Prognoza economică a Moldovei a fost revizuită! Viitorul arată sumbru

Potrivit ultimului raport al Băncii Mondiale privind economia regiunii Europa și Asia Centrală, Moldova se confruntă cu o revizuire în scădere a prognozelor de creștere economică pentru următorii ani. Conform documentului, Banca Mondială a redus prognoza de creștere a Produsului Intern Brut al Moldovei în 2024 cu 2 puncte procentuale, de la 4,2% la 2,2%. De asemenea, estimările pentru anul 2025 au fost revizuite în jos, de la 4,1% la 3,9%. Cu toate acestea, experții Banca Mondială prognozează o creștere economică de 4,5% în 2026.

Raportul subliniază că Moldova se confruntă cu provocări semnificative cauzate de efectele secundare ale invaziei Rusiei în Ucraina. Aceste efecte includ o criză energetică și o criză a refugiaților, care au exercitat presiuni asupra gospodăriilor, economiei și finanțelor publice din Moldova. În ciuda eforturilor considerabile de a atenua aceste crize prin măsuri fiscale și politica monetară, veniturile gospodăriilor au scăzut, iar riscurile persistente au limitat consumul privat și încrederea în investiții.

Experții subliniază că perspectivele pe termen mediu ale Moldovei depind de reformele structurale și de progresele înregistrate în vederea aderării la Uniunea Europeană. Cu toate că Moldova a cunoscut o creștere economică susținută timp de două decenii, sărăcia rămâne o problemă larg răspândită, în special în zonele rurale, unde accesul la servicii și oportunități economice este limitat.

În contextul acestor provocări, analiștii recomandă continuarea reformelor structurale și consolidarea eforturilor de integrare europeană pentru a stimula creșterea economică și a reduce sărăcia în Moldova.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#prognoza #economie #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Uniunea Europeană va introduce, începând cu luna iulie 2026, o taxă vamală de trei euro pentru coletele cu o valoare mai mică de 150 de euro care intră pe teritoriul celor 27 de state membre. Măsura va fi una temporară și se va aplica până în anul 2028, când UE intenționează să impună taxe vamale tuturor mărfurilor importate, indiferent de valoarea acestora, a anunțat Comisia Europeană, citată de Agerpres.

Potrivit Comisiei, decizia a fost luată pe fondul creșterii accelerate a numărului de colete de mică valoare care ajung pe piața europeană fără a fi supuse taxelor vamale. Această situație generează concurență neloială pentru comercianții din UE, riscuri pentru sănătatea și siguranța consumatorilor, un nivel ridicat de fraudă și impact negativ asupra mediului. Doar anul trecut, aproximativ 4,6 miliarde de trimiteri cu valoare sub 150 de euro au intrat în UE, echivalentul a circa 12 milioane de colete pe zi, un volum dublu față de 2023 și de trei ori mai mare decât în 2022.

Autoritățile europene atrag atenția că o parte semnificativă a acestor produse nu respectă legislația UE, iar creșterea exponențială a importurilor ridică semne de întrebare privind controlul calității și siguranței. Noua taxă va afecta în special retailerii online care expediază bunuri din afara UE, în special din China, precum Shein, Temu sau AliExpress. Datele Comisiei arată că, în 2024, 91% din comenzile online sub pragul de 150 de euro au provenit din China.

Separat de decizia UE, România va introduce mai devreme o măsură similară. Începând cu 1 ianuarie 2026, autoritățile de la București vor aplica o taxă fixă de 25 de lei pentru fiecare colet sub 150 de euro comandat de pe platforme din afara Uniunii Europene, precum Shein, Temu, AliExpress sau Trendyol. Măsura face parte dintr-un pachet legislativ adoptat de Guvernul României și validat de Curtea Constituțională.

Subiectul este relevant și pentru Republica Moldova, unde platformele de comerț online din afara UE sunt utilizate pe scară largă. Autoritățile de la Chișinău analizează deja posibile măsuri similare. Ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, a declarat că veniturile potențiale din taxarea coletelor provenite de pe platformele internaționale ar putea depăși un miliard de lei, în contextul actualului volum ridicat de importuri mici și slab fiscalizate.