2,5 miliarde de lei.

Fostul premier estimează că majorarea scutirii personale va diminua veniturile bugetului cu circa 800 de milioane de lei, iar extinderea facilităților pentru profitul reinvestit cu încă 150–200 de milioane de lei. În același timp, majorarea impozitului pe dividende și câștigurile de capital, accizele mai mari la produsele considerate „vicii”, acciza la motorină, taxa suplimentară pe profitul băncilor, majorarea TVA pentru sectorul HoReCa și taxarea coletelor poștale ar urma să compenseze aceste pierderi și să aducă venituri suplimentare.

„Modest, dar totuși pe plus. Nu este o reformă extractivă, dar nici un mare stimulent pentru economie”, a remarcat Ion Sturza.

Totodată, el avertizează că estimările sunt teoretice și că rezultatele finale vor depinde de reacția economiei. În opinia sa, dacă economia va răspunde pozitiv, reforma ar putea aduce în următorii doi-trei ani încă 1,5–2 miliarde de lei la buget. În schimb, dacă vor scădea consumul, vor crește contrabanda sau băncile își vor reduce profitul impozabil prin optimizări fiscale, efectul asupra veniturilor bugetare ar putea deveni aproape neutru.

Sturza observă și o contradicție în filosofia reformei. Deși apreciază că aceasta este aliniată practicilor europene, fostul premier consideră că majorarea impozitării dividendelor și a câștigurilor de capital reduce atractivitatea investițiilor și randamentul capitalului, ceea ce nu reprezintă cel mai puternic argument pentru atragerea investitorilor.

În același timp, Ion Sturza apreciază modul în care Guvernul a comunicat reforma, afirmând că aceasta a fost prezentată „ca la carte”, prin accentul pus pe taxarea băncilor și a produselor cu accize majorate, ceea ce, în opinia sa, demonstrează „o altă formă de comunicare și o maturitate politică a tehnocrației moldovenești”.

În final, fostul premier le recomandă atât susținătorilor, cât și criticilor reformei să nu se grăbească cu concluziile, apreciind că actualul pachet fiscal reprezintă „o variantă acceptabilă pentru aproape toți”, neutră din punct de vedere politic și cu potențial de a avea un impact economic și social pozitiv.