Puciul eşuat din Rusia arată lumii cum se va resimţi o schimbare de putere prin forţă la Moscova

27 Iun. 2023, 10:24
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
27 Iun. 2023, 10:24 // Actual //  bani.md

Preţurile gazelor, petrolului şi grâului au crescut puternic după puciul eşuat al mercenarilor Wagner din weekendul trecut. Rubla rusească a atins cel mai scăzut nivel din ultimele 15 luni. Episodul este o ameninţare chiar şi pentru China.

Traderii de pe piaţa gazelor se pregătesc pentru o volatilitate spo­rită, rebe­liunea din Rusia creând un risc suplimentar pentru ofertă, scrie Bloomberg.

Traderii urmăresc orice noi semne de instabilitate în Rusia, care ar putea afecta producţia şi exportu­rile de gaze ale ţării. Turbulenţele survin în condiţiile în care gazele europene resimt deja cea mai puternică volatilitate de la invadarea Ucrainei de către Rusia.

Deşi livrările de gaze ruseşti către Europa sunt în scădere, unele ţări, printre care Austria şi Slovacia, se bazează în continuare pe acestea. Riscul geopolitic din Rusia este acum semnificativ mai mare decât înainte de weekend. Nesiguranţa legată de ce s-ar putea întâmpla în interiorul Rusiei în următoarele săptămâni ar putea împinge pieţele gazelor şi mai sus, arată Tom Marzec-Manser, de la ICIS.  Preţurile gazelor au urcat cu 13% în Europa ieri.

Şi petrolul s-a scumpit ieri, însă preţurile şi-au mai temperat avansul către finalul zilei, investitorii urmărind îndeaproape orice nou impact al puciului din Rusia care ar putea perturba livrările de energie din partea Rusiei, un producător major de petrol la nivel mondial, notează CNBC.

„Lumea a răsuflat uşurată cel puţin pe piaţa petrolieră că criza din Rusia nu s-a intensificat“, a declarat Alok Sinha, de la Standard Chartered.

George Voloshin, analist şi expert pe Rusia, spune că principalul risc este ca acţiunile şefului mercenarilor Wagner Evgheni Prigojin să ducă la o lovitură de stat sau să-i încurajeze pe unii din aparatul de securitate să se întoarcă împotriva lui Putin, potrivit spglobal.com.

„În acel caz, o destabilizare bruscă va duce cu siguranţă la o nervozitate maximă pe piaţa petrolieră, preţurile urcând probabil la 90 de dolari pe baril“, arată acesta.

Preţurile grâului au înregistrat la rândul lor o creştere puternică la începutul săptămânii pe fondul îngrijorărilor privitoare la stabilitatea politică a Rusiei, un exportator major de grâu, scrie Reuters.

Rubla rusească s-a depreciat cu până la 3% în raport cu dolarul ieri, cel mai puternic declin din acest an, restr-ngându-şi mai apoi pierderile şi atingând cel mai scăzut nivel din martie 2022, când a coborât la noi minime record în săptămânile de după invadarea Ucrainei, conform Bloomberg.

Episodul ar putea afecta şi China, al cărui preşedinte Xi Jinping se autodescrie drept „prieten apropiat“ al lui Putin.

Beijingul ar putea fi îngrijorat de riscul erodării controlului lui Putin asupra puterii. China nu a criticat în mod deschis Rusia pentru războiul din Ucraina, menţinându-şi relaţiile comerciale şi de investiţii cu aceasta.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Realitatea Live

09 Dec. 2025, 09:24
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
09 Dec. 2025, 09:24 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Guvernul anunță pentru 2026 o majorare de peste 55% a investițiilor capitale, care ar urma să depășească pragul de 3 miliarde de lei — un nivel prezentat oficial drept „record istoric”. Într-un interviu pentru Ziua.md, economistul Veaceslav Ioniță avertizează însă că această creștere spectaculoasă este, în bună parte, o iluzie statistică, construită pe tăieri bugetare, restanțe din anii trecuți și o capacitate redusă de implementare la nivel central și local.

Potrivit expertului, fundamentul „saltului investițional” este problematic: majorarea nu provine din programe noi sau din extinderea investițiilor în infrastructură, ci din diminuarea drastică a altor categorii de cheltuieli. Din buget au fost tăiate 880 de milioane de lei de la întreținerea drumurilor și 190 de milioane de lei din subvențiile agricole — două domenii cu impact economic direct. „Nu vorbim de dezvoltare, ci de o optimizare contabilă care creează indicatori frumoși pe hârtie, dar afectează sectoare vitale”, afirmă Ioniță.

Un alt element ignorat în comunicarea oficială este faptul că o parte considerabilă a investițiilor prevăzute pentru anul viitor nu reprezintă proiecte noi. Bugetul pe 2026 este încărcat cu restanțe din 2025: lucrări neexecutate, datorii acumulate și angajamente rămase în aer. „Când investițiile capitale cresc doar pentru că aducem după noi restanțele, nu putem vorbi nici de record, nici de expansiune investițională. Este dovada unei capacități reduse de implementare”, subliniază economistul.

Cele mai afectate sunt administrațiile publice locale. Pentru 2025, guvernul a promis primăriilor investiții capitale de peste 5,2 miliarde de lei — însă în 10 luni au fost executate doar 1,52 miliarde, ceea ce înseamnă un grad de neexecutare de 71%. Restul proiectelor rămân blocate sau amânate. „Este deja un tipar: în anii electorali se împart promisiuni generoase, iar ulterior execuția se prăbușește. Primăriile se trezesc fără resurse, dar cu obligații față de cetățeni”, afirmă Ioniță, amintind situații similare după alegerile locale din 2023.

Analiza economistului arată că discrepanța dintre investițiile aprobate și cele efectiv realizate este structurală și recurentă. În perioada 2021–2024, din 9,3 miliarde de lei planificate, au fost executate doar 7,2 miliarde, iar restanțele depășesc 2,1 miliarde. În 2025, din cele 2,1 miliarde aprobate, până la finalul anului se estimează că vor fi realizate circa 1,1 miliarde. Diferența — peste un miliard — se mută automat în 2026.

Această situație, spune Ioniță, transformă investițiile capitale într-un instrument de percepție publică, nu într-o politică de dezvoltare. „Recordurile istorice își pierd sensul când sunt obținute prin tăieri, reetichetări și rostogolirea restanțelor. Impactul real în economie rămâne modest, iar tensiunile asupra primăriilor și sectoarelor strategice cresc.”

În concluzie, economistul consideră că anunțata creștere de „45–55%” a investițiilor capitale pentru 2026 este în mare parte una statistică, nu economică. În teren, efectele sunt limitate, iar fundația bugetară devine tot mai fragilă. „Imaginea optimistă este construită pe nisip. Fără reforme reale în managementul investițiilor publice, decalajul dintre promisiuni și rezultate va continua să se adâncească”, avertizează Veaceslav Ioniță.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

 
NO COMMENT | IGSU ÎN ACȚIUNE: SIMULARE DE ÎNEC PENTRU PREVENIREA TRAGEDIILOR DE VARĂ
NO COMMENT | IGSU ÎN ACȚIUNE: SIMULARE DE ÎNEC PENTRU PREVENIREA TRAGEDIILOR DE VARĂ
NO COMMENT | AGRICULTURA MOLDOVEI, MAI PREGĂTITĂ PENTRU SCHIMBĂRILE CLIMATICE
NO COMMENT | AGRICULTURA MOLDOVEI, MAI PREGĂTITĂ PENTRU SCHIMBĂRILE CLIMATICE
NO COMMENT | 31 DE SPORTIVI MOLDOVENI LA JOCURILE MONDIALE UNIVERSITARE DE VARĂ 2025
NO COMMENT | 31 DE SPORTIVI MOLDOVENI LA JOCURILE MONDIALE UNIVERSITARE DE VARĂ 2025
NO COMMENT | PREȘEDINTA MAIA SANDU, ÎN VIZITĂ OFICIALĂ LA VARȘOVIA
NO COMMENT | PREȘEDINTA MAIA SANDU, ÎN VIZITĂ OFICIALĂ LA VARȘOVIA
NO COMMENT | CEREMONIA DE ABSOLVIRE A PROMOȚIEI 2025 A ACADEMIEI „ȘTEFAN CEL MARE”
NO COMMENT | CEREMONIA DE ABSOLVIRE A PROMOȚIEI 2025 A ACADEMIEI „ȘTEFAN CEL MARE”
NO COMMENT | PRIMUL SUMMIT MOLDOVA-UNIUNEA EUROPEANĂ, ÎN IMAGINI ŞI DECLARAŢII
NO COMMENT | PRIMUL SUMMIT MOLDOVA-UNIUNEA EUROPEANĂ, ÎN IMAGINI ŞI DECLARAŢII