Proprietarii de sere din Ţările de Jos reduc producţia de legume şi flori. Nu vor putea face față crizei energetice

Proprietarii de sere din Ţările de Jos au început să reducă producţia de legume şi flori şi aproape o zecime dintre ei se aşteaptă să fie forţaţi să-şi declare insolvenţa în curând din cauza agravării crizei energetice în Europa, arată un sondaj efectuat de organizaţie reprezentativă din sector, transmite Bloomberg.

Graţie serelor, Ţările de Jos au devenit al doilea mare exportator mondial de produse agricole, după SUA. Însă, industria de opt miliarde de euro a crescut datorită gazelor naturale ieftine şi acum se confruntă cu o criză care va accelera tranziţia la alte surse de energie şi care ar putea provoca falimentul multor firme.

Cel mai recent sondaj efectuat de Asociaţia reprezentativă a proprietarilor de sere din Ţările de Jos, Glastuinbouw Nederland, este unul din ultimele semnale cu privire la modul în care criza energetică face mai scumpă producţia de bunuri şi mărfuri. Un sfert din suprafaţa cultivată din Ţările de Jos a fost eliminată şi 8% din proprietarii de sere se aşteaptă că vor depune cererea de plasare în insolvenţă în acest an.

Ţările de Jos sunt cel mai mare exportator mondial de flori şi unul din marii producători europeni de fructe şi legume proaspete. Serele din Ţările de Jos sunt deosebit de vulnerabile la costurile cu iluminatul şi încălzirea unor structuri care acoperă o suprafaţă de teren echivalentă cu 17.000 de terenuri de fotbal.

Chiar dacă preţurile mondiale la alimente au mai scăzut în ultimele luni, comparativ cu vârfurile atinse imediat după invadarea Ucrainei de către Rusia, ele sunt în continuare mult mai mari decât în mod normal pentru această perioadă a anului şi noi perturbări în aprovizionare ar putea alimenta o nouă creştere a inflaţiei produselor alimentare.

Cultivatorii de legume din Ţările de Jos sunt doar unul din sectoarele cheie din Europa care este forţat să îşi reducă producţia. Producţiile de îngrăşăminte şi ulei vegetal ale regiunii au fost şi ele afectate, în timp ce firmele din sectorul metalelor au închis unele facilităţi sau au redus producţia ca urmare a creşterii costurilor.

#sere #tarile de jos #flori #legume #productie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Reconstruirea economiei Ucrainei, după invazia declanşată de Rusia în urmă cu un an, este estimată în prezent să coste 411 miliarde de euro, de 2,6 ori mai mult decât Produsul Intern Brut al Ucrainei în anul 2022, arată un nou studiu realizat de Banca Mondială, Naţiunile Unite, Comisia Europeană şi Ucraina, transmite Reuters.

Potrivit informațiilor, estimarea acoperă un an de la debutul invaziei ruseşti şi cuantifică pagubele fizice directe provocate infrastructurii şi clădirilor, impactul asupra vieţii şi mijloacelor de trai ale oamenilor precum şi costul reconstrucţiei.

Suma de 411 miliarde de dolari reprezintă o revizuire dramatică faţă de estimarea anterioară de 349 miliarde de dolari, avansată de Banca Mondială în luna septembrie a anului trecut.

Noua estimare vine la o zi după ce Fondul Monetar Internaţional (FMI) a anunţat că a ajuns la un acord cu Guvernul ucrainean pentru un acord pe patru ani în valoare totală de 15,6 miliarde de dolari. Acordul cu FMI ar putea permite autorităţilor de la Kiev să obţină ajutoare suplimentare, în valoare de miliarde de dolari, de la alte organisme, după ce va fi aprobat de boardul FMI, în următoarele săptămâni.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Potrivit unei evaluări rapide cu privire la nevoile urgente, Ucraina va avea nevoie de 14 miliarde de dolari pentru reconstrucţia prioritară în 2023, ceea ce va necesita o finanţare de 11 miliarde de dolari peste ceea ce este prevăzut în bugetul Ucrainei pentru acest an.

Aproximativ 22% din necesităţile de reconstrucţie sunt în sectorul transportului, în timp ce 17% sunt în domeniul locuinţelor, 11% în sectorul energiei şi 7% în agricultură.

Comparativ cu precedentele estimări, cea mai mare revizuire a fost realizată în ceea ce priveşte necesităţile din sectorul energiei, unde pagubele sunt acum de cinci ori peste nivelul din luna iunie 2022, susţine Banca Mondială. Cele mai mari creşteri au fost în regiunile de pe linia frontului precum Doneţk, Harkov, Lugansk şi Herson, care au fost vizate cu precădere de atacurile cu rachete ruseşti începând din luna octombrie.

#reconstructie #banca Mondială #Ucraina