Pustiirea țării sperie moldovenii, dar nu și statul! Jumătate din localitățile țării au mai puțin de 1500 de locuitori

La sfârșitul sîptămânii, Republica Moldova se pregătește pentru alegerile locale, un proces vital care va determina alegerea a 898 de primari, 9972 de consilieri locali și 1086 de consilieri municipali și raionali. Aceste alegeri sunt organizate într-o țară care, la începutul acestui an, a atins o populație de 2,5 milioane de locuitori, conform afirmațiilor economistului Stas Madan de la Expert Grup.

Madan subliniază faptul că în Republica Moldova, legea privind organizarea administrativ-teritorială, datând din 2001, impune ca o localitate de sine stătătoare să aibă, de regulă, cel puțin 1500 de locuitori. Totuși, conform declarațiilor guvernului din luna mai, aproximativ 35% dintre localități au o populație sub această cifră. Datele recente furnizate de Biroul Național de Statistică dezvăluie că situația este mai gravă: 469 din cele 898 de unități administrative, adică 52% din total, au o populație sub 1500 de locuitori.

Acest context ridică întrebări legate de eficiența administrării în aceste localități mai mici. Un exemplu dat este localitatea Ochiul Roș din Anenii Noi, care în anul 2022 a avut un buget total executat de 1,3 milioane de lei, jumătate din această sumă fiind destinată cheltuielilor de personal.

Economistul subliniază că reforma administrativ-teritorială nu mai este un subiect neglijabil, ci o necesitate imperativă pentru supraviețuirea statului. Totuși, în peste 20 de ani, toate guvernele au ignorat această prevedere legală. Deși actuala guvernare a propus amalgamarea voluntară a localităților, aceasta nu a avut niciun rezultat concret până în prezent.

Situația se agravează pe măsură ce populația țării scade, iar adaptarea structurilor administrative la această realitate devine crucială pentru supraviețuirea ca stat. Economistul subliniază că abordarea trebuie să fie una realistă și adaptabilă la noile circumstanțe, altfel discursurile politice și ignorarea problemelor reale nu vor duce decât la stagnare și pierdere de viteză în evoluția țării.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#populație #alegeri

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Tariful de 31% impus de administrația Trump exporturilor moldovenești în SUA a stârnit reacții în spațiul public, inclusiv acuzații la adresa diplomației moldovenești. Însă economistul Stas Madan demontează aceste teorii și explică mecanismul din spatele deciziei Washingtonului: o formulă matematică automată, nu negocieri sau sancțiuni politice.

„Am văzut afirmații de genul «moldovenii sunt varză la negocieri», dar realitatea este că tarifele impuse de SUA au fost calculate după aceeași metodologie pentru toate cele 183 de țări afectate. Nu au nicio legătură cu relațiile bilaterale”, afirmă Madan.

Potrivit economistului, Donald Trump a aplicat o formulă simplă bazată pe deficitul comercial al SUA cu fiecare țară în parte, raportat la valoarea importurilor din acea țară. În cazul Moldovei, din perspectiva SUA, în 2024: SUA a exportat bunuri în valoare de 53,6 milioane USD către Moldova, și a importat bunuri în valoare de 142 milioane USD din Moldova.

Acest lucru înseamnă un deficit comercial de 88,4 milioane USD pentru SUA față de Republica Moldova. Formula aplicată: (88,4 / 142) × 100 = 62%, apoi împărțit la 2 → tarif aplicat: 31%.

„Aceeași formulă a fost folosită pentru toate țările – de exemplu, Uniunea Europeană are un tarif de 20%, rezultat dintr-un deficit comercial de 39% împărțit la doi”, explică Madan.

Diferențele apar din modul în care se raportează statisticile comerciale: Exporturile sunt calculate în regim FOB (Free on Board), adică valoarea la ieșirea din țară, importurile sunt calculate în regim CIF (Cost, Insurance, and Freight), adică valoarea la intrarea în țara de destinație, incluzând transportul și asigurarea.

„Din cauza distanței mari, costurile de transport și logistică cresc valoarea bunurilor în statistica SUA, ceea ce explică de ce acolo importurile din Moldova apar mai mari decât exporturile noastre”, adaugă Madan.

Deci, tariful de 31% aplicat Republicii Moldova nu are legătură cu politica externă, ci este rezultatul unei formule automate bazate pe balanța comercială negativă a SUA. Potrivit lui Stas Madan, acuzațiile privind lipsa de competență diplomatică sunt nejustificate în acest caz.