Prognoză oficială. Creștere economică modestă, deficite mari și presiuni persistente pe buget până în 2028

Economia Republicii Moldova este prognozată să crească lent, dar constant, în următorii ani, însă cu deficite bugetare ridicate și cheltuieli publice în continuă expansiune, potrivit Programului „Managementul datoriei de stat pe termen mediu (2026–2028)”, elaborat de Ministerul Finanțelor

Conform documentului, Produsul Intern Brut nominal este estimat să crească de la 351,5 miliarde de lei în 2025 la 440,2 miliarde de lei în 2028. Ritmul real de creștere economică ar urma să se accelereze treptat, de la 1,8% în 2025 la 3,6% în 2028, după stagnarea aproape totală din 2024, când economia a avansat cu doar 0,1%.

În paralel, veniturile bugetului de stat sunt prognozate să urce de la 75,8 miliarde de lei în 2025 la 91,1 miliarde de lei în 2028, pe fondul relansării economice și al îmbunătățirii colectării fiscale. Totuși, cheltuielile bugetare vor crește într-un ritm comparabil, de la 94 miliarde de lei la 109 miliarde de lei, menținând presiunea asupra finanțelor publice.

Astfel, deficitul bugetar rămâne ridicat pe tot orizontul de prognoză, fiind estimat la –5,5% din PIB în 2026, –5,4% în 2027 și –4,1% în 2028, niveluri considerate gestionabile doar în condițiile menținerii accesului la finanțare internă și externă.

În ceea ce privește inflația, Ministerul Finanțelor, pe baza prognozelor Băncii Naționale a Moldovei, estimează o temperare a creșterii prețurilor după vârful din 2025. Indicele mediu anual al prețurilor de consum ar urma să scadă de la 7,7% în 2025 la 4,3% în 2026, urmând să se stabilizeze în intervalul 4,5–5,0% până în 2028.

Documentul include și ipoteze privind evoluția cursului de schimb, care rămâne un factor-cheie pentru stabilitatea macroeconomică. Leul este prognozat să se deprecieze gradual, cursul mediu fiind estimat la 17,59 lei/dolar în 2026 și 18,15 lei/dolar în 2028, respectiv 19,79 lei/euro în 2026 și 20,62 lei/euro în 2028.

Ministerul Finanțelor avertizează că aceste prognoze pot fi afectate de riscuri interne și externe, inclusiv tensiuni geopolitice, șocuri energetice, evoluții nefavorabile ale inflației internaționale sau fluctuații mai accentuate ale cursului de schimb, care ar putea amplifica dezechilibrele bugetare și presiunile asupra datoriei publice.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#prognoza #economie #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Guvernul recunoaște negru pe alb, într-un document oficial, că datoria publică a Republicii Moldova este extrem de vulnerabilă la șocuri valutare și la dobânzi, iar un singur scenariu negativ poate arunca indicatorii peste limitele „de siguranță” asumate public

Potrivit Programului „Managementul datoriei de stat pe termen mediu (2026–2028)”, care va fi aprobat în ședința de guvernului, peste 62% din datoria de stat este denominată în valută, iar mai mult de jumătate din întreg portofoliul este expus la euro și dolar. Ministerul Finanțelor admite că o depreciere severă a leului ar lovi direct în buget, majorând automat datoria exprimată în lei și costurile de deservire, fără nicio decizie politică suplimentară.

Un alt detaliu alarmant este că aproape o treime din datoria totală ajunge la scadență într-un singur an, iar la datoria internă situația este mult mai gravă, peste 70% trebuie refinanțată anual. Asta înseamnă că statul trăiește permanent „din rostogolire”, dependent de bunăvoința pieței și de apetitul investitorilor pentru titluri pe termen scurt.

Documentul mai arată că 56,8% din datoria statului are dobândă variabilă, iar 59% din datorie va fi refixată la dobânzi noi în decurs de un an. Cu alte cuvinte, orice creștere a ratelor pe piață se transferă aproape instantaneu în cheltuieli bugetare mai mari – exact într-o perioadă cu deficite de peste 5% din PIB.

Ministerul Finanțelor mai recunoaște o dependență critică faptului că 90% din datoria externă este deținută de creditori multilaterali, iar finanțarea bugetului se bazează masiv pe împrumuturi de la UE, FMI și băncile internaționale. Fără acest sprijin extern, documentul avertizează explicit că apare riscul insuficienței surselor pentru acoperirea cheltuielilor deja angajate.

În privința datoriei interne, aproape 99% din finanțarea internă va veni din emisiuni de valori mobiliare de stat, într-o piață unde sectorul bancar rămâne principalul cumpărător. Ministerul admite că, capacitatea pieței interne de a absorbi volume tot mai mari de VMS este limitată, iar orice șoc economic poate bloca finanțarea deficitului.

Concluzia implicită a documentului este că datoria este „sustenabilă” doar atâta timp cât nu se întâmplă nimic rău, nici depreciere valutară majoră, nici dobânzi mai mari, nici retragerea sprijinului extern. În caz contrar, chiar Ministerul Finanțelor avertizează că indicatorii pot scăpa rapid de sub control, împingând datoria mult peste limitele asumate public.