Proprietarul TikTok a achiziționat un startup de realitate virtuală

Compania care deține aplicația mobilă TikTok, numită ByteDance, a achiziționat Pico, un startup chinezesc care produce căști VR (realitate virtuală). În primul trimestru al anului 2021, Pico a fost al treilea producător de astfel de obiecte la nivel global, cu livrări care au crescut de la an la an cu 44,7%.

Potrivit CNBC, ByteDance, cu sediul la Beijing, nu a dezvăluit suma tranzacției, dar a declarat că tehnologia „software și hardware Pico, precum și talentul și expertiza profundă a echipei vor sprijini atât intrarea noastră în spațiul VR, cât și investițiile pe termen lung în acest domeniu emergent”.

Compania, care a avut succes cu TikTok (Douyin, în versiunea chineză) spune că achiziția Pico este esențială pentru diversificarea produselor sale.

În martie 2021, proprietarul TikTok a achiziționat un studio de jocuri mobile numit Moonton pentru suma de 4 miliarde de dolari.

Conform Bloomberg, Pico este un producător chinez de căști de realitate virtuală, fondat în 2015. Startup-ul, cu sediul la Beijing, are peste 300 de angajați și își vinde căștile VR în întreaga lume.

Aplicația TikTok a fost lansată în septembrie 2016, în China, sub numele de Douyin (vibrații). Rețeaua socială s-a extins la nivel internațional din 2017, sub numele de TikTok.

TikTok are peste 1 miliard de utilizatori la nivel global, cei mai mulţi dintre aceştia fiind tineri (cu vârste între 15 – 25 ani), care pot posta filmulețe cu durată fixă: 15 secunde, 1 sau 3 minute. Aplicația este deținută de compania de servicii online ByteDance, fondată în anul 2012, de antreprenorul chinez Zhang Yiming.

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, a declarat că Republica Moldova discută mai multe opțiuni de colaborare cu Fondul Monetar Internațional, inclusiv un acord care nu presupune alocări financiare, ci validarea reformelor asumate de Guvern.

Potrivit ministrului, există trei tipuri de acorduri posibile: unul cu finanțare directă, unul care asigură accesul la finanțare în caz de necesitate și un al treilea – fără finanțare – care vizează exclusiv angajamentele de reformă.

„Sursele de finanțare pentru investiții sunt, în mare parte, asigurate, în special prin Planul de creștere cu Uniunea Europeană. Acolo unde avem nevoie de împrumuturi pentru investiții, resursele sunt disponibile”, a spus Gavriliță.

Ministrul a explicat că discuțiile actuale țin mai degrabă de optimizarea finanțării interne și de reducerea costurilor acesteia, în timp ce tema reducerii deficitului bugetar rămâne un subiect separat. „Pentru investiții, sursele sunt clare. Provocarea este finanțarea internă și costul ei”, a subliniat el.

În acest context, Gavriliță a precizat că un acord cu FMI este necesar „cel puțin în cea mai simplă formă”, pentru a confirma responsabilitatea Guvernului față de agenda de reforme. „Un astfel de acord ar elimina orice dubii din partea partenerilor și ar consolida încrederea în angajamentele noastre”, a menționat ministrul.

Întrebat ce tip de acord ar putea fi semnat în 2026 și dacă un acord fără finanțare ar implica condiționalități mai dure, Gavriliță a spus că esența nu este nivelul condițiilor, ci reformele care trebuie realizate. „Important este să avem reforme pe care oricum trebuie să le facem”, a concluzionat ministrul Finanțelor.