Programul de sprijin pentru dezvoltarea întreprinderilor în domeniul turismului, prezentat la „Antreprenor Expo”

Cel puțin 50 de afaceri din domeniul turismului pot fi susținute financiar prin acordarea de granturi în următorii 3 ani, prin intermediul „Programului de sprijin pentru dezvoltarea întreprinderilor mici și mijlocii în domeniul turismului”. Antreprenorii din această ramură pot accesa granturi de până la 500 000 de lei. Una din condiții este să aibă o contribuție proprie de minimum 30% din valoarea proiectului investițional.

Toate detaliile despre importanța acestui Program pentru dezvoltarea turismului în țara noastră au fost discutate în cadrul „Antreprenor Expo”, o bună oportunitate pentru cei interesați să descopere posibilități de creștere și suport antreprenorial în acest domeniu. În cadrul evenimentului, Nina Potînga, directorul adjunct al Organizației pentru Dezvoltarea Antreprenoriatului, a declarat că Programul a fost aprobat pentru o perioadă de 3 ani, cu un buget anual de cel puțin 10 milioane de lei și va fi finanțat atât din sursele bugetului de stat, cât și din sursele UE.

„Prin acest program, va fi încurajată dezvoltarea industriei turistice, vor fi oferite oportunități pentru micile afaceri, pentru pensiuni și agropensiuni. Se vor crea premise pentru dezvoltarea durabilă a acestor întreprinderi, ceea ce sigur va avea un impact pozitiv asupra economiei naționale și a creșterii economice a Republicii Moldova. La fel, acest program va stimula crearea și creșterea numărului de locuri de muncă în zonele rurale, ceea ce va permite menținerea cetățenilor noștri acasă”.

La rândul său, Andrei Chistol, secretar de Stat al Ministerului Culturii, se bucură că acest Program oferă suport direcționat agenților economici din industria turismului sau celor care vor să-și dezvolte o afacere în acest domeniu.

„Să nu uităm că ODA are și alte programe care oferă suport financiar colegilor din industria turismului. Sigur că aici trebuie să lucrăm pe dimensiunea de dezvoltare a produsului turistic, a ofertei turistice naționale pentru a fi pregătiți să primim turiștii străini. Există o preocupare de a dezvolta activitatea tursitică în mediu rural”, a declarat Andrei Chistol.

Acest Program este văzut ca o sursă suplimentară importantă pentru a spori capacitatea investițională la nivelul unei afaceri în turism, a spus Viorel Miron, directorul executiv al Asociației de Dezvoltare a Turismului în Moldova.

„Cam 90 la sută din teritoriul național poate fi acoperit de acest Program și mă refer la mediul rural, dar unde avem toate tipurile de unități de cazare, de alimentație sau cu posibilități de organizare a activităților de agrement pentru turiști. Acest Program are o listă suficient de largă și echilibrată de acțiuni care pot fi finanțate. Și asta este bine, pentru că și cei din sectorul de cazare, și cei din sectorul de alimentație publică sau cei care le oferă suport, ar putea fi beneficiari”.

În cadrul primului apel, care s-a desfășurat în luna octombrie, au fost depuse peste 80 de proiecte investiționale, care sunt în proces de analiză. Granturile vor fi acordate cu prioritate antreprenorilor care activează în cadrul lanțului valoric al turismului rural, desfășoară sau planifică dezvoltarea afacerilor cu componentele: turism verde, inovație și digitalizare, și demonstrează o evoluție sustenabilă a indicatorilor economici, conform situațiilor financiare din ultimii 2 ani de activitate.

Suportul financiar nerambursabil este oferit pentru reconstrucția, mobilarea, echiparea unităților de cazare și/sau de alimentație, precum și a unităților de agrement destinate turismului, amenajarea accesului pentru persoanele aflate în situații speciale de deplasare,pentru restaurarea și recondiționarea încăperilor, a mobilei, a instrumentarului, conform principiilor de respectare a autenticității culturale, inclusiv păstrarea spiritului așezărilor rurale din Republica Moldova De asemenea, cu mijloacele financiare din aceste granturi, micii antreprenori din turism pot să-și îmbunătățească infrastructura digitală și să desfășoare activități de promovare, cum ar fi campanii online. Banii pot fi cheltuiți pentru materiale tipărite, obiecte de semnalizare turistică, acțiuni și materiale de marketing și promovare a destinației, organizarea de infotururi.

Pentru acest Program sunt eligibili să aplice întreprinzătorii mici și mijlocii care deja desfășoară activitate de antreprenoriat în turism sau activități conexe cu potențial pentru organizarea activităților turistice în sate, comune, precum și orașe cu o populație de până la 30 000 de locuitori.

Programul de sprijin pentru dezvoltarea întreprinderilor mici și mijlocii în domeniul turismului este finanțat de Guvernul Republicii Moldova și UE, prin intermediul Organizației pentru Dezvoltarea Antreprenoriatului (ODA). Este unul din cele 7 programe cofinanțate de UE cu 8 milioane euro pentru o perioadă de 3 ani, în cadrul Proiectului „UE pentru IMM-uri”. Din bugetul total, circa 500 000 euro sunt alocați Programului de sprijin pentru dezvoltarea întreprinderilor mici și mijlocii în domeniul turismului rural.

#eveniment #business #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Modelul economic al regiunii din stânga Nistrului se confruntă cu dificultăți tot mai mari, iar situația bugetară indică probleme structurale serioase. Concluzia aparține expertului în politici economice de la IDIS Viitorul, Veaceslav Ioniță, prezentată în cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță” din 6 martie 2026.

Potrivit economistului, între cele două maluri ale Nistru există diferențe majore în ceea ce privește structura bugetară, veniturile și cheltuielile publice. Pe malul drept al râului, bugetul public este format din mai multe componente – bugetul de stat, bugetele autorităților publice locale, bugetul asigurărilor sociale și cel al asigurărilor medicale. În schimb, în regiunea din stânga Nistrului există doar bugetul regional și bugetele locale, fără bugete separate pentru asigurări sociale sau medicale.

Un alt aspect semnalat de expert este lipsa de transparență privind executarea bugetului în regiune. Dacă pe malul drept datele privind veniturile și cheltuielile sunt publice, în stânga Nistrului aceste informații nu sunt făcute publice.

Pentru anul 2026, autoritățile autoproclamate din regiune au planificat venituri bugetare mai mici decât cele din 2024 și 2025, iar cheltuielile planificate sunt, de asemenea, în scădere. „Deficitul bugetar este foarte mare – aproape jumătate din bugetul regiunii este acoperit din deficit”, a declarat Veaceslav Ioniță.

Potrivit economistului, modul în care este acoperit deficitul bugetar rămâne secretizat. El presupune însă că o parte importantă a acestuia ar putea proveni din diferențele legate de prețul gazelor naturale. În regiune, gazul este vândut la prețuri foarte mici – între 1,7 ruble pentru populație și până la 5 ruble pentru agenții economici, în timp ce costurile de transport și distribuție sunt de aproximativ 0,5 ruble.

Comparativ cu malul drept, deficitul bugetar al regiunii din stânga Nistrului raportat la PIB este de aproximativ trei ori mai mare. Dacă în Republica Moldova deficitul este acoperit în principal din împrumuturi, în regiunea transnistreană acesta provine din surse care nu sunt făcute publice.

Diferențe importante apar și în ceea ce privește veniturile bugetare pe cap de locuitor. În 2015, acestea erau de 15,3 mii lei pe malul drept și 12 mii lei pe malul stâng. În 2025, veniturile au ajuns la 51,6 mii lei în dreapta Nistrului și la 18,1 mii lei în stânga. Pentru 2026 sunt estimate aproximativ 57 mii lei pe cap de locuitor pe malul drept și doar 14,8 mii lei pe malul stâng. Astfel, veniturile bugetare pe cap de locuitor sunt în prezent de aproape patru ori mai mari în dreapta Nistrului.

În același timp, presiunea fiscală este semnificativ mai mică în regiunea transnistreană. Dacă în Republica Moldova veniturile bugetare reprezintă aproximativ 35% din PIB, în stânga Nistrului acestea sunt de circa 20%. De asemenea, regiunea nu aplică TVA, principala sursă de venit a bugetului Republicii Moldova.

Diferențe majore se observă și în nivelul cheltuielilor publice pe cap de locuitor. În 2015 acestea erau de 16,3 mii lei pe malul drept și de 22,5 mii lei pe malul stâng. În 2025, cheltuielile au ajuns la 59,2 mii lei pe malul drept, în timp ce în stânga Nistrului au fost de 25,5 mii lei. Pentru 2026 sunt estimate cheltuieli de 66,1 mii lei pe cap de locuitor în dreapta Nistrului și doar 24,8 mii lei în stânga.

„În ultimii zece ani, pe malul drept cheltuielile publice pe cap de locuitor au crescut de peste patru ori, în timp ce în stânga Nistrului au rămas practic la același nivel”, a subliniat expertul.

Veaceslav Ioniță mai afirmă că, în trecut, nivelul mai ridicat al cheltuielilor pe cap de locuitor în regiune era posibil deoarece deficitul bugetar era acoperit din surse externe sau neclare. În prezent însă, acest model nu mai funcționează. La o populație estimată la aproximativ 300 de mii de locuitori, regiunea cheltuie de circa trei ori mai puțin decât malul drept.

În ultimii doi ani, diferențele s-au accentuat. Dacă pe malul drept economia s-a stabilizat, inflația a revenit la niveluri normale, iar cheltuielile guvernamentale pe cap de locuitor au crescut cu aproximativ 12%, în stânga Nistrului acestea au scăzut cu circa 27%.

„Acești doi ani sunt cei mai dramatici pentru malul stâng al Nistrului”, a concluzionat Veaceslav Ioniță.

Potrivit expertului, singurul domeniu în care regiunea transnistreană a investit mai mult decât malul drept este infrastructura rutieră. În ultimii zece ani, malul drept a alocat aproximativ 0,9% din PIB pentru reparația drumurilor, în timp ce în stânga Nistrului acest indicator a fost de aproximativ 1,2%.

În concluzie, economistul susține că modelul economic al regiunii din stânga Nistrului nu mai funcționează în parametrii anteriori. Veniturile bugetare sunt în scădere, cheltuielile se reduc, iar o parte semnificativă a acestora continuă să fie acoperită din surse netransparente, ceea ce pune sub semnul întrebării sustenabilitatea financiară a regiunii.