Putin a naționalizat afacerile Danone și Carlsberg. Cei doi giganți economici își anunțase retragerea din Rusia

Acțiunile Danone Russia JSC și Baltika LLC deținute de companii străine vor fi transferate în „administrarea temporară” a Agenției Federale de Administrare a Proprietății din Rusia, reiese dintr-un decret semnat de Vladimir Putin, scrie Ria Novosti.

Astfel, 83.292.493 mii acțiuni ale Danone Russia, deținute de Produits Laitiers Frais Est Europe, și 85 mii acțiuni Danone Trade sunt transferate Agenției Federale de Administrare a Proprietății.

Lista de titluri mai include 98,56% din capitalul Baltika (producător de bere) aparținând Carlsberg Sverige Aktiebolag, 1,35% Hoppy Union și 0,09% Carlsberg Deurschland GmbH.

În octombrie, compania franceză Danone a anunțat planurile de a transfera controlul asupra producției de lactate și produse vegetale din Rusia – sub rezerva unei opțiuni de răscumpărare, menținând până la 25 la sută în business și un loc în consiliul de administrație.

Perioada de tranziție era de câteva luni. În februarie, surse din piața produselor lactate au declarat pentru RIA Novosti că Danone a selectat aproximativ 20 de solicitanți pentru activele sale rusești. Dar, la începutul lunii iulie, s-a știut că afacerea ar putea fi încheiată nu mai devreme de prima jumătate a anului 2024 și, potrivit agenției, procesul este târât chiar de Danone, care nu ar vrea să părăsească piața rusească.

Concernul danez de bere Carlsberg Group a anunțat la începutul lunii martie anul trecut încetarea investițiilor în Rusia, iar la sfârșitul lunii a anunțat vânzarea activelor rusești. La sfârșitul lunii iunie, Carlsberg a anunțat că a găsit un nou investitor pentru Baltika, deși va continua să funcționeze ca până acum până la finalizarea tranzacției.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#danone #Carlsberg #companii

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Rusia a redus agresiv prețul petrolului livrat către India, până la 22–25 de dolari pe baril, în încercarea de a vinde volume respinse de rafinăriile indiene din cauza sancțiunilor impuse de administrația președintelui SUA Donald Trump, relatează Financial Times, citând un fost top-manager din sectorul energetic rus.

Potrivit Ministerul Dezvoltării Economice al Rusiei, prețul mediu de export al sortimentului Urals a coborât în decembrie la 39 $/baril, cel mai scăzut nivel de la pandemie. În ianuarie, cotațiile au scăzut și mai mult — la 34–36 $ la mijlocul lunii și 36–38 $ spre final. Reducerile aplicate petrolului rusesc au depășit 25 $/baril, iar pentru unele loturi au ajuns aproape de 40 $, indică datele FT.

„Dacă SUA vor înăspri și mai mult sancțiunile, singura cale prin care vom putea vinde petrol va fi prin conducte”, a declarat sursa citată. În afara perioadei pandemiei din 2020, Rusia a mai vândut petrol la 22–25 $/baril doar în 2003.

India își reduce treptat importurile din Rusia, accelerând diversificarea surselor. Conform Bloomberg, livrările medii zilnice către porturile indiene au scăzut în decembrie la aproximativ 1,2 milioane barili/zi — minimul ultimilor peste trei ani — iar în primele 25 de zile din ianuarie la 1,12 milioane barili/zi. În 2025, media zilnică a importurilor a fost de 1,8 milioane barili, a declarat ministrul indian al petrolului, Hardeep Puri.

De la 21 ianuarie, a intrat în vigoare și interdicția UE privind importul de produse petroliere obținute din petrol rusesc. Uniunea Europeană era anterior un destinatar important al carburanților rafinați în India, iar autoritățile de la New Delhi anticipează noi reduceri ale achizițiilor din Rusia.

Între timp, în largul Indiei s-au adunat numeroase petroliere cu țiței rusesc care nu își pot vinde încărcăturile, deoarece porturile locale refuză recepția. Din august, după ce SUA au dublat la 50% tarifele aplicate Indiei pentru a descuraja importurile de petrol rusesc, volumele stocate pe nave au crescut cu circa 60 de milioane de barili, potrivit Bloomberg.

Sancțiunile erodează treptat veniturile bugetare ale Rusiei, avertizează Vakhtang Partswania: diminuarea „rentei petroliere” face ca fiecare rublă suplimentară de venit să coste mai mult economiei, prin profitabilitate mai scăzută, investiții reduse și presiune crescută asupra sectorului energetic, amplificând riscurile macroeconomice pe termen lung.