Protecția consumatorului - instrument de stors bani. Gaibu: O instituție ineficientă și coruptă

Ministerul Economiei a decis restructurarea Agenției pentru Protecția Consumatorilor și Supravegherea Pieței, după ce în activitatea instituției au fost depistate mai multe încălcări și neconformități. Decizia a fost anunțată astăzi, în cadrul unei conferințe de presă, de prim-ministra Natalia Gavrilița și ministrul Economiei, Sergiu Gaibu.

„Această instituție este una extrem de importantă și, în același timp, extrem de ineficientă. În loc să verifice felul în care se respectă drepturile consumatorilor și să intervină prompt pentru a preveni și combate orice abuz, la moment această instituție e ineficientă și coruptă. Agenția a fost folosită în ultimii ani ca instrument de stors bani din afaceri, de către un grup de interese”, a declarat Natalia Gavrilița.

Potrivit lui Sergiu Gaibu, Ministerul Economiei a inițiat o misiune de audit a Agenției pentru Protecția Consumatorilor și Supravegherea Pieței (APCSP). Constatările raportului misiunii de audit intern reflectă grave neconformități privind implementarea sistemului de control intern managerial și administrarea patrimoniului public aflat în gestiune, precum și numeroase încălcări admise în procesul de efectuare a controalelor planificate sau inopinate.

În același timp, a fost solicitată și efectuarea verificărilor de către Inspecția Financiară pentru perioada ianuarie 2019 – august 2021. În urma controalelor au fost depistate un șir de încălcări și abateri în managementul financiar, dar și deficiențe de procedură, fiind compromisă administrarea instituției.

Ministerul Economiei a constituit o Comisie disciplinară pentru a constata încălcările comise de conducerea instituției. Directorul instituției, Iurie Eremia, pe numele căruia, la fel, au parvenit numeroase plângeri, nu poate fi demis deocamdată, așa cum acesta se află, în prezent, în concediu de îngrijire a copilului.

În prezent, 4 inspectori sunt în arest preventiv la domiciliu, iar pentru a stopa potențialele abuzuri comise de angajații instituției în raport cu agenții economici, Ministerul Economiei a solicitat Cancelariei de Stat moratoriu la controalele acestei instituții până la finalizarea restructurării acesteia, evaluării angajaților și restabilirii funcționării agenției în interesul consumatorilor.

Planul de restructurare a APCSP este în proces de elaborare și va fi propus Guvernului spre aprobare până la finele lunii februarie, după care se va trece la etapa de implementare.

#APCSP #restructurari #coruptie #Afaceri

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Guvernarea a amânat intrarea în vigoare a noilor reguli privind cetățenia, oferind un răgaz celor care nu au reușit să-și perfecteze actele până la 18 ani. Totuși, prevederea-cheie a fost păstrată: certificatul de naștere nu va constitui dovadă a cetățeniei la majorat, ceea ce menține riscul ca unii tineri să se confrunte în continuare cu blocaje la obținerea buletinului.

Astfel, tinerii care nu și-au perfectat actele de identitate până la 18 ani ar putea beneficia de un moratoriu timp de doi ani. Partidul „Acțiune și Solidaritate” a înregistrat un proiect în Parlament, în care stipulează că persoanele respective nu vor fi supuse procedurii de recunoaștere a cetățeniei până pe 1 ianuarie 2028, scrie REALITATEA.MD.

Dacă vor fi adoptate, reglementările vor viza persoanele născute după 27 august 1991. La data nașterii, cel puțin unul dintre părinți era cetățean moldovean, nu a săvârșit crime de război, militare sau împotriva umanității, nu a fost implicată în activitate teroristă, nu desfășoară activitate care periclitează securitatea statului și nu a fost inclusă în categoria persoanelor în privința cărora au fost aplicate măsuri restrictive internaționale la care Republica Moldova s-a aliniat sau care au fost aplicate de Republica Moldova.

De asemenea, prevederile propuse stabilesc că nu se va cere dovada cunoașterii limbii române pentru persoanele născute și domiciliate permanent pe teritoriul Republicii Moldova, care acestea vor recunoașterea cetățeniei și se încadrează în condițiile legale pentru a fi recunoscute drept apatrizi. Ar putea fi scutiți de examene și solicitanții care au cel puțin unul dintre părinți cetățean moldovean, la data nașterii.

„Pentru persoanele care nu și-au formalizat cetățenia prin obținerea actelor de identitate și, respectiv, nu pot face dovada cetățeniei pentru că au ignorat această oportunitate, autoritățile au obligația de a facilita exercitarea dreptului, dar statul nu poate impune cetățenia fără manifestarea de voință a individului”, precizează autorii proiectului de modificare a legii.

Articolele din noua lege a cetățeniei au ajuns subiect de scandal, după ce deputații Vasile Costiuc și Sergiu Stefanco au relatat despre un tânăr de 20 de ani, care a devenit apatrid pentru că nu și-a perfectat până la majorat buletinul de identitate. Bărbatul este născut în Republica Moldova, are părinți moldoveni și certificat de naștere valid.

Legea prevede că dovada cetățeniei poate fi făcută prin certificat de naștere doar în cazul minorilor. Pe de altă parte, nu este menționat că dacă persoana nu și-a perfectat buletinul de identitate, acesteia îi poate fi retrasă cetățenia.

Reglementările mai stabilesc că persoana care are cel puțin unul dintre părinți moldoveni devine cetățean al țării noastre în momentul nașterii. Conform Constituției statutul nu îi poate fi retras în mod arbitrar.

După izbucnirea scandalului, „Partidul Nostru” și „Democrația Acasă” au anunțat înregistrarea proiectelor privind modificarea reglementărilor. PAS a invocat problema în aplicarea legii, nu în prevederile aprobate.

Șeful Agenției Servicii Publice, Mircea Eșanu, susținea că în Moldova sunt circa 26.000 de persoane care nu au perfectate acte de identitate. Conform oficialului, peste 80% dintre cererile de obținere a cetățeniei Republicii Moldova sunt depuse de persoane din regiunea transnistreană, Rusia și Ucraina.
Eșanu a pasat responsabilitatea pentru scandalul privind legea cetățeniei pe guvernare, menționând că modificările la lege, adoptate în 2025, de fapt au impus mecanisme suplimentare de stabilire a identității.