„Profitor de război”! Anul trecut Norvegia a avut venituri record din petrol și gaz

Statul norvegian a încasat anul trecut venituri record din petrol şi gaz, în principal ca urmare a războiului din Ucraina care a propulsat preţurile la gaze naturale la valori record în Europa, transmite AFP.

Potrivit Institutului norvegian de statistică (SSB), statul a generat venituri de 1.457 miliarde de coroane (131 miliarde de euro) care au avut legătură cu hidrocarburile, „de departe, cea mai mare cifră înregistrată vreodată”, precizează SSB. Comparativ, este vorba de venituri de aproape trei ori mai mari decât veniturile de 498 miliarde de coroane înregistrate în 2021.

Ca urmare a unei reduceri semnificative a livrărilor de gaze ruseşti şi a majorării propriilor sale exporturi, Norvegia a devenit în 2022 cel mai mare furnizor de gaze naturale al Europei, profitând în paralel şi de faptul că preţul gazelor naturale a atins un nivel record în vara anului trecut.

Aceste venituri excepţionale au făcut ca ţara scandinavă să fie catalogată drept „profitor de război”, o etichetă respinsă de autorităţile de la Oslo.

După un ajutor de un miliard de euro anul trecut, guvernul norvegian a decis să acorde Ucrainei un ajutor civil şi militar în valoare de de 75 de miliarde de coroane (6,8 miliarde de euro) pe perioada 2023-2027, adică 15 miliarde de coroane pe an.

Statul norvegian colectează veniturile din petrol şi gaze via taxele impuse companiilor petroliere, participaţiilor directe pe care le deţine la zăcămintele de petrol şi gaze dar şi la infrastructuri (conducte, etc.), precum şi dividendele plătite de grupul energetic Equinor, la care statul norvegian deţine 67% din acţiuni.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#profitor #gaz #petrol #Norvegia #razboi #venituri

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Actuala formă de organizare a administrației publice locale din Republica Moldova este profund ineficientă și împovărătoare pentru buget, a declarat fostul președinte al Comisiei Electorale Centrale, Iurie Ciocan, în cadrul emisiunii „Contrasens” a publicației ZIUA.

Potrivit lui Ciocan, structura administrativă actuală generează costuri excesive, în condițiile în care foarte puține primării reușesc să se autofinanțeze. El a afirmat că, potrivit studiilor la care a avut acces și la care a participat, doar două primării din cele 898 existente, Chișinău și Bălți, își pot acoperi cheltuielile administrative din veniturile proprii.

„Nu vorbim despre investiții sau dezvoltare, ci strict despre cheltuieli administrative, facturi și salarii”, a subliniat fostul șef al CEC.

Ciocan a atras atenția și asupra fragmentării excesive a administrației locale, menționând că există numeroase localități unde primarii sunt aleși în turul doi cu aproximativ 100 de voturi, ceea ce, în opinia sa, indică probleme structurale serioase.

Fostul oficial a pus situația actuală pe seama unor tendințe de durată, precum dezindustrializarea de după independență, migrația masivă și îmbătrânirea populației. În multe localități rurale, a spus el, activitatea economică este minimă, locurile de muncă lipsesc, iar producția locală este redusă, cu excepția parțială a sectorului agrar.

În acest context, Ciocan consideră că statul trebuie să intervină pentru modernizarea administrației publice și pentru reorganizarea administrativ-teritorială, astfel încât serviciile publice să fie mai eficiente.

El a avertizat că, dacă după alegerile din 2027 nu vor fi operate schimbări, Republica Moldova riscă să fie nevoită să mențină „acest sistem monstru” încă patru ani, din cauza constrângerilor procedurale și a normelor internaționale.