Putin a pierdut piața de miliarde din Europa: O super putere mondială ”inundată” de țițeiul Rusiei în 2023

În urma invaziei lui Putin din Ucraina, Moscova a pierdut piața de petrol din UE în valoare de miliarde de euro, ca urmare a pachetelor de sancțiuni impuse împotriva sa. Acum, liderul de la Kremlin a direcționat exporturile Rusiei spre China, ”inundând” această țară cu țiței, în 2023.

Astfel, Rusia a devenit principalul furnizor de petrol al Chinei, cu 15,68 de milioane de tone livrate de Moscova în ianuarie-februarie 2023 (sau 1,94 milioane de barili pe zi), o creștere de 23,8% față de aceeași perioadă din 2022, potrivit Yahoo News.

Rusia a fost al doilea mare furnizor de țiței al Chinei anul trecut, livrând 86,2 milioane de tone. Importurile de țiței saudit au totalizat 13,92 milioane de tone în perioada de două luni, echivalentul a 1,72 milioane bpd, în scădere de la 1,81 milioane bpd cu un an înainte.

Arabia Saudită a fost principalul furnizor al Chinei în 2022, vânzând 87,49 milioane de tone de țiței pe parcursul anului, echivalentul a 1,75 milioane bpd.

Sancțiunile occidentale și un plafon de preț pentru țițeiul rusesc transportat pe cale maritimă după invazia Moscovei în Ucraina au limitat baza de cumpărători pentru aprovizionarea rusă, ceea ce a determinat ca aceasta să se tranzacționeze cu reduceri mari față de referințele internaționale.

Rafinăriile chineze independente, multe dintre ele cu sediul în provincia Shandong, s-au numărat printre principalii beneficiari ai acestei schimbări în ceea ce privește puterea de stabilire a prețurilor.

Țițeiul rusesc ESPO care a sosit în februarie în porturile Shandong a fost cumpărat în ianuarie cu o reducere de aproximativ 8 dolari față de prețul de referința ICE Brent, deși avantajul a fost oarecum erodat de intrarea rafinăriilor private indiene pe piața ESPO.

China, o mare putere economică mondială, și-a schimbat volumele furnizorilor de petrol din lume, după ce Europa a impus interdicții privind exporturile de petrol și produse rafinate din Rusia.

Astfel, în perioada ianuarie-februarie 2023, China a importat petrol din: Rusia – 15,68 milioane de tone (creștere de 23,8%), Arabia Saudită – 13,9 milioane de tone (scădere cu 4,7%), Iraq – 9,6 milioane de tone (scădere cu 4%), Emiratele Arabe Unite – 6,5 (creștere cu 11,5%), Brazilia – 6,2 (creștere de 46%), Oman – 5,9 (scădere cu 33%), Malaezia – 5,2 (creștere cu 144%), SUA – 1,64 (scădere cu 12%).

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#petrol #livrare #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Mai multe companii-fanion ale Europei – între care constructorul auto Mercedes-Benz și grupul de lux LVMH – conduc o campanie corporativă menită să îmblânzească răspunsul Bruxelles-ului la noile amenințări comerciale lansate de Donald Trump, scrie Bloomberg. Executivi ai unor grupuri din industria auto, bunuri de lux și băuturi spirtoase au avut întâlniri neoficiale cu oficiali americani și au presat capitalele europene să ajungă rapid la un acord pentru a evita o escaladare tarifară.

Potrivit surselor citate, lobby-ul include solicitarea de a scoate produse-simbol ale Statelor Unite – precum bourbonul – de pe lista de exporturi vizate de represaliile Uniunii Europene, în speranța că Washingtonul va renunța la taxele anunțate de până la 50 % pe automobile și metale. Miza este deadline-ul din 9 iulie, dată la care Casa Albă ar putea oficializa noile tarife.

Comisia Europeană a pregătit o listă de contramăsuri ce ar putea taxa exporturi americane în valoare de circa 95 miliarde EUR, însă presiunile unor state membre și ale marilor grupuri industriale ar putea reduce pachetul de răspuns cu până la 70 miliarde EUR, spun sursele Bloomberg.

Industria europeană, îngrijorată de pierderile de piață și marjele tot mai subțiri pe piața americană, militează deschis – dar și pe canale diplomatice discrete – pentru un compromis rapid care să evite un nou război comercial transatlantic. Dacă negocierile eșuează, Bruxelles-ul ar putea activa setul de tarife de represalii chiar din luna august, lovind exporturi americane de agricultură, băuturi spirtoase și produse industriale.

De partea cealaltă, Trump susține că noile taxe sunt menite să „echilibreze” relațiile comerciale și să stimuleze producția în SUA, însă analiștii avertizează că un ciclu de tarife și contra-tarife ar afecta lanțuri de aprovizionare de miliarde și ar pune presiune pe creșterea economică de ambele părți ale Atlanticului.

Decizia finală a UE va depinde de rezultatul negocierilor de ultim moment, dar lobby-ul corporativ arată cât de mult cântărește sectorul privat în conturarea politicilor comerciale europene, atunci când locurile de muncă și profitabilitatea sunt puse în joc.