Profit cu aproape 50% mai mic pentru proprietarul conductei de gaz Iași

Transgaz (simbol bursier TGN), operatorul tehnic care vehiculează 90% din gazele naturale consumate în România, are la finele primelor nouă luni un profit net de 112 milioane lei, în scădere cu 45%, şi venituri din activitatea de exploatare în valoare de 954 milioane lei, cu 5% mai mici decât în perioada similar din 2020.

Din totalul veniturilor, 813 milioane lei reprezintă încasările din activitatea de transport intern a gazelor, cu 7% sub septembrie 2020, arată raportul financiar publicat vineri. În acelaşi timp, veniturile din transportul internaţional şi assimilate s-au redus cu 29%, scrie Ziarul Financiar.

Cheltuielile de exploatare înainte de echilibrare şi de activitatea de construcţii conform cu IFRIC12 au crescut cu 9%.

Profitul din exploatare a fost marcat de o scădere de 59%, la 85,5 milioane lei.

Transgaz SA este asociat unic la Eurotransgaz din Republica Moldova, companie înfiinţată în 2017 pentru a participa la procedura de privatizare a Intreprinderii de Stat Vestmoldtransgaz. Din anul 2018, urmare a achiziţionării Vestmoldtransgaz din Moldova de catre Eurotransgaz, SNTGN Transgaz întocmeşte situatii financiare consolidate de grup.

Astfel, la nivelul grupului, profitul net s-a redus cu 49%, la 105 milioane lei, iar veniturile din exploatare cu 6%, la 955 milioane lei.

Transgaz este controlată în proporţie de 58,5% de statul român, prjn Secretariatul General al Guvernului, în timp ce restul capitalului social este deţinut de alţi investitori la bursă.

De la începutul anului, acţiunile TGN înregistrează o scădere de 11%, pe fondul unor tranzacţii de 173 mil. lei, emitentul având 2,9 miliarde de lei capitalizare, arată datele BVB.

#conductă #gaz #Transgaz

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Peste 10 mii de persoane au semnat o petiție publică, lansată de Federația Sindicală a Educației și Științei (FSEȘ), prin care este solicitată organizarea unor audieri publice privind înghețarea valorii de referință în bugetul de stat pentru anul 2026 la nivelul de 2500 de lei. Demersul a fost făcut public pe 19 decembrie 2025.

În urma ședinței naționale a liderilor sindicali, Federația a transmis scrisori oficiale către președinta Maia Sandu, președintele Parlamentului, Igor Grosu, și premierul Alexandru Munteanu, cerând implicarea autorităților în examinarea impactului deciziei bugetare asupra sistemului educațional și de cercetare.

Potrivit FSEȘ, menținerea valorii de referință la nivelul actual afectează grav remunerarea, demnitatea profesională și stabilitatea personalului din educație și cercetare. În acest context, sindicatele cer ca în noua lege a salarizării să fie introdus un mecanism automat de indexare a valorii de referință, proporțional cu rata anuală a inflației.

Reprezentanții sindicatelor subliniază că o astfel de prevedere ar asigura predictibilitate și echitate salarială și ar proteja veniturile angajaților în condițiile creșterii costului vieții.

FSEȘ solicită organizarea audierilor publice cu participarea sindicatelor, mediului academic și a societății civile, pentru a discuta efectele înghețării valorii de referință înainte de adoptarea finală a bugetului de stat pentru anul 2026.

Autoritățile au anunțat că lefurile cadrelor didactice nu vor fi majorate de la 1 ianuarie 2026, creșterile salariale urmând a fi aplicate nu mai devreme de luna septembrie.