Profit cu aproape 50% mai mic pentru proprietarul conductei de gaz Iași

Transgaz (simbol bursier TGN), operatorul tehnic care vehiculează 90% din gazele naturale consumate în România, are la finele primelor nouă luni un profit net de 112 milioane lei, în scădere cu 45%, şi venituri din activitatea de exploatare în valoare de 954 milioane lei, cu 5% mai mici decât în perioada similar din 2020.

Din totalul veniturilor, 813 milioane lei reprezintă încasările din activitatea de transport intern a gazelor, cu 7% sub septembrie 2020, arată raportul financiar publicat vineri. În acelaşi timp, veniturile din transportul internaţional şi assimilate s-au redus cu 29%, scrie Ziarul Financiar.

Cheltuielile de exploatare înainte de echilibrare şi de activitatea de construcţii conform cu IFRIC12 au crescut cu 9%.

Profitul din exploatare a fost marcat de o scădere de 59%, la 85,5 milioane lei.

Transgaz SA este asociat unic la Eurotransgaz din Republica Moldova, companie înfiinţată în 2017 pentru a participa la procedura de privatizare a Intreprinderii de Stat Vestmoldtransgaz. Din anul 2018, urmare a achiziţionării Vestmoldtransgaz din Moldova de catre Eurotransgaz, SNTGN Transgaz întocmeşte situatii financiare consolidate de grup.

Astfel, la nivelul grupului, profitul net s-a redus cu 49%, la 105 milioane lei, iar veniturile din exploatare cu 6%, la 955 milioane lei.

Transgaz este controlată în proporţie de 58,5% de statul român, prjn Secretariatul General al Guvernului, în timp ce restul capitalului social este deţinut de alţi investitori la bursă.

De la începutul anului, acţiunile TGN înregistrează o scădere de 11%, pe fondul unor tranzacţii de 173 mil. lei, emitentul având 2,9 miliarde de lei capitalizare, arată datele BVB.

#conductă #gaz #Transgaz

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministrul Economiei, Eugeniu Osmochescu, a respins ideea introducerii unei cote obligatorii de 50% pentru produsele autohtone pe rafturile magazinelor, declarând la Radio Moldova că o astfel de măsură ar încălca atât regulile economiei de piață, cât și normele internaționale.

Potrivit ministrului, impunerea unei limite minime pentru marfa produsă în Republica Moldova nu ar fi compatibilă cu angajamentele comerciale ale țării și ar contraveni celor mai bune practici europene.

„Nu este corect, nu este o regulă a unei economii de piață, nu este corect conform reglementărilor internaționale și celor mai bune practici. Limitarea nu este posibilă din punct de vedere juridic”, a subliniat Osmochescu.

În locul unei cotări obligatorii, ministrul propune soluții alternative pentru susținerea producătorilor locali: programe de marketing, etichetare clară și campanii care evidențiază produsele fabricate în Republica Moldova direct pe rafturile magazinelor.

„Putem avea programe de marketing în rafturi, unde sunt identificate produsele din Republica Moldova și sunt promovate cu sprijinul statului. Putem stimula consumul local, dar nu putem impune cote obligatorii”, a declarat ministrul.

În 2021, toate magazinele din Republica Moldova erau obligate să aibă pe rafturi cel puţin 50 de produse agroalimentare autohtone, însă ulterior prevederea a fost abrogată.