Putin a naționalizat afacerile Danone și Carlsberg. Cei doi giganți economici își anunțase retragerea din Rusia

Acțiunile Danone Russia JSC și Baltika LLC deținute de companii străine vor fi transferate în „administrarea temporară” a Agenției Federale de Administrare a Proprietății din Rusia, reiese dintr-un decret semnat de Vladimir Putin, scrie Ria Novosti.

Astfel, 83.292.493 mii acțiuni ale Danone Russia, deținute de Produits Laitiers Frais Est Europe, și 85 mii acțiuni Danone Trade sunt transferate Agenției Federale de Administrare a Proprietății.

Lista de titluri mai include 98,56% din capitalul Baltika (producător de bere) aparținând Carlsberg Sverige Aktiebolag, 1,35% Hoppy Union și 0,09% Carlsberg Deurschland GmbH.

În octombrie, compania franceză Danone a anunțat planurile de a transfera controlul asupra producției de lactate și produse vegetale din Rusia – sub rezerva unei opțiuni de răscumpărare, menținând până la 25 la sută în business și un loc în consiliul de administrație.

Perioada de tranziție era de câteva luni. În februarie, surse din piața produselor lactate au declarat pentru RIA Novosti că Danone a selectat aproximativ 20 de solicitanți pentru activele sale rusești. Dar, la începutul lunii iulie, s-a știut că afacerea ar putea fi încheiată nu mai devreme de prima jumătate a anului 2024 și, potrivit agenției, procesul este târât chiar de Danone, care nu ar vrea să părăsească piața rusească.

Concernul danez de bere Carlsberg Group a anunțat la începutul lunii martie anul trecut încetarea investițiilor în Rusia, iar la sfârșitul lunii a anunțat vânzarea activelor rusești. La sfârșitul lunii iunie, Carlsberg a anunțat că a găsit un nou investitor pentru Baltika, deși va continua să funcționeze ca până acum până la finalizarea tranzacției.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#danone #Carlsberg #companii

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Cotațiile petrolului au scăzut joi cu peste 3%, după declarațiile președintelui american Donald Trump, care a afirmat că „execuțiile” din Iran „au luat sfârșit” și a lăsat să se înțeleagă că, pentru moment, o intervenție militară a Statelor Unite nu este iminentă. Reacția pieței a fost rapidă: în jurul orei 02:00 GMT, barilul de petrol WTI a coborât cu 3%, până la 60,16 dolari, iar petrolul Brent a pierdut 2,87%, ajungând la 64,61 dolari pe baril, scrie Le Figaro.

Scăderea vine după mai multe zile de creșteri puternice, alimentate de tensiunile din Iran, unde un val de proteste a fost reprimat violent, și de amenințările lansate de Washington la adresa Teheranului. Miercuri, prețurile petrolului atinseseră cel mai ridicat nivel de închidere din ultimele trei luni. Tendința s-a inversat însă brusc la începutul sesiunii asiatice, imediat după declarațiile liderului de la Casa Albă.

Donald Trump a declarat presei că a fost informat de „surse foarte importante de cealaltă parte” că violențele s-au oprit și că execuțiile planificate împotriva manifestanților „nu vor mai avea loc”. Întrebat dacă o intervenție militară americană este exclusă, președintele SUA a răspuns că situația va fi monitorizată și că „vom vedea ce urmează”.

Analiștii consideră că aceste afirmații au calmat temerile legate de un posibil șoc de aprovizionare pe piețele energetice. „Prețurile au scăzut după ce Trump a sugerat că Iranul se va abține de la o nouă represiune sângeroasă, reducând riscul unei escaladări care să afecteze livrările de petrol”, a explicat Kyle Rodda, analist la Capital.com. O opinie similară a fost exprimată și de Michael Wan, de la MUFG, care a subliniat că investitorii au reacționat la semnalele privind o posibilă renunțare, cel puțin temporară, la o acțiune militară americană.

Piața petrolului rămâne însă sensibilă la evoluțiile din regiune, în special din cauza importanței strategice a strâmtorii Ormuz. Aproape 20% din petrolul mondial tranzitează acest pasaj îngust, mărginit de Iran, Emiratele Arabe Unite și Oman, iar orice perturbare ar putea avea un impact major asupra prețurilor globale.

Un alt risc care planează asupra pieței este posibilitatea blocării exporturilor iraniene de țiței. În contextul represiunii protestelor, Donald Trump a anunțat anterior că orice stat care continuă relațiile comerciale cu Iranul ar putea fi sancționat de SUA cu tarife vamale de 25%. China este principalul partener comercial al Iranului, iar o eventuală aplicare a acestor măsuri ar putea reaprinde tensiunile și volatilitatea pe piața petrolului.