Profit cu aproape 50% mai mic pentru proprietarul conductei de gaz Iași

Transgaz (simbol bursier TGN), operatorul tehnic care vehiculează 90% din gazele naturale consumate în România, are la finele primelor nouă luni un profit net de 112 milioane lei, în scădere cu 45%, şi venituri din activitatea de exploatare în valoare de 954 milioane lei, cu 5% mai mici decât în perioada similar din 2020.

Din totalul veniturilor, 813 milioane lei reprezintă încasările din activitatea de transport intern a gazelor, cu 7% sub septembrie 2020, arată raportul financiar publicat vineri. În acelaşi timp, veniturile din transportul internaţional şi assimilate s-au redus cu 29%, scrie Ziarul Financiar.

Cheltuielile de exploatare înainte de echilibrare şi de activitatea de construcţii conform cu IFRIC12 au crescut cu 9%.

Profitul din exploatare a fost marcat de o scădere de 59%, la 85,5 milioane lei.

Transgaz SA este asociat unic la Eurotransgaz din Republica Moldova, companie înfiinţată în 2017 pentru a participa la procedura de privatizare a Intreprinderii de Stat Vestmoldtransgaz. Din anul 2018, urmare a achiziţionării Vestmoldtransgaz din Moldova de catre Eurotransgaz, SNTGN Transgaz întocmeşte situatii financiare consolidate de grup.

Astfel, la nivelul grupului, profitul net s-a redus cu 49%, la 105 milioane lei, iar veniturile din exploatare cu 6%, la 955 milioane lei.

Transgaz este controlată în proporţie de 58,5% de statul român, prjn Secretariatul General al Guvernului, în timp ce restul capitalului social este deţinut de alţi investitori la bursă.

De la începutul anului, acţiunile TGN înregistrează o scădere de 11%, pe fondul unor tranzacţii de 173 mil. lei, emitentul având 2,9 miliarde de lei capitalizare, arată datele BVB.

#conductă #gaz #Transgaz

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Actuala formă de organizare a administrației publice locale din Republica Moldova este profund ineficientă și împovărătoare pentru buget, a declarat fostul președinte al Comisiei Electorale Centrale, Iurie Ciocan, în cadrul emisiunii „Contrasens” a publicației ZIUA.

Potrivit lui Ciocan, structura administrativă actuală generează costuri excesive, în condițiile în care foarte puține primării reușesc să se autofinanțeze. El a afirmat că, potrivit studiilor la care a avut acces și la care a participat, doar două primării din cele 898 existente, Chișinău și Bălți, își pot acoperi cheltuielile administrative din veniturile proprii.

„Nu vorbim despre investiții sau dezvoltare, ci strict despre cheltuieli administrative, facturi și salarii”, a subliniat fostul șef al CEC.

Ciocan a atras atenția și asupra fragmentării excesive a administrației locale, menționând că există numeroase localități unde primarii sunt aleși în turul doi cu aproximativ 100 de voturi, ceea ce, în opinia sa, indică probleme structurale serioase.

Fostul oficial a pus situația actuală pe seama unor tendințe de durată, precum dezindustrializarea de după independență, migrația masivă și îmbătrânirea populației. În multe localități rurale, a spus el, activitatea economică este minimă, locurile de muncă lipsesc, iar producția locală este redusă, cu excepția parțială a sectorului agrar.

În acest context, Ciocan consideră că statul trebuie să intervină pentru modernizarea administrației publice și pentru reorganizarea administrativ-teritorială, astfel încât serviciile publice să fie mai eficiente.

El a avertizat că, dacă după alegerile din 2027 nu vor fi operate schimbări, Republica Moldova riscă să fie nevoită să mențină „acest sistem monstru” încă patru ani, din cauza constrângerilor procedurale și a normelor internaționale.