Pumnul de fier al lui Trump! Taxe vamale de 50% și amenințări economice împotriva Canadei

Președintele SUA, Donald Trump, a anunțat că a ordonat secretarului pentru Comerț să impună tarife vamale suplimentare de până la 50% pentru importurile de oțel și aluminiu din Canada. Măsura va intra în vigoare pe 12 martie, iar Trump a explicat că aceasta este un răspuns la taxele de 25% impuse de Canada asupra energiei electrice, care, la rândul lor, au fost o reacție la tarifele anterioare impuse de SUA.

Într-o postare pe TruthSocial, președintele american a cerut Canadei să elimine imediat taxele vamale de 250%-390% aplicate diferitelor produse lactate importate din SUA. Totodată, Trump a avertizat că va declara stare de urgență în legătură cu aprovizionarea cu energie electrică într-o zonă „aflată sub amenințare”.

În plus, liderul de la Casa Albă a amenințat că, începând cu 2 aprilie, va majora semnificativ tarifele vamale pentru automobilele importate în SUA, dacă „alte taxe scandaloase și de lungă durată nu vor fi eliminate de Canada”. Trump a susținut că această măsură „va închide practic pentru totdeauna industria auto din Canada”.

Într-un atac direct la adresa autorităților de la Ottawa, președintele american a criticat contribuția insuficientă a Canadei la securitatea națională, susținând că „se bazează pe protecția militară a SUA”. „**Subvenționăm Canada cu peste 200 de miliarde de dolari pe an. De ce??? Așa ceva nu poate continua. Singura soluție logică este ca Canada să devină cel de-al 51-lea stat al nostru. Acest lucru ar elimina toate tarifele și toate celelalte probleme”, a scris Trump pe rețeaua sa de socializare.

Aceasta nu este prima acțiune protecționistă a lui Trump. Pe 2 februarie, el a introdus tarife de 25% la importurile din Canada și Mexic, justificând măsura prin necesitatea de a forța aceste țări și China să oprească imigrația ilegală și traficul de droguri, inclusiv fentanil. Noile taxe au intrat în vigoare pe 4 martie.

Ca răspuns, premierul Canadei, Justin Trudeau, a anunțat că Ottawa va impune tarife de 25% asupra bunurilor americane în valoare de 155 miliarde de dolari și va depune o plângere oficială împotriva SUA la Organizația Mondială a Comerțului (OMC).

Tensiunile au crescut și mai mult pe 10 martie, când fostul guvernator al Băncii Centrale a Canadei, Mark Carney, a fost ales noul lider al Partidului Liberal și viitor prim-ministru al țării. În discursul său de victorie, Carney a respins categoric sugestia lui Trump ca Canada să devină un stat al SUA, afirmând că „America nu este Canada” și că „Canada nu va fi niciodată parte a Americii, sub nicio formă”.

Noul lider liberal a promis că va menține tarifele impuse importurilor americane „până când Statele Unite vor manifesta respect față de Canada”.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Canada #taxe #razboi

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova se confruntă deja de cinci ani cu stagflație – un fenomen economic rar, dar extrem de periculos, caracterizat prin inflație ridicată combinată cu stagnare economică. Avertismentul a fost făcut de expertul în politici economice de la IDIS „Viitorul”, Veaceslav Ioniță, în ediția din 14 noiembrie 2025 a emisiunii „Analize economice”. Potrivit lui, într-o economie normală prețurile cresc în perioadele de dezvoltare, iar în recesiune tind să scadă. În Republica Moldova, însă, prețurile continuă să crească în ciuda faptului că economia stagnează sau chiar se contractă, ceea ce afectează atât populația, cât și mediul de afaceri.

Expertul a menționat că în 2024 economia a intrat din nou în recesiune, după scăderi ale PIB-ului în trimestrele II și III. Deși trimestrul IV a adus o ușoară îmbunătățire, aceasta nu a fost suficientă pentru a compensa reculul. În ultimii cinci-șase ani, Republica Moldova a înregistrat trei recesiuni – în 2020, 2022 și 2024 –, un semnal clar de stagnare profundă. În același timp, inflația s-a accelerat puternic începând cu 2021, iar până la sfârșitul lui 2025 ar putea atinge 7%, în timp ce prețurile aproape s-au dublat în ultimii cinci ani. Economia, în schimb, nu a crescut aproape deloc, iar sectoarele industrial și agricol nu au reușit să revină la nivelurile din 2019.

Datele prezentate de Ioniță arată că producția industrială din 2024 a rămas sub cea din 2019, iar o eventuală creștere de 5% în 2025 ar readuce industria abia la nivelul de acum șase ani. Situația este și mai complicată în agricultură: anul 2024 a fost slab, iar o creștere de 15% în 2025 ar permite doar recuperarea pierderilor, fără avans real. Exporturile au continuat să scadă, de la 4,3 miliarde dolari în 2022 la circa 3,5 miliarde dolari în 2025, ceea ce înseamnă o revenire la nivelul din 2021.

Numărul persoanelor ocupate s-a redus sever: dacă în 2019 erau 872 de mii de oameni în câmpul muncii, în 2025 cifra a coborât la 807 mii. În același timp, numărul salariaților a crescut cu doar 9 mii. După trei ani consecutivi de scădere a salariilor reale, o îmbunătățire s-a înregistrat abia în 2024, când puterea de cumpărare a crescut ușor. Pentru 2025, salariul real este prognozat să crească cu 6–7%, dar această majorare nu acoperă pierderile acumulate în anii precedenți.

Un alt semnal al stagnării este consumul intern slab. Încasările din TVA au stagnat în perioada 2023–2024, la aproximativ 30 miliarde lei, iar creșterea din 2025, până la 36,6 miliarde lei, reprezintă mai degrabă o revenire la nivelul real al anului 2019, ajustat la inflație. În același timp, pentru prima dată în istorie, Republica Moldova importă mai multe produse alimentare decât exportă, situație pe care expertul o pune pe seama creșterii accelerate a prețurilor, care a favorizat importatorii, în timp ce producătorii locali au rămas blocați.

Ioniță a remarcat și faptul că, într-o economie sănătoasă, creditarea sectorului privat ar trebui să fie pe plus. În Moldova, însă, companiile au preferat în ultimii ani să economisească în loc să investească. Abia în trimestrul II din 2025 creditarea netă a fost pozitivă, dar în trimestrul III tendința s-a inversat, semn că încrederea în economie rămâne redusă.

Expertul concluzionează că Republica Moldova se află într-o perioadă critică, marcată de inflație ridicată, stagnare a producției, scădere a exporturilor, diminuare a locurilor de muncă și consum intern slab. Toate aceste elemente definesc clar stagflația, un context economic nefavorabil, care frânează dezvoltarea țării și apasă puternic asupra nivelului de trai al populației.

#stagflatie #economie #Moldova