Protecția consumatorului - instrument de stors bani. Gaibu: O instituție ineficientă și coruptă

Ministerul Economiei a decis restructurarea Agenției pentru Protecția Consumatorilor și Supravegherea Pieței, după ce în activitatea instituției au fost depistate mai multe încălcări și neconformități. Decizia a fost anunțată astăzi, în cadrul unei conferințe de presă, de prim-ministra Natalia Gavrilița și ministrul Economiei, Sergiu Gaibu.

„Această instituție este una extrem de importantă și, în același timp, extrem de ineficientă. În loc să verifice felul în care se respectă drepturile consumatorilor și să intervină prompt pentru a preveni și combate orice abuz, la moment această instituție e ineficientă și coruptă. Agenția a fost folosită în ultimii ani ca instrument de stors bani din afaceri, de către un grup de interese”, a declarat Natalia Gavrilița.

Potrivit lui Sergiu Gaibu, Ministerul Economiei a inițiat o misiune de audit a Agenției pentru Protecția Consumatorilor și Supravegherea Pieței (APCSP). Constatările raportului misiunii de audit intern reflectă grave neconformități privind implementarea sistemului de control intern managerial și administrarea patrimoniului public aflat în gestiune, precum și numeroase încălcări admise în procesul de efectuare a controalelor planificate sau inopinate.

În același timp, a fost solicitată și efectuarea verificărilor de către Inspecția Financiară pentru perioada ianuarie 2019 – august 2021. În urma controalelor au fost depistate un șir de încălcări și abateri în managementul financiar, dar și deficiențe de procedură, fiind compromisă administrarea instituției.

Ministerul Economiei a constituit o Comisie disciplinară pentru a constata încălcările comise de conducerea instituției. Directorul instituției, Iurie Eremia, pe numele căruia, la fel, au parvenit numeroase plângeri, nu poate fi demis deocamdată, așa cum acesta se află, în prezent, în concediu de îngrijire a copilului.

În prezent, 4 inspectori sunt în arest preventiv la domiciliu, iar pentru a stopa potențialele abuzuri comise de angajații instituției în raport cu agenții economici, Ministerul Economiei a solicitat Cancelariei de Stat moratoriu la controalele acestei instituții până la finalizarea restructurării acesteia, evaluării angajaților și restabilirii funcționării agenției în interesul consumatorilor.

Planul de restructurare a APCSP este în proces de elaborare și va fi propus Guvernului spre aprobare până la finele lunii februarie, după care se va trece la etapa de implementare.

#APCSP #restructurari #coruptie #Afaceri

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Finanțelor avertizează, în analiza riscurilor bugetar-fiscale, că Termoelectrica rămâne una dintre cele mai sensibile vulnerabilități ale statului, în pofida faptului că a raportat profit în 2024. Compania este cel mai mare producător de stat de energie termică și electrică din Republica Moldova și furnizează aproximativ 15% din energia electrică a țării și asigură încălzirea centralizată pentru circa 80% din populația municipiului Chișinău.

Termoelectrica a fost creată în 2015, prin fuziunea a trei întreprinderi municipale, moștenind datorii financiare semnificative și o infrastructură îmbătrânită. Compania operează trei centrale de cogenerare, vinde energia electrică către Energocom și livrează direct agent termic consumatorilor din capitală.

Potrivit documentului Ministerului Finanțelor, pentru perioada 2024–2028 a fost aplicat un test de stres care arată că, deși unele modernizări au îmbunătățit eficiența, provocările structurale rămân majore, în special necesarul ridicat de investiții și riscurile asociate ciclului de viață al activelor. Un element cheie semnalat este faptul că ratele de lichiditate „par sănătoase”, însă această imagine este în mare parte artificială.

Ministerul explică faptul că indicatorii de lichiditate sunt îmbunătățiți prin reclasificarea arieratelor vechi, în special a celor 1,3 miliarde de lei datorate către Moldovagaz”, ca datorii pe termen lung. Această mutare reduce datoriile curente și „cosmetizează” indicatorii financiari, fără a rezolva problema de fond.

Testele de stres mai arată o expunere ridicată la riscul valutar. Majoritatea împrumuturilor actuale și viitoare sunt denominate în valută, iar o simplă depreciere a leului ar putea majora pierderile companiei cu circa 90 de milioane de lei. Într-un scenariu combinat – șoc de PIB, curs de schimb și rată a dobânzii – pierderile ar putea crește cu încă 120 de milioane de lei, ceea ce ar genera o presiune fiscală semnificativă.

În paralel, Termoelectrica se confruntă cu scăderea cererii de încălzire urbană, determinată de tendințele demografice din Chișinău și de eficientizarea energetică a clădirilor noi. În același timp, infrastructura învechită reduce fiabilitatea operațională, limitând capacitatea companiei de a-și crește veniturile într-un mod sustenabil.

Ministerul Finanțelor identifică patru riscuri majore pentru buget: dependență bugetară implicită: rolul critic al companiei în sezonul rece o transformă într-un risc fiscal „de facto”, orice avarie majoră putând genera necesitatea unui sprijin bugetar imediat, criza infrastructurii amânată: deși este planificată construcția unei noi centrale de 55 MW cu finanțare de la Banca Mondială, proiectul nu este așteptat înainte de 2027, lăsând o perioadă de expunere critică, politica tarifară cvasi-fiscală: tarifele reglementate de ANRE pot fi întârziate sau limitate din motive sociale și politice, generând costuri nerecuperate care se transformă în pasive ascunse și structură de capital împovărată: datoriile moștenite limitează capacitatea de finanțare și pot amâna modernizarea infrastructurii critice.