Putin a pierdut piața de miliarde din Europa: O super putere mondială ”inundată” de țițeiul Rusiei în 2023

În urma invaziei lui Putin din Ucraina, Moscova a pierdut piața de petrol din UE în valoare de miliarde de euro, ca urmare a pachetelor de sancțiuni impuse împotriva sa. Acum, liderul de la Kremlin a direcționat exporturile Rusiei spre China, ”inundând” această țară cu țiței, în 2023.

Astfel, Rusia a devenit principalul furnizor de petrol al Chinei, cu 15,68 de milioane de tone livrate de Moscova în ianuarie-februarie 2023 (sau 1,94 milioane de barili pe zi), o creștere de 23,8% față de aceeași perioadă din 2022, potrivit Yahoo News.

Rusia a fost al doilea mare furnizor de țiței al Chinei anul trecut, livrând 86,2 milioane de tone. Importurile de țiței saudit au totalizat 13,92 milioane de tone în perioada de două luni, echivalentul a 1,72 milioane bpd, în scădere de la 1,81 milioane bpd cu un an înainte.

Arabia Saudită a fost principalul furnizor al Chinei în 2022, vânzând 87,49 milioane de tone de țiței pe parcursul anului, echivalentul a 1,75 milioane bpd.

Sancțiunile occidentale și un plafon de preț pentru țițeiul rusesc transportat pe cale maritimă după invazia Moscovei în Ucraina au limitat baza de cumpărători pentru aprovizionarea rusă, ceea ce a determinat ca aceasta să se tranzacționeze cu reduceri mari față de referințele internaționale.

Rafinăriile chineze independente, multe dintre ele cu sediul în provincia Shandong, s-au numărat printre principalii beneficiari ai acestei schimbări în ceea ce privește puterea de stabilire a prețurilor.

Țițeiul rusesc ESPO care a sosit în februarie în porturile Shandong a fost cumpărat în ianuarie cu o reducere de aproximativ 8 dolari față de prețul de referința ICE Brent, deși avantajul a fost oarecum erodat de intrarea rafinăriilor private indiene pe piața ESPO.

China, o mare putere economică mondială, și-a schimbat volumele furnizorilor de petrol din lume, după ce Europa a impus interdicții privind exporturile de petrol și produse rafinate din Rusia.

Astfel, în perioada ianuarie-februarie 2023, China a importat petrol din: Rusia – 15,68 milioane de tone (creștere de 23,8%), Arabia Saudită – 13,9 milioane de tone (scădere cu 4,7%), Iraq – 9,6 milioane de tone (scădere cu 4%), Emiratele Arabe Unite – 6,5 (creștere cu 11,5%), Brazilia – 6,2 (creștere de 46%), Oman – 5,9 (scădere cu 33%), Malaezia – 5,2 (creștere cu 144%), SUA – 1,64 (scădere cu 12%).

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#petrol #livrare #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Procurorul-șef al Procuraturii Anticorupție, Marcel Dumbravan, a declarat, într-un interviu acordat postului public Moldova 1, că dosarul penal deschis pe marginea construcției drumului Leova–Bumbăta este în continuare în examinare, iar în cauză există persoane cu statut de învinuit.

Potrivit lui Dumbravan, la sfârșitul anului trecut Procuratura Anticorupție a inițiat o anchetă penală privind posibile nereguli în procesul de achiziție publică și în execuția lucrărilor la acest proiect rutier. În prezent, investigația se află într-o etapă-cheie, fiind dispusă o expertiză tehnico-științifică în domeniul construcțiilor.

„Pe acest dosar sunt persoane cu statut de învinuit în continuare, însă Procuratura Anticorupție a dispus efectuarea unei expertize tehnico-științifice în construcții, care, la moment, este încă în curs de executare. Așteptăm concluziile experților și, în funcție de acestea, urmează să acționăm în continuare”, a precizat Dumbravan.

Proiectul rutier Leova–Bumbăta, inaugurat parțial în anul 2023, a intrat în vizorul anchetatorilor după apariția suspiciunilor privind modul de atribuire a contractului și calitatea lucrărilor executate. În prezent, în dosar figurează două persoane cu statut de bănuit: fostul șef al Administrației Naționale a Drumurilor, Sergiu Behjan, și administratorul unei companii private implicate în realizarea proiectului.

Prejudiciul cauzat statului urmează să fie stabilit cu exactitate după finalizarea expertizei tehnice. Drumul Leova–Bumbăta a generat controverse majore în spațiul public, fiind catalogat drept cel mai scump drum construit vreodată în Republica Moldova, cu un cost estimat de aproximativ 3,5 milioane de euro per kilometru. Valoarea totală a proiectului se ridică la circa 260 de milioane de lei. În context, primarul orașului Leova, Alexandru Bujorean declara că respectivul drum riscă să divină muzeul corupției.