Prognoza meteo i-a dat bătăi de cap lui Spînu și a cumpărat mai mult gaz decât avea nevoie Republica Moldova

Republica Moldova a cumpărat mai mult gaz decât a consumat în iarna acestui an. Fostul ministru al Infrastructurii, Andrei Spînu a declarat în cadrul emisiunii „Cutia neagră” că prognozele meteo arătau o iarnă geroasă și pentru a evita o scumpirea și mai mare a metanului am hotărât să cumpărăm la prețul care era atunci de 1000 de dolari mia de metri cubi.

„Pentru această iarnă estimările arătau că avem nevoie de 600 de milioane de metri cubi de gaz. Noi am început să consumăm gazul procurat în noiembrie, decembrie anul trecut, iar pentru că am avut o iarnă mai caldă decât se s-a prognozat, Republica Moldova a consumat mai puțin gaz”, a punctat Spînu.

Potrivit fostului ministru, majoritatea experților prognozau, în septembrie 2022, o iarnă foarte rece. „Urmare a iernii mai calde și UE a rămas cu depozite de gaze pline pe jumătate”.

Consumul anual de gaze al Republicii Moldova este de 1,2 miliarde metri cubi. Cea mai mare cantitate este consumată în perioada rece a anului.

Anul trecut, Republica Moldova a contractat un credit de 300 de milioane de la BERD, pentru a face față crizei energetice în care s-a pomenit. În total au fost achiziționate 300 de milioane de metri cubi de gaz. În prezent, Chișinăul m ai are depozitate 100 de milioane de metri cubi de gaz.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Energocom #gaz #achizitie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Economistul român Andrei Caramitru a lansat un avertisment dur asupra sustenabilității sistemelor de pensii și sănătate din statele vestice, inclusiv România, pe fondul unei realități demografice și economice ignorate de decidenți. Într-o postare pe Facebook, Caramitru susține că jumătate din toate taxele plătite de populație sunt direcționate către susținerea pensionarilor, prin pensii directe și costuri medicale, iar suma este în continuă creștere, forțând statele să se împrumute masiv.

„Tinerii nu se mai căsătoresc și nu mai fac copii. Motivul principal: costul locuințelor. Este prea mare. Dacă adăugăm și taxele tot mai ridicate, distrugem chiar segmentul care ar trebui să susțină sistemul”, afirmă Caramitru. În lipsa natalității, statele sunt obligate să importe forță de muncă prin imigrație, dar această soluție temporară creează tensiuni sociale și poate alimenta conflicte etnice și instabilitate politică.

Caramitru explică faptul că arhitectura actuală a sistemelor de protecție socială a fost creată după al Doilea Război Mondial, într-un context complet diferit: populație tânără, familii numeroase și speranță de viață de 65 de ani — exact limita stabilită pentru pensii. În prezent, speranța de viață a crescut considerabil, iar raportul dintre populația activă și cea inactivă s-a deteriorat dramatic.

Soluțiile propuse de economist sunt dure, dar inevitabile, în opinia sa: creșterea vârstei de pensionare spre 70 de ani (așa cum deja se face în țările nordice), plafonarea pensiilor pentru a evita excesul și dezechilibrul bugetar, introducerea coplății în sistemul de sănătate, trecerea graduală la pensii și servicii medicale private, liberalizarea și subvenționarea construcției de locuințe în marile orașe pentru a sprijini tinerii.

„Democratic, aceste măsuri sunt imposibil de aplicat. Populația nu le va vota niciodată. De aceea, căderea este inevitabilă. Statele doar amână deznodământul”, conchide Caramitru. În viziunea sa, fără reforme radicale, modelul actual de stat social se îndreaptă spre faliment, colaps instituțional și haos social.