Programul evenimentelor pentru Ziua Națională a Vinului 2024: Degustări de vin și concerte de zile mari

Pregătiți-vă pentru un weekend plin de tradiții la Ziua Națională a Vinului 2024, care va avea loc pe 5 și 6 octombrie în Piața Marii Adunări Naționale din Chișinău. Evenimentul promite activități interactive și momente de neuitat alături de cei dragi.

Ce te așteaptă?

Școala Vinului: Participă la ateliere de degustări ghidate și instruiri despre consumul moderat de vin.
Curtea Țărănească: Descoperă meșteșugurile tradiționale prin master-classuri de olărit, sculptură și multe altele.
Concerte LIVE: Bucură-te de muzica unor artiști renumiți precum Surorile Osoianu, Zdob și Zdub, Gândul Mâței, Vali Boghean Band și mulți alții.
Premiul Polobocul de Aur: Asistă la ceremonia de înmânare a acestui prestigios premiu și descoperă multe alte surprize plăcute.

Achiziționează Carnetul Degustătorului și participă la Școala Vinului pentru a-ți aprofunda cunoștințele despre vin. Detalii complete despre program și activități sunt disponibile AICI.

Evenimentul este organizat de Oficiul Național al Viei și Vinului, cu sprijinul partenerului strategic USAID Moldova și sprijinul financiar al Ukraine-Moldova American Enterprise Fund. Partenerii instituționali includ Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare și Ministerul Culturii al Republicii Moldova, iar partenerii principali sunt maib și Mastercard.

Urmăriți pagina wineday.wineofmoldova.com și pagina de Facebook Wine of Moldova pentru a afla despre noutățile celei de-a XXIII-a ediții a Zilei Naționale a Vinului!

Data: 5 – 6 octombrie 2024
Locație: Piața Marii Adunări Naționale, Chișinău
Start: de la 10:50 până seara târziu

Nu rata această ocazie de a celebra vinul de calitate și tradițiile noastre!

#ziua vinului #ONVV #PMAN

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

După pierderea aproape totală a pieței europene și eșecul negocierilor pentru un nou acord major cu China, gigantul energetic rus Gazprom a acumulat stocuri de gaz de circa 60 miliarde de metri cubi, relevă o investigație Reuters bazată pe declarații ale oficialilor guvernamentali și ale managerilor companiei.

În 2024, producția Gazprom a atins 416,2 miliarde m³, însă doar 355,2 miliarde m³ au putut fi valorificate pe piețele interne și externe, echivalentul unui surplus care depășește de trei ori consumul anual al Poloniei. În regiunea arctică, unde se află principalele zăcăminte, problema a devenit acută după ce livrările zilnice către UE – aproximativ 500 milioane m³ înainte de războiul din Ucraina – s-au prăbușit.

La Forumul Economic de la Sankt Petersburg (PMEF-2025), ministrul pentru Dezvoltarea Orientului Îndepărtat, Aleksei Ceikunov, a sugerat utilizarea gazului excedentar pentru centrale electrice destinate industriei inteligenței artificiale și blockchain-ului. Propunerea a fost respinsă drept neprofitabilă de adjunctul ministrului Energiei, Pavel Sorokin, care a pledat pentru direcționarea surplusului spre „revitalizarea” sectorului cărbunelui, aflat în pierdere.

Exporturile către Europa au coborât la circa 30 miliarde m³ pe an, cel mai mic nivel din anii ’70, iar oprirea tranzitului prin Ucraina amenință să taie și aceste volume. Conducta „Puterea Siberiei” – 38 miliarde m³ la capacitate maximă – nu acoperă decât o cincime din pierderile europene, iar negocierile cu Beijingul pentru o a doua conductă au rămas fără rezultat. Nici proiectul unui hub de gaze în Turcia și nici planul anunțat de Vladimir Putin de a vinde 55 miliarde m³ pe an Iranului nu par viabile, apreciază analistul Mihail Krutiihin.

Gazprom a înregistrat în 2023 cea mai mare pierdere din istoria sa, 629 miliarde de ruble (≈6,9 miliarde €). Deși la nivel consolidat a revenit pe profit în 2024, segmentul de gaze a acumulat încă 1 trilion de ruble pierderi. Pentru a compensa, Kremlinul a majorat tarifele interne la gaze cu 24% între 2022-2024 și plănuiește încă un salt de 46% până în 2028.

„Gazprom deține cele mai mari rezerve de gaze din lume, dar nu le poate monetiza”, rezumă Krutiihin. „Fără piețe stabile și fără încrederea clienților, compania rămâne captivă propriilor excedente – o poziție cu adevărat disperată”.