Pustiirea țării sperie moldovenii, dar nu și statul! Jumătate din localitățile țării au mai puțin de 1500 de locuitori

La sfârșitul sîptămânii, Republica Moldova se pregătește pentru alegerile locale, un proces vital care va determina alegerea a 898 de primari, 9972 de consilieri locali și 1086 de consilieri municipali și raionali. Aceste alegeri sunt organizate într-o țară care, la începutul acestui an, a atins o populație de 2,5 milioane de locuitori, conform afirmațiilor economistului Stas Madan de la Expert Grup.

Madan subliniază faptul că în Republica Moldova, legea privind organizarea administrativ-teritorială, datând din 2001, impune ca o localitate de sine stătătoare să aibă, de regulă, cel puțin 1500 de locuitori. Totuși, conform declarațiilor guvernului din luna mai, aproximativ 35% dintre localități au o populație sub această cifră. Datele recente furnizate de Biroul Național de Statistică dezvăluie că situația este mai gravă: 469 din cele 898 de unități administrative, adică 52% din total, au o populație sub 1500 de locuitori.

Acest context ridică întrebări legate de eficiența administrării în aceste localități mai mici. Un exemplu dat este localitatea Ochiul Roș din Anenii Noi, care în anul 2022 a avut un buget total executat de 1,3 milioane de lei, jumătate din această sumă fiind destinată cheltuielilor de personal.

Economistul subliniază că reforma administrativ-teritorială nu mai este un subiect neglijabil, ci o necesitate imperativă pentru supraviețuirea statului. Totuși, în peste 20 de ani, toate guvernele au ignorat această prevedere legală. Deși actuala guvernare a propus amalgamarea voluntară a localităților, aceasta nu a avut niciun rezultat concret până în prezent.

Situația se agravează pe măsură ce populația țării scade, iar adaptarea structurilor administrative la această realitate devine crucială pentru supraviețuirea ca stat. Economistul subliniază că abordarea trebuie să fie una realistă și adaptabilă la noile circumstanțe, altfel discursurile politice și ignorarea problemelor reale nu vor duce decât la stagnare și pierdere de viteză în evoluția țării.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#populație #alegeri

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Autoritățile din Republica Moldova și echipa FMI au ajuns la un acord la nivelul personalului privind politicile necesare pentru finalizarea celei de-a șasea evaluări sub cadrul Extins al Facilității de Credit și al Fondului Extins (ECF/EFF) și a celei de-a doua evaluări sub cadrul Facilității de Reziliență și Sustenabilitate (RSF).

Recuperarea economică din Moldova este în plină desfășurare, cu o creștere estimată de 2,6% pentru acest an și de 3% pentru anul viitor. Deficitul fiscal este prognozat să scadă de la 5,2% în 2023 la 4,4% în 2024 și 4,0% în 2025. În ciuda unor rezultate cuantitativ bune, implementarea reformelor structurale a întâmpinat întârzieri.

„Autoritățile din Republica Moldova și echipa FMI au ajuns la un acord la nivelul personalului privind politicile pentru finalizarea celei de-a șasea evaluări a programelor Moldovei sub ECF/EFF și a celei de-a doua evaluări sub RSF. Acordul urmează să fie aprobat de conducerea FMI și de Consiliul Executiv. Finalizarea evaluărilor va permite o alocare de 111,4 milioane DSP (aproximativ 148,3 milioane USD), ceea ce va aduce totalul decontărilor sub programele în derulare la aproximativ 810 milioane USD”, se arată în mesajul FMI.

Recuperarea după efectele adverse ale războiului din Ucraina și șocurile prețurilor energetice este în curs. Creșterea este estimată la 2,6% în 2024 și 3% în 2025, susținută de cererea internă robustă. Inflația a rămas în mare parte în cadrul coridorului țintă de 5 ± 1,5% al Băncii Naționale a Moldovei începând din octombrie 2023. Riscurile negative rămân ridicate, în principal legate de războiul din Ucraina și posibile noi șocuri energetice. În schimb, progresul mai rapid în reformele structurale, inclusiv în cadrul Planului de Creștere al UE, și evoluțiile constante pe calea aderării la UE reprezintă riscuri pozitive.

„Revizuirea în scădere a deficitului fiscal pentru 2024 și 2025 la 4,4%, respectiv 4,0% din PIB, reflectă venituri mai mari decât cele prognozate, susținute de creșterea salariilor și importurilor. Cheltuielile guvernamentale au rămas, în general, neschimbate, cu un reechilibru favorabil investițiilor pentru anul viitor. „Deși performanțele cuantitative au fost bune, implementarea reformelor structurale a fost inegală. Autoritățile au finalizat condiționalitățile legate de incluziunea financiară, sectorul asigurărilor și întreprinderile de stat, iar amendamentele legale pentru consolidarea autonomiei și guvernanței Băncii Naționale a Moldovei urmează să fie prezentate Parlamentului în curând. Acțiunile convenite pentru înființarea Curții Anticorupție și pentru asigurarea personalului adecvat la Procuratura Anticorupție sunt în așteptare. De asemenea, trecerea de la subvențiile energetice acordate prin facturi la transferuri bănești țintite a avut loc la timp pentru sezonul de încălzire actual. Alte măsuri de reformă din cadrul RSF sunt în desfășurare, dar vor necesita mai mult timp pentru a fi finalizate. „Examinarea evaluărilor de către Consiliul Executiv al FMI este programată pentru mijlocul lunii decembrie. Programul este așteptat să includă două evaluări suplimentare și să se finalizeze în octombrie 2025”, conchide FMI.