Putin, condamnat la eșec. Greșelile capitale ale Rusiei

Deciziile Rusiei care nu au făcut decât să desconsidere poporul ucrainean au dus la un val de naționalism care nu va permite Moscovei să se impună în Ucraina. Care este scopul lui Vladimir Putin în Ucraina dincolo de pretențiile teritoriale? Răspunsul la care au ajuns mulți experți este că se dorește rusificarea. Mai exact liderul de la Kremlin dorește să fie restabilită școala în limba rusă. El vrea și ca afacerile rusești să primească acces privilegiat și ca Ucrainei să nu aibă o politică externă și de securitate independentă.

Problema este că de-a lungul timpul, țara a fost subjugată prea mult de Rusia, iar această politică a dat naștere unui naționalism care nu îi va permite lui Putin să fie stăpânul Ucrainei, notează evz.ro.

Asuprirea Ucrainei

Sub Imperiul Rus, țarii vedeau în Ucraina o problemă. Astfel, limba ucraineană a fost restricționată în presă, iar țara nu a apărut pe hărțile oficiale. Teritoriile din jurul Kievului au fost numite Malorossia (Mica Rusie), în timp ce cele din apropierea Mării Negre au fost numite Novorossia (Noua Rusie), potrivit unei analize realizată de Spectator.

Când comuniștii au preluat conducerea, Lenin și-a dat seama că Ucraina va rămâne dificil de condus în interiorul URSS dacă nu i se acordă statutul de republică sovietică și nu i se permite un anumit grad de autonomie culturală și lingvistică.

Însă Stalin a impus din nou restricții asupra limbii ucrainene. Moscova nu a oferit poporului ucrainean decât sărăcia și represiunea. Acesta a fost unul dintre motivele pentru care mulți au salutat inițial invadatorii naziști în 1941, un eveniment pe care Putin nu l-a uitat.

De-a lungul deceniilor care au urmat, conducătorii sovietici au avut probleme în Ucraina. Ordinea comunistă a fost restabilită în anii 1950. Republica Sovietică Ucraineană a obținut un loc la Națiunile Unite , iar Putin consideră acest lucru ca o gafă a lui Stalin, potrivit sursei citate.

Când Mihail Gorbachëv a anunțat reforme ale comunismului la sfârșitul anilor 1980, a încercat să țină sub control naționalismul ucrainean. Încet, dar sigur, această decizie a dus la separararea Ucrainei de URSS în 1991.

Ură profundă

Ulterior, Ucraina a început să aibă o politică pro Occidentală, iar odată cu venirea la putere a lui Volodimir Zelenski această orientare a fost consolidată. Acapararea terenurilor de către Putin în Crimeea în 2014 a convins chiar și milioanele de cetățeni ucraineni pro-ruși că Ucraina ar trebui să acorde prioritate cooperării și alianței cu Occidentul.

Toate aceste decizii, au dus la un naționalism puternic în Ucraina, care nu va mai vedea niciodată Rusia ca un vecin, ci doar ca un dușman. Chiar dacă Rusia va obține o victorie în Donbas și de-a lungul coastei Mării Negre, aceasta ar veni cu costuri uriașe. Rusia va rămâne statul paria al lumii. Resentimentul față de Rusia, atât în părțile cucerite, cât și în cele încă libere ale Ucrainei, va fi uriaș, mai scrie sursa citată.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#Puin #esec #razboi

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Președintele Statelor Unite, Donald Trump, a anunțat planuri pentru cea mai amplă majorare a bugetului militar american din ultimele peste șapte decenii, cu scopul de a construi o „armată de vis” și de a asigura securitatea țării împotriva tuturor „inamiculor”, relatează Reuters.

Potrivit unui mesaj publicat pe rețeaua sa de socializare Truth Social, bugetul Pentagon ar urma să ajungă în 2027 la 1,5 trilioane de dolari. Comparativ cu anul curent, când cheltuielile militare sunt estimate la 901 miliarde de dolari, bugetul apărării ar crește de peste 1,5 ori, consolidând poziția SUA ca statul cu cele mai mari cheltuieli militare din lume.

Trump a declarat că decizia a fost luată după „negocieri lungi și dificile” cu senatori, congresmeni și membri ai Cabinetului. Potrivit acestuia, fondurile suplimentare pentru armată ar urma să fie asigurate din tarifele vamale impuse statelor care, în trecut, „au jefuit America”.

Ultima dată când Statele Unite au majorat bugetul apărării cu peste 50% a fost în 1951, pe fondul războiului din Coreea. Chiar și în perioada administrației lui Ronald Reagan, la apogeul Războiului Rece, creșterile au fost mai moderate – 25% în 1981 și 20% în 1982, amintește Reuters.

Potrivit Politico, noile cheltuieli ar urma să finanțeze mai multe programe strategice ale administrației Trump, inclusiv un sistem de apărare antirachetă denumit „Golden Dome” („Cupola de Aur”), estimat la 175 de miliarde de dolari, și un amplu proiect de modernizare a flotei navale, supranumit „Golden Fleet” („Flota de Aur”). Acesta din urmă prevede construirea a 25 de nave militare noi, dotate cu lasere, rachete hipersonice și capacități nucleare.

Pentru ca planul să devină realitate, este necesară aprobarea Congresului SUA, unde republicanii dețin o majoritate fragilă. Deși mulți parlamentari republicani și-au exprimat sprijinul pentru inițiativă, amploarea cheltuielilor suplimentare ridică semne de întrebare.

În prezent, Statele Unite alocă aproximativ 3,5% din PIB pentru apărare. Congresmanul republican Don Bacon a declarat pentru Politico că ar fi necesar un nivel de cel puțin 4% din PIB pentru a reconstrui flota, forțele aeriene, arsenalul de rachete balistice intercontinentale și pentru a sprijini personalul militar.

În același timp, un centru analitic independent avertizează că planurile lui Trump ar necesita aproximativ 5 trilioane de dolari până în 2035, iar veniturile din tarife vamale nu ar acoperi integral aceste costuri. În actualul an fiscal, taxele vamale au adus la buget circa 288 de miliarde de dolari, adică puțin peste jumătate din suma necesară pentru ambițiile militare anunțate.