Adevărul ascuns despre datoria Moldovei. O treime trebuie plătită într-un singur an

Guvernul recunoaște negru pe alb, într-un document oficial, că datoria publică a Republicii Moldova este extrem de vulnerabilă la șocuri valutare și la dobânzi, iar un singur scenariu negativ poate arunca indicatorii peste limitele „de siguranță” asumate public

Potrivit Programului „Managementul datoriei de stat pe termen mediu (2026–2028)”, care va fi aprobat în ședința de guvernului, peste 62% din datoria de stat este denominată în valută, iar mai mult de jumătate din întreg portofoliul este expus la euro și dolar. Ministerul Finanțelor admite că o depreciere severă a leului ar lovi direct în buget, majorând automat datoria exprimată în lei și costurile de deservire, fără nicio decizie politică suplimentară.

Un alt detaliu alarmant este că aproape o treime din datoria totală ajunge la scadență într-un singur an, iar la datoria internă situația este mult mai gravă, peste 70% trebuie refinanțată anual. Asta înseamnă că statul trăiește permanent „din rostogolire”, dependent de bunăvoința pieței și de apetitul investitorilor pentru titluri pe termen scurt.

Documentul mai arată că 56,8% din datoria statului are dobândă variabilă, iar 59% din datorie va fi refixată la dobânzi noi în decurs de un an. Cu alte cuvinte, orice creștere a ratelor pe piață se transferă aproape instantaneu în cheltuieli bugetare mai mari – exact într-o perioadă cu deficite de peste 5% din PIB.

Ministerul Finanțelor mai recunoaște o dependență critică faptului că 90% din datoria externă este deținută de creditori multilaterali, iar finanțarea bugetului se bazează masiv pe împrumuturi de la UE, FMI și băncile internaționale. Fără acest sprijin extern, documentul avertizează explicit că apare riscul insuficienței surselor pentru acoperirea cheltuielilor deja angajate.

În privința datoriei interne, aproape 99% din finanțarea internă va veni din emisiuni de valori mobiliare de stat, într-o piață unde sectorul bancar rămâne principalul cumpărător. Ministerul admite că, capacitatea pieței interne de a absorbi volume tot mai mari de VMS este limitată, iar orice șoc economic poate bloca finanțarea deficitului.

Concluzia implicită a documentului este că datoria este „sustenabilă” doar atâta timp cât nu se întâmplă nimic rău, nici depreciere valutară majoră, nici dobânzi mai mari, nici retragerea sprijinului extern. În caz contrar, chiar Ministerul Finanțelor avertizează că indicatorii pot scăpa rapid de sub control, împingând datoria mult peste limitele asumate public.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#externa #datorie #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Nivelul datoriei publice a Republicii Moldova, de aproximativ 42% din PIB, nu este în sine cea mai mare problemă pentru finanțele țării. Adevărata vulnerabilitate este costul tot mai mare al deservirii acesteia, susține Oleg Tofilat, fost director al Căii Ferate din Moldova și actual director executiv al Uniunii Transportatorilor și Drumarilor.

„Faptul că avem datorii de 42% din PIB asta nu e așa de mult. Problema e în deservirea datoriei”, a declarat Tofilat.

Potrivit acestuia, Republica Moldova a ajuns să achite aproximativ 6 miliarde de lei anual doar pentru dobânzi, o sumă pe care o consideră extrem de mare raportată la necesitățile de dezvoltare ale țării.

„6 miliarde anual pe dobânzi, asta e foarte mult”, a subliniat Tofilat.

El a comparat aceste cheltuieli cu banii alocați infrastructurii. Uniunea Transportatorilor și Drumarilor pledează pentru majorarea fondului rutier până la aproximativ 3 miliarde de lei, însă, spune Tofilat, pentru proiectele de infrastructură negocierile pot dura ani, în timp ce dobânzile la datorii trebuie achitate la termen.

Fostul șef al CFM atrage atenția și asupra ritmului accelerat în care au crescut cheltuielile pentru deservirea datoriei. Potrivit lui, dacă în jurul anului 2021 acestea erau de aproximativ 1,5 miliarde de lei, în prezent au ajuns la circa 6 miliarde de lei.

„Noi am crescut de la 1 miliard și jumătate, prin 2021, dacă nu greșesc, la 6 miliarde în 5 ani de zile. Și asta o să fie și mai rău”, a avertizat Tofilat.

O altă vulnerabilitate indicată de acesta este deficitul bugetar, estimat la aproximativ 23 de miliarde de lei. În lipsa altor surse de finanțare, această diferență dintre venituri și cheltuieli se transformă, practic, într-o datorie suplimentară pentru stat.

„Noi avem un deficit de 23 de miliarde. Asta automat înseamnă că datoria noastră crește cu 23 de miliarde”, a afirmat el.

Tofilat avertizează că problema nu se încheie odată cu exercițiul bugetar din 2026. În opinia sa, există riscul ca și în 2027 Republica Moldova să intre cu un deficit de ordinul a 20-25 de miliarde de lei, ceea ce ar însemna noi împrumuturi.

„La anul viitor, exercițiul bugetar 2027, probabil că similar ne așteaptă. Aceleași 20-25 de miliarde de deficit. Și iarăși intrăm în datorii”, a declarat Tofilat.

Acesta mai atrage atenția asupra structurii împrumuturilor interne, în special asupra celor contractate pe termen scurt de la băncile comerciale din Republica Moldova. În opinia sa, refinanțarea frecventă expune statul unor riscuri suplimentare și îl face dependent de condițiile pieței.

„Nu doar că este cu dobândă mare, dar este și pe termen scurt, de la băncile noastre. Trebuie să iei pe jumătate de an și fiecare jumătate de an trebuie să te recreditezi. Și asta e un risc”, a explicat Oleg Tofilat.

În opinia fostului director al CFM, starea finanțelor publice nu trebuie evaluată doar prin raportul dintre datoria publică și PIB. La fel de importante sunt costul acestei datorii, perioada pentru care sunt contractate împrumuturile și frecvența cu care statul este obligat să le refinanțeze, mai ales în condițiile unui deficit bugetar de ordinul zecilor de miliarde de lei.