Prognoză oficială. Creștere economică modestă, deficite mari și presiuni persistente pe buget până în 2028

Economia Republicii Moldova este prognozată să crească lent, dar constant, în următorii ani, însă cu deficite bugetare ridicate și cheltuieli publice în continuă expansiune, potrivit Programului „Managementul datoriei de stat pe termen mediu (2026–2028)”, elaborat de Ministerul Finanțelor

Conform documentului, Produsul Intern Brut nominal este estimat să crească de la 351,5 miliarde de lei în 2025 la 440,2 miliarde de lei în 2028. Ritmul real de creștere economică ar urma să se accelereze treptat, de la 1,8% în 2025 la 3,6% în 2028, după stagnarea aproape totală din 2024, când economia a avansat cu doar 0,1%.

În paralel, veniturile bugetului de stat sunt prognozate să urce de la 75,8 miliarde de lei în 2025 la 91,1 miliarde de lei în 2028, pe fondul relansării economice și al îmbunătățirii colectării fiscale. Totuși, cheltuielile bugetare vor crește într-un ritm comparabil, de la 94 miliarde de lei la 109 miliarde de lei, menținând presiunea asupra finanțelor publice.

Astfel, deficitul bugetar rămâne ridicat pe tot orizontul de prognoză, fiind estimat la –5,5% din PIB în 2026, –5,4% în 2027 și –4,1% în 2028, niveluri considerate gestionabile doar în condițiile menținerii accesului la finanțare internă și externă.

În ceea ce privește inflația, Ministerul Finanțelor, pe baza prognozelor Băncii Naționale a Moldovei, estimează o temperare a creșterii prețurilor după vârful din 2025. Indicele mediu anual al prețurilor de consum ar urma să scadă de la 7,7% în 2025 la 4,3% în 2026, urmând să se stabilizeze în intervalul 4,5–5,0% până în 2028.

Documentul include și ipoteze privind evoluția cursului de schimb, care rămâne un factor-cheie pentru stabilitatea macroeconomică. Leul este prognozat să se deprecieze gradual, cursul mediu fiind estimat la 17,59 lei/dolar în 2026 și 18,15 lei/dolar în 2028, respectiv 19,79 lei/euro în 2026 și 20,62 lei/euro în 2028.

Ministerul Finanțelor avertizează că aceste prognoze pot fi afectate de riscuri interne și externe, inclusiv tensiuni geopolitice, șocuri energetice, evoluții nefavorabile ale inflației internaționale sau fluctuații mai accentuate ale cursului de schimb, care ar putea amplifica dezechilibrele bugetare și presiunile asupra datoriei publice.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#prognoza #economie #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Revizuirea cheltuielilor bugetare va deveni obligatorie, sistematică și cuantificabilă, potrivit unei noi metodologii elaborate de Ministerul Finanțelor și supusă consultărilor publice, care stabilește termene clare și ținte de economii de până la 20% din cheltuieli în anumite domenii.

Proiectul de ordin aprobă Metodologia privind procesul de revizuire a cheltuielilor bugetare, document care instituie un mecanism permanent de analiză a modului în care sunt utilizați banii publici. Conform notei de fundamentare, procesul va fi aplicat începând cu 1 ianuarie 2026 și va trebui realizat cel puțin o dată la 7 ani pentru fiecare sector bugetar.

Metodologia prevede un calendar strict. Până la 1 iunie, Ministerul Finanțelor va prezenta Guvernului tematicile de revizuire, iar până la 10 iunie acestea trebuie aprobate. Grupurile de lucru vor avea termen până la 10 noiembrie pentru elaborarea raportului de revizuire, iar până la 31 decembrie Guvernul urmează să aprobe rezultatele și măsurile de eficientizare. Publicarea acestora este programată pentru 5 ianuarie, iar includerea în politicile bugetar-fiscale trebuie realizată până la 15 aprilie.

Documentul introduce și ținte concrete de economii. Exemplele incluse în metodologie arată că pot fi stabilite obiective precum reducerea cheltuielilor bugetului public național cu 20% în următorii 4 ani, economii reale de 3% anual la cheltuielile bugetului de stat sau de 5% anual la bugetul asigurărilor sociale. În alte cazuri, se propune reducerea cheltuielilor cu 500 milioane lei anual pentru a crea spațiu bugetar destinat reformei salariale sau identificarea unor economii de până la 10% din portofoliul de cheltuieli pentru sănătate într-un an și 5% pentru următorii 5 ani.

Metodologia stabilește că analiza se va face pe două niveluri: o evaluare inițială a tuturor subprogramelor și o analiză aprofundată a celor cu cheltuieli mari, creșteri semnificative sau indicii de ineficiență. Indicatorii vor fi examinați pe o perioadă de cel puțin 5 ani, iar comparațiile vor putea fi realizate atât la nivel național, cât și internațional.

Nota de fundamentare arată că proiectul nu necesită alocări bugetare suplimentare pentru implementare și nu implică modificări structurale ale administrației publice. Totuși, autoritățile centrale vor trebui să instituie mecanisme de control intern managerial aferente revizuirii cheltuielilor și să instruiască personalul implicat în acest proces.

Prin noul cadru, Guvernul va aproba anual tematicile de analiză și va stabili autoritățile responsabile și termenele de implementare a măsurilor de eficientizare. Economiile identificate vor putea fi redistribuite către priorități strategice sau utilizate pentru reducerea deficitului bugetar, crearea de spațiu fiscal ori finanțarea reformelor.