Prognoze optimiste pentru șoferi! Petrolul mai ieftin va trage în jos prețul carburanților

În analiza economică săptămânală, economistul Veaceslav Ioniță susține că în anul 2023 carburanții se vor ieftini pe fundalul reducerii prețului la petrol.

„În 2023 cel mai probabil vom asista la o stabilizare a prețurilor. În contextul crizei regionale, am putea avea o ușoară creștere în februarie, dar tendința este că prețul la produsele petroliere pe plan global trebuie să scadă. Și în Republica Moldova vor scădea, deoarece factorii privind majorarea impozitelor și ai marjei comerciale s-au epuizat”, a punctat Ioniță.

Potrivit expertului, în decembrie 2022, prețul minim reglementat de către Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică (ANRE) a coborât până la 22 de lei și 02 bani pentru un litru de benzină la procurare. Acum, în ianuarie 2023 a ajuns la 25 de lei și 47 de bani. În 2020, când a scăzut puternic din cauza crizei mondiale, prețul trimestrial a ajuns la 15 lei și 16 bani. În iunie 2022, a atins maxima istorică, depășind 33 de lei pentru un litru. Ulterior, a fost înregistrată o scădere de preț constantă, ca în decembrie, prețul mediu lunar, să ajungă sub 23 de lei un litru de benzină. Prețul mediu lunar pentru ianuarie 2023 este de 24 de lei și 02 lei, cu 1 leu și 22 de bani mai mult față de luna trecută.

Jumătate din prețul carburanților sunt impozite

Analistul economic a menționat că în 2010, la un litru de benzină procurat de un posesor de autoturism, se plătea 5 lei și 07 bani drept impozite. În 2022 – 10 lei și 47 de bani, iar acum în ianuarie 2023 – 10 lei și 67 de bani. Dintre care, 7 lei și 20 de bani merg în bugetul de stat, iar 3 lei și 47 de bani în Fondul Rutier. „Piața produselor petroliere în ianuarie a fost marcată de creșterea marjei comerciale, rezultatul inflației din 2022; de creșterea accizelor indexate anual din cauza inflației. Chiar dacă plătim mai multe accize, Guvernul, cu acești bani, are o putere de intervenție în reparația drumurilor mai slabă decât în 2022 sau 2021. Toate prețurile materialelor de construcție s-au scumpit cu mult mai mult decât rata accizei de care a fost influențată”, a menționat analistul economic.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#preturi #carburanti #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Autoritățile analizează posibilitatea convertirii datoriilor statului față de fermieri în obligațiuni de stat, care ar putea fi utilizate drept garanții pentru accesarea creditelor bancare. Propunerea a fost discutată în cadrul consultărilor pe marginea proiectului bugetului, în contextul acumulării restanțelor la plata subvențiilor în sectorul agricol.

Vitalie Obrijan, reprezentant al asociației Moldova Fruct, a sugerat emiterea unor obligațiuni de stat care să fie oferite agricultorilor în locul plăților restante. Potrivit acestuia, o astfel de soluție ar permite fermierilor să obțină finanțare de la bănci și ar impulsiona activitatea economică.

„Dacă există posibilitatea la nivel legislativ, să facem niște obligațiuni de stat care să le dăm agricultorilor în loc de acei bani. Cu acele obligațiuni ei vor merge la bancă, vor accesa credite, astfel economia o să înceapă să se miște și o să avem o creștere mai mare. Haideți să găsim o soluție și să închidem datoria față de agricultori pentru anul 2025, poate inclusiv o parte din 2026”, a declarat Vitalie Obrijan.

Ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, a confirmat că problema restanțelor nu poate fi rezolvată rapid, dar a subliniat necesitatea identificării unor soluții pe termen mediu, împreună cu reprezentanții sectorului agricol.

„Nu cred că avem soluții pe termen scurt să rezolvăm problema. Trebuie să ne așezăm împreună cu reprezentanții agriculturii și să discutăm pașii pe termen mediu, astfel încât să nu mai avem datorii pe lanț, de la stat până la alte sectoare ale economiei. Avem idei de instrumente financiare care să nu afecteze imediat deficitul bugetar, dar să ofere flexibilitate”, a declarat ministrul.

Potrivit acestuia, Guvernul ia în calcul conversia datoriilor în instrumente financiare acceptate de bănci, care ar permite fermierilor să le utilizeze pentru finanțarea activităților curente și pentru finalizarea investițiilor începute.

Conform datelor oficiale ale Agenției de Intervenție și Plăți pentru Agricultură (AIPA), restanțele statului față de fermieri au ajuns la 3,4 miliarde de lei, ceea ce amplifică presiunea asupra sectorului agricol și asupra bugetului public.