Putin a naționalizat afacerile Danone și Carlsberg. Cei doi giganți economici își anunțase retragerea din Rusia

Acțiunile Danone Russia JSC și Baltika LLC deținute de companii străine vor fi transferate în „administrarea temporară” a Agenției Federale de Administrare a Proprietății din Rusia, reiese dintr-un decret semnat de Vladimir Putin, scrie Ria Novosti.

Astfel, 83.292.493 mii acțiuni ale Danone Russia, deținute de Produits Laitiers Frais Est Europe, și 85 mii acțiuni Danone Trade sunt transferate Agenției Federale de Administrare a Proprietății.

Lista de titluri mai include 98,56% din capitalul Baltika (producător de bere) aparținând Carlsberg Sverige Aktiebolag, 1,35% Hoppy Union și 0,09% Carlsberg Deurschland GmbH.

În octombrie, compania franceză Danone a anunțat planurile de a transfera controlul asupra producției de lactate și produse vegetale din Rusia – sub rezerva unei opțiuni de răscumpărare, menținând până la 25 la sută în business și un loc în consiliul de administrație.

Perioada de tranziție era de câteva luni. În februarie, surse din piața produselor lactate au declarat pentru RIA Novosti că Danone a selectat aproximativ 20 de solicitanți pentru activele sale rusești. Dar, la începutul lunii iulie, s-a știut că afacerea ar putea fi încheiată nu mai devreme de prima jumătate a anului 2024 și, potrivit agenției, procesul este târât chiar de Danone, care nu ar vrea să părăsească piața rusească.

Concernul danez de bere Carlsberg Group a anunțat la începutul lunii martie anul trecut încetarea investițiilor în Rusia, iar la sfârșitul lunii a anunțat vânzarea activelor rusești. La sfârșitul lunii iunie, Carlsberg a anunțat că a găsit un nou investitor pentru Baltika, deși va continua să funcționeze ca până acum până la finalizarea tranzacției.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#danone #Carlsberg #companii

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Finanțelor recunoaște că o parte importantă dintre întreprinderile și societățile comerciale cu capital de stat rămân o vulnerabilitate pentru bugetul public, chiar dacă unele raportează profituri. Analiza vizează rezultatele financiare pe 2024 pentru 91 de întreprinderi de stat, 15 societăți cu capital majoritar de stat și 13 societăți cu capital integral de stat

Per ansamblu, întreprinderile de stat au raportat un profit brut de 1,17 miliarde lei, însă cu 228,5 milioane lei mai mic față de 2023, în timp ce societățile comerciale au înregistrat un profit brut de 1,89 miliarde lei, în creștere cu aproape 864 milioane lei. Cu toate acestea, tabloul general este dezechilibrat: doar 61,7% dintre entități au lucrat cu profit, iar 38,3% au generat pierderi totale de 883,3 milioane lei

Cea mai mare „gaură” rămâne Calea Ferată din Moldova, care a înregistrat în 2024 pierderi nete de 322,6 milioane lei, mai mult decât dublu față de anul precedent. Documentul avertizează explicit că întreprinderea „continuă să întâmpine dificultăți la onorarea angajamentelor asumate”, iar indicatorii financiari se deteriorează accelerat

Un caz sensibil este Termoelectrica. Deși compania a raportat un profit net modest în 2024 (3,2 milioane lei), Ministerul Finanțelor semnalează că rezultatul pozitiv este fragil și ascunde probleme structurale. Termoelectrica are un nivel ridicat al datoriilor, inclusiv arierate istorice, iar indicatorii de lichiditate sunt influențați de reclasificarea unor datorii pe termen lung. În plus, compania operează într-un sector extrem de sensibil politic, unde tarifele reglementate pot fi ajustate cu întârziere, generând costuri nerecuperate care se transformă ulterior în presiune bugetară

Situații critice se atestă și la alte entități din sectorul energetic. Moldelectrica a trecut de la un profit net de 272 milioane lei în 2023 la pierderi de 62,2 milioane lei în 2024, pe fondul creșterii costurilor și reducerii altor venituri operaționale. La fel, Furnizarea Energiei Electrice Nord a înregistrat o prăbușire financiară: pierdere netă de 292,5 milioane lei în 2024, după un profit de aproape 250 milioane lei în anul precedent

Ministerul Finanțelor subliniază că o parte dintre aceste companii au grad înalt de îndatorare, lichiditate sub nivelul minim recomandat și marje operaționale negative, ceea ce le face vulnerabile la șocuri macroeconomice, fluctuații valutare și creșterea ratelor dobânzilor. În acest context, insolvența unor întreprinderi de stat este calificată drept risc bugetar-fiscal implicit cu impact potențial ridicat, întrucât Guvernul ar putea fi obligat să intervină financiar pentru a evita colapsul unor infrastructuri critice

Pentru a evalua exact amploarea riscurilor, Ministerul a aplicat teste de stres pentru cinci entități considerate „sistemice”: Energocom, Calea Ferată din Moldova, Fabrica de Sticlă din Moldova, Termoelectrica și Metalferos. Scenariile simulate arată că, în condiții macroeconomice nefavorabile, pierderile și necesarul de finanțare pot crește rapid, cu efect direct asupra bugetului de stat.