Profesorii au protestat pentru majorarea salariilor. Sindicatele: ”Este o obligație a statului”

În mai multe instituții de învățământ din Republica Moldova, cadrele didactice au desfășurat astăzi, 16 decembrie, flashmob, prin care au cerut soluții concrete pentru majorarea salariilor din educație, în contextul examinării proiectului Legii bugetului de stat pentru anul 2026.

În timpul pauzelor, profesorii au ridicat foi albe, ca simbol al demnității profesionale, și au citit articolul 43 din Constituție, care garantează dreptul la muncă și la un salariu echitabil. Acțiunile au avut loc simultan în școli și licee din Chișinău și din alte localități ale țării, iar mesajele de susținere au fost făcute publice pe rețelele de socializare.

Sindicatele din educație afirmă că salariile profesorilor sunt afectate de inflație și rămân sub media pe economie, iar menținerea valorii de referință la același nivel în bugetul pentru 2026 nu oferă o majorare salarială reală și reduce atractivitatea profesiei didactice.

Confederația Națională a Sindicatelor din Moldova (CNSM) și-a exprimat solidaritatea cu angajații din sistemul educațional, subliniind caracterul legitim al revendicărilor.

„Educația este un domeniu strategic pentru dezvoltarea Republicii Moldova, iar investiția în oameni, prin salarii decente și politici salariale corecte, nu este o opțiune, ci o obligație a statului”, a declarat CNSM.

Federația Sindicală a Educației și Științei, organizatoarea protestului, avertizează că lipsa unor decizii clare privind salarizarea afectează stabilitatea sistemului și calitatea procesului educațional.

În același timp, la Parlament au avut loc consultări publice pe marginea proiectului bugetului de stat pentru anul 2026, unde reprezentanții sindicatelor au cerut ajustarea valorii de referință și creșteri salariale reale pentru cadrele didactice.

Pentru mai multe știri urmărește-ne

pe TELEGRAM!

#majorarea salariilor #sindicate #profesori

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Exporturile de orz ale Republicii Moldova din perioada iulie–noiembrie 2025 indică o revenire atât din punct de vedere cantitativ, cât și valoric, după un sezon precedent mai modest. Potrivit analizei economistului Iurie Rija, în primele cinci luni ale sezonului curent au fost exportate 123,8 mii tone de orz, un volum comparabil cu cel din sezonul 2022–2023 și cu 18,3% mai mare față de sezonul 2023–2024, când livrările externe s-au limitat la 104,6 mii tone.

Creșterea volumelor a fost însoțită de o evoluție favorabilă a prețurilor. În perioada iulie–noiembrie 2025, prețul mediu de export al orzului moldovenesc a ajuns la 3,59 lei/kg, peste nivelurile din ultimele două sezoane, când cotațiile au variat între 3,02 și 3,13 lei/kg. Potrivit analistului, majorarea valorii de comercializare, inclusiv peste nivelul grâului, reflectă o redresare a cererii externe și o poziționare mai bună a mărfii moldovenești pe piețele internaționale.

Un moment-cheie al sezonului a fost luna noiembrie 2025, când exporturile de orz au înregistrat un salt semnificativ. În această lună au fost livrate peste hotare 14.117 tone, de opt ori mai mult decât în octombrie, când exporturile au totalizat doar 1.818 tone. Potrivit lui Iurie Rija, această creștere este rezultatul unei strategii logistice și comerciale, traderii așteptând acumularea volumelor necesare pentru a încărca complet barjele și a reduce costurile de transport.

Din cantitatea exportată în noiembrie, circa 94% – echivalentul a 13.229 tone – a fost livrată pe cale maritimă. Totodată, prețul mediu de export a urcat la 4,25 lei/kg, față de 3,52 lei/kg în octombrie. Diferența este explicată în mare parte de structura contractelor, întrucât 76% din orzul exportat în noiembrie a fost livrat în condiții CIF Liban, prețul incluzând transportul maritim estimat la 35–40 de dolari pe tonă. În termeni comparabili, prețul efectiv la ieșirea din Portul Internațional Giurgiulești s-a situat în jur de 3,6 lei/kg.

Structura exporturilor arată un grad ridicat de concentrare. În perioada analizată, 19 companii au fost implicate în exportul de orz, însă primele trei au realizat circa 80% din volumul total. Liderul pieței a fost „RUSAGRO-PRIM” SRL, cu 42.040 tone exportate (34% din total), urmată de „OROM-IMEXPO” SRL, cu 36.104 tone (29%), și SRL „AGRO-NOVA PRIM”, cu 21.425 tone (17%).

Din punct de vedere geografic, exporturile s-au orientat preponderent spre piețele maritime. Cipru a fost principala destinație, cu 53.520 tone importate la un preț mediu de 3,61 lei/kg, urmat de Liban, care a achiziționat 29.214 tone la un preț mediu mai ridicat, de 3,92 lei/kg. Alte destinații au inclus Italia, Grecia, Emiratele Arabe Unite, Israel, Turcia și România, unde volumele au fost mai reduse, iar prețurile s-au situat într-un interval relativ apropiat, între 3,16 și 3,60 lei/kg.

Economistul subliniază că, spre deosebire de sezonul 2024–2025, marcat de un potențial agricol mai modest și de presiunea ofertelor concurente din regiune, performanța din 2025 are o semnificație aparte. Creșterea simultană a volumelor și a prețurilor indică o cerere mai solidă, în special pentru orzul furajer, dar și o sincronizare mai bună între ofertă, logistică și fereastra de export.

Un rol esențial îl joacă infrastructura logistică, în special Portul Internațional Giurgiulești, care rămâne principala poartă de ieșire pentru cerealele moldovenești. Accesul la rutele maritime din Marea Neagră și Mediterana permite orzului din Republica Moldova să ajungă competitiv pe piețe din Orientul Mijlociu, unde cererea pentru cereale furajere se menține constantă.

Per ansamblu, exporturile de orz din perioada iulie–noiembrie 2025 reprezintă un semnal pozitiv pentru sectorul cerealier. Dacă tendințele actuale se vor menține și în lunile următoare, sezonul 2025–2026 ar putea deveni unul dintre cele mai echilibrate din ultimii ani pentru orzul moldovenesc, atât din perspectiva volumelor livrate, cât și a rentabilității economice.