„Profitor de război”! Anul trecut Norvegia a avut venituri record din petrol și gaz

Statul norvegian a încasat anul trecut venituri record din petrol şi gaz, în principal ca urmare a războiului din Ucraina care a propulsat preţurile la gaze naturale la valori record în Europa, transmite AFP.

Potrivit Institutului norvegian de statistică (SSB), statul a generat venituri de 1.457 miliarde de coroane (131 miliarde de euro) care au avut legătură cu hidrocarburile, „de departe, cea mai mare cifră înregistrată vreodată”, precizează SSB. Comparativ, este vorba de venituri de aproape trei ori mai mari decât veniturile de 498 miliarde de coroane înregistrate în 2021.

Ca urmare a unei reduceri semnificative a livrărilor de gaze ruseşti şi a majorării propriilor sale exporturi, Norvegia a devenit în 2022 cel mai mare furnizor de gaze naturale al Europei, profitând în paralel şi de faptul că preţul gazelor naturale a atins un nivel record în vara anului trecut.

Aceste venituri excepţionale au făcut ca ţara scandinavă să fie catalogată drept „profitor de război”, o etichetă respinsă de autorităţile de la Oslo.

După un ajutor de un miliard de euro anul trecut, guvernul norvegian a decis să acorde Ucrainei un ajutor civil şi militar în valoare de de 75 de miliarde de coroane (6,8 miliarde de euro) pe perioada 2023-2027, adică 15 miliarde de coroane pe an.

Statul norvegian colectează veniturile din petrol şi gaze via taxele impuse companiilor petroliere, participaţiilor directe pe care le deţine la zăcămintele de petrol şi gaze dar şi la infrastructuri (conducte, etc.), precum şi dividendele plătite de grupul energetic Equinor, la care statul norvegian deţine 67% din acţiuni.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#profitor #gaz #petrol #Norvegia #razboi #venituri

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Banca Națională a Moldovei a actualizat Indicele de Stres Financiar (ISF) la iunie 2025 și confirmă un nivel sub pragul de stres și o stabilitate generală a sectorului. ISF a fost 0,38 la 30 iunie 2025 (ușor în urcare, +0,006 față de anul precedent), în timp ce pragul de stres (stabilit prin metoda Threshold VAR) a crescut la 0,52 în T2 2025 (de la 0,51 în T1).

Ce a mișcat indicele în T2 2025: • Presiuni în sus: creșterea stresului pe piața ratelor dobânzilor și pe piața bancară, factor favorabil: subindicele valutar, care a temperat dinamica ISF, factori negativi: marja depozite–credite s-a îngustat cu 1,4 p.p.; lichiditatea curentă a scăzut cu 10,5 p.p.; MDL/EUR s-a depreciat în medie cu 0,5 și factori care au redus stresul: volatilitatea valutară a scăzut (–2,9 unități); depozitele totale au crescut în termeni reali (+3,9%); ajustările pentru pierderi la credite au scăzut (–1,3 p.p.); s-a majorat spreadul VMS–CHIBOR 3M (+1,0 p.p.).

ISF a scăzut cu 0,01 față de mai. Presiunile au venit din piața valutară (depreciere medie MDL/EUR de 0,14) și piața bancară (lichiditate curentă –1,4 p.p.; provizioane +0,03 p.p.), iar componenta ratelor dobânzilor a contribuit pozitiv (marja depozite–credite +0,6 p.p.; spreadul VMS–CHIBOR 3M –0,1 p.p.).

Managerii de risc indică drept riscuri dominante: geopolitic, macroeconomic, suveran, apoi riscul de credit (în creștere) și cel cibernetic. Probabilitatea unui eveniment cu impact ridicat în 12 luni este evaluată înaltă. Soliditatea sistemului este percepută preponderent moderat înaltă (70%), cu așteptarea menținerii în următoarele 6 luni.

Bănci de importanță sistemică (O-SII): MAIB – amortizor O-SII 1,5% (prima poziție), Moldindconbank – 1,0% și OTP Bank și Victoriabank – 0,5% fiecare.

Indicele general de vulnerabilitate s-a situat la –0,46 (sub pragul 0), semnalând risc scăzut. Contribuții: lichiditate (+0,15), rata fondurilor (–0,15), sensibilitate la riscul de piață (–0,05), profitabilitate (+0,04). Toate băncile se află sub pragurile stabilite.

Legăturile interbancare interne rămân reduse (sold net ~5,5 mil. MDL, ~0,05% din plasări). Stresul I (nerambursare bilaterală internă) nu indică potențiale insolvabilități. Plasările în bănci străine: 12,4 mld. MDL (7,1% din active), concentrate în instituții din Germania, Franța, Italia, Spania, Austria cu rating investițional înalt.

Stres II (faliment top-3 contrapărți externe): ar coborî 4 bănci sub cerința minimă a fondurilor proprii (10%), însă probabilitatea este redusă (ratinguri înalte ale contrapartidelor).
Stres III (faliment pe țară): 2 bănci ar coborî sub 10%; scenariul e atenuat de profilul de risc al jurisdicțiilor (economii avansate).

Indicii HHI (0,1465) și HHIrisk (0,1476) sunt mult sub limitele de concentrare sporită (0,3487) și maximal admisibilă (0,6). Rata creditelor neperformante a scăzut în agricultură (3,5%, –0,4 p.p.) și industrie prelucrătoare (5,2%, –0,2 p.p.); în energie, imobiliare și IFN – 0%.

Creditele către IFN au fost 3,58 mld. MDL (3,8% din portofoliu), din care 99,8% către OCN; Microinvest SRL concentrează 37,2% din soldul creditelor bancare către OCN (~1,32 mld. MDL). Toate creditele către IFN sunt clasificate performante.