Putin a pierdut piața de miliarde din Europa: O super putere mondială ”inundată” de țițeiul Rusiei în 2023

În urma invaziei lui Putin din Ucraina, Moscova a pierdut piața de petrol din UE în valoare de miliarde de euro, ca urmare a pachetelor de sancțiuni impuse împotriva sa. Acum, liderul de la Kremlin a direcționat exporturile Rusiei spre China, ”inundând” această țară cu țiței, în 2023.

Astfel, Rusia a devenit principalul furnizor de petrol al Chinei, cu 15,68 de milioane de tone livrate de Moscova în ianuarie-februarie 2023 (sau 1,94 milioane de barili pe zi), o creștere de 23,8% față de aceeași perioadă din 2022, potrivit Yahoo News.

Rusia a fost al doilea mare furnizor de țiței al Chinei anul trecut, livrând 86,2 milioane de tone. Importurile de țiței saudit au totalizat 13,92 milioane de tone în perioada de două luni, echivalentul a 1,72 milioane bpd, în scădere de la 1,81 milioane bpd cu un an înainte.

Arabia Saudită a fost principalul furnizor al Chinei în 2022, vânzând 87,49 milioane de tone de țiței pe parcursul anului, echivalentul a 1,75 milioane bpd.

Sancțiunile occidentale și un plafon de preț pentru țițeiul rusesc transportat pe cale maritimă după invazia Moscovei în Ucraina au limitat baza de cumpărători pentru aprovizionarea rusă, ceea ce a determinat ca aceasta să se tranzacționeze cu reduceri mari față de referințele internaționale.

Rafinăriile chineze independente, multe dintre ele cu sediul în provincia Shandong, s-au numărat printre principalii beneficiari ai acestei schimbări în ceea ce privește puterea de stabilire a prețurilor.

Țițeiul rusesc ESPO care a sosit în februarie în porturile Shandong a fost cumpărat în ianuarie cu o reducere de aproximativ 8 dolari față de prețul de referința ICE Brent, deși avantajul a fost oarecum erodat de intrarea rafinăriilor private indiene pe piața ESPO.

China, o mare putere economică mondială, și-a schimbat volumele furnizorilor de petrol din lume, după ce Europa a impus interdicții privind exporturile de petrol și produse rafinate din Rusia.

Astfel, în perioada ianuarie-februarie 2023, China a importat petrol din: Rusia – 15,68 milioane de tone (creștere de 23,8%), Arabia Saudită – 13,9 milioane de tone (scădere cu 4,7%), Iraq – 9,6 milioane de tone (scădere cu 4%), Emiratele Arabe Unite – 6,5 (creștere cu 11,5%), Brazilia – 6,2 (creștere de 46%), Oman – 5,9 (scădere cu 33%), Malaezia – 5,2 (creștere cu 144%), SUA – 1,64 (scădere cu 12%).

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#petrol #livrare #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Tariful de 31% impus de administrația Trump exporturilor moldovenești în SUA a stârnit reacții în spațiul public, inclusiv acuzații la adresa diplomației moldovenești. Însă economistul Stas Madan demontează aceste teorii și explică mecanismul din spatele deciziei Washingtonului: o formulă matematică automată, nu negocieri sau sancțiuni politice.

„Am văzut afirmații de genul «moldovenii sunt varză la negocieri», dar realitatea este că tarifele impuse de SUA au fost calculate după aceeași metodologie pentru toate cele 183 de țări afectate. Nu au nicio legătură cu relațiile bilaterale”, afirmă Madan.

Potrivit economistului, Donald Trump a aplicat o formulă simplă bazată pe deficitul comercial al SUA cu fiecare țară în parte, raportat la valoarea importurilor din acea țară. În cazul Moldovei, din perspectiva SUA, în 2024: SUA a exportat bunuri în valoare de 53,6 milioane USD către Moldova, și a importat bunuri în valoare de 142 milioane USD din Moldova.

Acest lucru înseamnă un deficit comercial de 88,4 milioane USD pentru SUA față de Republica Moldova. Formula aplicată: (88,4 / 142) × 100 = 62%, apoi împărțit la 2 → tarif aplicat: 31%.

„Aceeași formulă a fost folosită pentru toate țările – de exemplu, Uniunea Europeană are un tarif de 20%, rezultat dintr-un deficit comercial de 39% împărțit la doi”, explică Madan.

Diferențele apar din modul în care se raportează statisticile comerciale: Exporturile sunt calculate în regim FOB (Free on Board), adică valoarea la ieșirea din țară, importurile sunt calculate în regim CIF (Cost, Insurance, and Freight), adică valoarea la intrarea în țara de destinație, incluzând transportul și asigurarea.

„Din cauza distanței mari, costurile de transport și logistică cresc valoarea bunurilor în statistica SUA, ceea ce explică de ce acolo importurile din Moldova apar mai mari decât exporturile noastre”, adaugă Madan.

Deci, tariful de 31% aplicat Republicii Moldova nu are legătură cu politica externă, ci este rezultatul unei formule automate bazate pe balanța comercială negativă a SUA. Potrivit lui Stas Madan, acuzațiile privind lipsa de competență diplomatică sunt nejustificate în acest caz.