„Profitor de război”! Anul trecut Norvegia a avut venituri record din petrol și gaz

Statul norvegian a încasat anul trecut venituri record din petrol şi gaz, în principal ca urmare a războiului din Ucraina care a propulsat preţurile la gaze naturale la valori record în Europa, transmite AFP.

Potrivit Institutului norvegian de statistică (SSB), statul a generat venituri de 1.457 miliarde de coroane (131 miliarde de euro) care au avut legătură cu hidrocarburile, „de departe, cea mai mare cifră înregistrată vreodată”, precizează SSB. Comparativ, este vorba de venituri de aproape trei ori mai mari decât veniturile de 498 miliarde de coroane înregistrate în 2021.

Ca urmare a unei reduceri semnificative a livrărilor de gaze ruseşti şi a majorării propriilor sale exporturi, Norvegia a devenit în 2022 cel mai mare furnizor de gaze naturale al Europei, profitând în paralel şi de faptul că preţul gazelor naturale a atins un nivel record în vara anului trecut.

Aceste venituri excepţionale au făcut ca ţara scandinavă să fie catalogată drept „profitor de război”, o etichetă respinsă de autorităţile de la Oslo.

După un ajutor de un miliard de euro anul trecut, guvernul norvegian a decis să acorde Ucrainei un ajutor civil şi militar în valoare de de 75 de miliarde de coroane (6,8 miliarde de euro) pe perioada 2023-2027, adică 15 miliarde de coroane pe an.

Statul norvegian colectează veniturile din petrol şi gaze via taxele impuse companiilor petroliere, participaţiilor directe pe care le deţine la zăcămintele de petrol şi gaze dar şi la infrastructuri (conducte, etc.), precum şi dividendele plătite de grupul energetic Equinor, la care statul norvegian deţine 67% din acţiuni.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#profitor #gaz #petrol #Norvegia #razboi #venituri

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, declară că deficitul bugetar record prognozat pentru anul 2026 în sumă de 20,9 miliarde de lei, echivalentul a 5,5% din PIB nu este unul satisfăcător, dar reprezintă o alegere strategică pentru a nu opri investițiile majore planificate de Guvern.

„Nu este un deficit care mă mulțumește. Este un argument pentru noi toți că trebuie să fim responsabili. Deficitul nu este o problemă în sine dacă am avea un cost redus de finanțare. Din păcate, costul finanțării interne a crescut de la 7% la 9% pe parcursul anului viitor”, a declarat Gavriliță.

Potrivit acestuia, Guvernul a avut discuții „foarte bune” cu Uniunea Europeană și Fondul Monetar Internațional, iar reducerea costului de finanțare rămâne o prioritate majoră. Oficialul subliniază că Executivul își asumă deficitul ridicat pentru a nu frâna proiectele de modernizare.

„Ne asumăm acest deficit pentru a nu opri nicio investiție. Anul viitor jumătate dintre cheltuieli vor merge la investiții și am de gând să insist să le menținem. Doar din roadele culese putem majora cheltuielile sociale și salariale”, a precizat ministrul.

Conform proiectului bugetar, în 2026 veniturile vor constitui 79,67 miliarde lei, iar cheltuielile vor urca la 100,57 miliarde lei, iar diferența urmează să fie acoperită preponderent din surse externe, inclusiv din tranșele UE din cadrul Planului de Creștere Economică. Deficitul aprobat este de 21 miliarde de lei.

Gavriliță afirmă că, deși deficitul este mare, direcționarea unei jumătăți din buget către investiții reprezintă o decizie necesară pentru creșterea economică pe termen mediu, modernizarea infrastructurii și consolidarea rezilienței economice a țării.