Programul de sprijin pentru dezvoltarea întreprinderilor în domeniul turismului, prezentat la „Antreprenor Expo”

Cel puțin 50 de afaceri din domeniul turismului pot fi susținute financiar prin acordarea de granturi în următorii 3 ani, prin intermediul „Programului de sprijin pentru dezvoltarea întreprinderilor mici și mijlocii în domeniul turismului”. Antreprenorii din această ramură pot accesa granturi de până la 500 000 de lei. Una din condiții este să aibă o contribuție proprie de minimum 30% din valoarea proiectului investițional.

Toate detaliile despre importanța acestui Program pentru dezvoltarea turismului în țara noastră au fost discutate în cadrul „Antreprenor Expo”, o bună oportunitate pentru cei interesați să descopere posibilități de creștere și suport antreprenorial în acest domeniu. În cadrul evenimentului, Nina Potînga, directorul adjunct al Organizației pentru Dezvoltarea Antreprenoriatului, a declarat că Programul a fost aprobat pentru o perioadă de 3 ani, cu un buget anual de cel puțin 10 milioane de lei și va fi finanțat atât din sursele bugetului de stat, cât și din sursele UE.

„Prin acest program, va fi încurajată dezvoltarea industriei turistice, vor fi oferite oportunități pentru micile afaceri, pentru pensiuni și agropensiuni. Se vor crea premise pentru dezvoltarea durabilă a acestor întreprinderi, ceea ce sigur va avea un impact pozitiv asupra economiei naționale și a creșterii economice a Republicii Moldova. La fel, acest program va stimula crearea și creșterea numărului de locuri de muncă în zonele rurale, ceea ce va permite menținerea cetățenilor noștri acasă”.

La rândul său, Andrei Chistol, secretar de Stat al Ministerului Culturii, se bucură că acest Program oferă suport direcționat agenților economici din industria turismului sau celor care vor să-și dezvolte o afacere în acest domeniu.

„Să nu uităm că ODA are și alte programe care oferă suport financiar colegilor din industria turismului. Sigur că aici trebuie să lucrăm pe dimensiunea de dezvoltare a produsului turistic, a ofertei turistice naționale pentru a fi pregătiți să primim turiștii străini. Există o preocupare de a dezvolta activitatea tursitică în mediu rural”, a declarat Andrei Chistol.

Acest Program este văzut ca o sursă suplimentară importantă pentru a spori capacitatea investițională la nivelul unei afaceri în turism, a spus Viorel Miron, directorul executiv al Asociației de Dezvoltare a Turismului în Moldova.

„Cam 90 la sută din teritoriul național poate fi acoperit de acest Program și mă refer la mediul rural, dar unde avem toate tipurile de unități de cazare, de alimentație sau cu posibilități de organizare a activităților de agrement pentru turiști. Acest Program are o listă suficient de largă și echilibrată de acțiuni care pot fi finanțate. Și asta este bine, pentru că și cei din sectorul de cazare, și cei din sectorul de alimentație publică sau cei care le oferă suport, ar putea fi beneficiari”.

În cadrul primului apel, care s-a desfășurat în luna octombrie, au fost depuse peste 80 de proiecte investiționale, care sunt în proces de analiză. Granturile vor fi acordate cu prioritate antreprenorilor care activează în cadrul lanțului valoric al turismului rural, desfășoară sau planifică dezvoltarea afacerilor cu componentele: turism verde, inovație și digitalizare, și demonstrează o evoluție sustenabilă a indicatorilor economici, conform situațiilor financiare din ultimii 2 ani de activitate.

Suportul financiar nerambursabil este oferit pentru reconstrucția, mobilarea, echiparea unităților de cazare și/sau de alimentație, precum și a unităților de agrement destinate turismului, amenajarea accesului pentru persoanele aflate în situații speciale de deplasare,pentru restaurarea și recondiționarea încăperilor, a mobilei, a instrumentarului, conform principiilor de respectare a autenticității culturale, inclusiv păstrarea spiritului așezărilor rurale din Republica Moldova De asemenea, cu mijloacele financiare din aceste granturi, micii antreprenori din turism pot să-și îmbunătățească infrastructura digitală și să desfășoare activități de promovare, cum ar fi campanii online. Banii pot fi cheltuiți pentru materiale tipărite, obiecte de semnalizare turistică, acțiuni și materiale de marketing și promovare a destinației, organizarea de infotururi.

Pentru acest Program sunt eligibili să aplice întreprinzătorii mici și mijlocii care deja desfășoară activitate de antreprenoriat în turism sau activități conexe cu potențial pentru organizarea activităților turistice în sate, comune, precum și orașe cu o populație de până la 30 000 de locuitori.

Programul de sprijin pentru dezvoltarea întreprinderilor mici și mijlocii în domeniul turismului este finanțat de Guvernul Republicii Moldova și UE, prin intermediul Organizației pentru Dezvoltarea Antreprenoriatului (ODA). Este unul din cele 7 programe cofinanțate de UE cu 8 milioane euro pentru o perioadă de 3 ani, în cadrul Proiectului „UE pentru IMM-uri”. Din bugetul total, circa 500 000 euro sunt alocați Programului de sprijin pentru dezvoltarea întreprinderilor mici și mijlocii în domeniul turismului rural.

#eveniment #business #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Guvernarea a amânat intrarea în vigoare a noilor reguli privind cetățenia, oferind un răgaz celor care nu au reușit să-și perfecteze actele până la 18 ani. Totuși, prevederea-cheie a fost păstrată: certificatul de naștere nu va constitui dovadă a cetățeniei la majorat, ceea ce menține riscul ca unii tineri să se confrunte în continuare cu blocaje la obținerea buletinului.

Astfel, tinerii care nu și-au perfectat actele de identitate până la 18 ani ar putea beneficia de un moratoriu timp de doi ani. Partidul „Acțiune și Solidaritate” a înregistrat un proiect în Parlament, în care stipulează că persoanele respective nu vor fi supuse procedurii de recunoaștere a cetățeniei până pe 1 ianuarie 2028, scrie REALITATEA.MD.

Dacă vor fi adoptate, reglementările vor viza persoanele născute după 27 august 1991. La data nașterii, cel puțin unul dintre părinți era cetățean moldovean, nu a săvârșit crime de război, militare sau împotriva umanității, nu a fost implicată în activitate teroristă, nu desfășoară activitate care periclitează securitatea statului și nu a fost inclusă în categoria persoanelor în privința cărora au fost aplicate măsuri restrictive internaționale la care Republica Moldova s-a aliniat sau care au fost aplicate de Republica Moldova.

De asemenea, prevederile propuse stabilesc că nu se va cere dovada cunoașterii limbii române pentru persoanele născute și domiciliate permanent pe teritoriul Republicii Moldova, care acestea vor recunoașterea cetățeniei și se încadrează în condițiile legale pentru a fi recunoscute drept apatrizi. Ar putea fi scutiți de examene și solicitanții care au cel puțin unul dintre părinți cetățean moldovean, la data nașterii.

„Pentru persoanele care nu și-au formalizat cetățenia prin obținerea actelor de identitate și, respectiv, nu pot face dovada cetățeniei pentru că au ignorat această oportunitate, autoritățile au obligația de a facilita exercitarea dreptului, dar statul nu poate impune cetățenia fără manifestarea de voință a individului”, precizează autorii proiectului de modificare a legii.

Articolele din noua lege a cetățeniei au ajuns subiect de scandal, după ce deputații Vasile Costiuc și Sergiu Stefanco au relatat despre un tânăr de 20 de ani, care a devenit apatrid pentru că nu și-a perfectat până la majorat buletinul de identitate. Bărbatul este născut în Republica Moldova, are părinți moldoveni și certificat de naștere valid.

Legea prevede că dovada cetățeniei poate fi făcută prin certificat de naștere doar în cazul minorilor. Pe de altă parte, nu este menționat că dacă persoana nu și-a perfectat buletinul de identitate, acesteia îi poate fi retrasă cetățenia.

Reglementările mai stabilesc că persoana care are cel puțin unul dintre părinți moldoveni devine cetățean al țării noastre în momentul nașterii. Conform Constituției statutul nu îi poate fi retras în mod arbitrar.

După izbucnirea scandalului, „Partidul Nostru” și „Democrația Acasă” au anunțat înregistrarea proiectelor privind modificarea reglementărilor. PAS a invocat problema în aplicarea legii, nu în prevederile aprobate.

Șeful Agenției Servicii Publice, Mircea Eșanu, susținea că în Moldova sunt circa 26.000 de persoane care nu au perfectate acte de identitate. Conform oficialului, peste 80% dintre cererile de obținere a cetățeniei Republicii Moldova sunt depuse de persoane din regiunea transnistreană, Rusia și Ucraina.
Eșanu a pasat responsabilitatea pentru scandalul privind legea cetățeniei pe guvernare, menționând că modificările la lege, adoptate în 2025, de fapt au impus mecanisme suplimentare de stabilire a identității.