Pustiirea țării sperie moldovenii, dar nu și statul! Jumătate din localitățile țării au mai puțin de 1500 de locuitori

La sfârșitul sîptămânii, Republica Moldova se pregătește pentru alegerile locale, un proces vital care va determina alegerea a 898 de primari, 9972 de consilieri locali și 1086 de consilieri municipali și raionali. Aceste alegeri sunt organizate într-o țară care, la începutul acestui an, a atins o populație de 2,5 milioane de locuitori, conform afirmațiilor economistului Stas Madan de la Expert Grup.

Madan subliniază faptul că în Republica Moldova, legea privind organizarea administrativ-teritorială, datând din 2001, impune ca o localitate de sine stătătoare să aibă, de regulă, cel puțin 1500 de locuitori. Totuși, conform declarațiilor guvernului din luna mai, aproximativ 35% dintre localități au o populație sub această cifră. Datele recente furnizate de Biroul Național de Statistică dezvăluie că situația este mai gravă: 469 din cele 898 de unități administrative, adică 52% din total, au o populație sub 1500 de locuitori.

Acest context ridică întrebări legate de eficiența administrării în aceste localități mai mici. Un exemplu dat este localitatea Ochiul Roș din Anenii Noi, care în anul 2022 a avut un buget total executat de 1,3 milioane de lei, jumătate din această sumă fiind destinată cheltuielilor de personal.

Economistul subliniază că reforma administrativ-teritorială nu mai este un subiect neglijabil, ci o necesitate imperativă pentru supraviețuirea statului. Totuși, în peste 20 de ani, toate guvernele au ignorat această prevedere legală. Deși actuala guvernare a propus amalgamarea voluntară a localităților, aceasta nu a avut niciun rezultat concret până în prezent.

Situația se agravează pe măsură ce populația țării scade, iar adaptarea structurilor administrative la această realitate devine crucială pentru supraviețuirea ca stat. Economistul subliniază că abordarea trebuie să fie una realistă și adaptabilă la noile circumstanțe, altfel discursurile politice și ignorarea problemelor reale nu vor duce decât la stagnare și pierdere de viteză în evoluția țării.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#populație #alegeri

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Majorarea accelerată a prețului la motorină va avea un impact direct asupra fermierilor și ar putea genera un nou val de scumpiri în economie, avertizează președintele Comisiei agricultură din Parlament, Serghei Ivanov.

Potrivit acestuia, creșterea prețului la combustibil intervine într-un moment critic pentru sectorul agricol, când fermierii se află în plin sezon de producție. „Din păcate, trebuie să recunoaștem adevărul. Totul este posibil atunci când există interes național. Din păcate, acum vedem mai mult interes politic”, a declarat Ivanov.

Deputatul susține că scumpirea motorinei se va reflecta direct în costul final al produselor agricole, de la cereale și fructe până la lapte. În Republica Moldova, consumul de motorină depășește 2 miliarde de lei anual, iar aproximativ 65% din acest volum este utilizat în agricultură.

În același timp, majorarea accizelor cu aproximativ 7% în acest an și sistemul actual de taxare amplifică presiunea asupra agricultorilor. Ivanov a explicat că în Moldova motorina este taxată prin aplicarea accizei, peste care se calculează ulterior și TVA-ul. „La o acciză de aproximativ 4 lei, agricultorii mai plătesc încă aproximativ 80 de bani TVA”, a precizat acesta.

Președintele Comisiei agricultură consideră că Guvernul și Parlamentul ar putea adopta mai multe măsuri pentru a diminua impactul asupra fermierilor. Printre soluțiile propuse se numără reducerea sau suspendarea temporară a accizei pentru motorină, practică aplicată în unele state europene pentru sectoarele economice strategice, precum și diminuarea TVA-ului la combustibil.

O altă opțiune ar fi utilizarea rezervelor de stat de combustibil, prin programe menite să reducă costurile pentru agricultori în perioada lucrărilor agricole.

Ivanov a mai atras atenția asupra situației de pe piața angro a motorinei, unde prețurile ar fi crescut rapid în ultimele zile. Potrivit acestuia, motorina se vinde la angro cu aproximativ 25 de lei pe litru, în timp ce la stațiile de alimentare prețul cu amănuntul era de 22–23 de lei, iar livrările ar fi limitate.

Deputatul a criticat și faptul că Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică reglementează doar prețurile la vânzarea cu amănuntul, în timp ce piața angro nu este controlată. „Nu există un mecanism clar care să arate ce stocuri de motorină există în Republica Moldova, iar acest lucru ține deja de securitatea noastră energetică”, a subliniat Ivanov.

În opinia sa, scumpirea combustibilului va afecta atât agricultura, cât și costurile logistice pentru exporturi, ceea ce ar putea duce la majorarea prețurilor și la accelerarea inflației. „Este o criză mondială, nu o putem evita. Dar dacă există voință politică, impactul negativ poate fi diminuat”, a concluzionat deputatul.