Putin, condamnat la eșec. Greșelile capitale ale Rusiei

Deciziile Rusiei care nu au făcut decât să desconsidere poporul ucrainean au dus la un val de naționalism care nu va permite Moscovei să se impună în Ucraina. Care este scopul lui Vladimir Putin în Ucraina dincolo de pretențiile teritoriale? Răspunsul la care au ajuns mulți experți este că se dorește rusificarea. Mai exact liderul de la Kremlin dorește să fie restabilită școala în limba rusă. El vrea și ca afacerile rusești să primească acces privilegiat și ca Ucrainei să nu aibă o politică externă și de securitate independentă.

Problema este că de-a lungul timpul, țara a fost subjugată prea mult de Rusia, iar această politică a dat naștere unui naționalism care nu îi va permite lui Putin să fie stăpânul Ucrainei, notează evz.ro.

Asuprirea Ucrainei

Sub Imperiul Rus, țarii vedeau în Ucraina o problemă. Astfel, limba ucraineană a fost restricționată în presă, iar țara nu a apărut pe hărțile oficiale. Teritoriile din jurul Kievului au fost numite Malorossia (Mica Rusie), în timp ce cele din apropierea Mării Negre au fost numite Novorossia (Noua Rusie), potrivit unei analize realizată de Spectator.

Când comuniștii au preluat conducerea, Lenin și-a dat seama că Ucraina va rămâne dificil de condus în interiorul URSS dacă nu i se acordă statutul de republică sovietică și nu i se permite un anumit grad de autonomie culturală și lingvistică.

Însă Stalin a impus din nou restricții asupra limbii ucrainene. Moscova nu a oferit poporului ucrainean decât sărăcia și represiunea. Acesta a fost unul dintre motivele pentru care mulți au salutat inițial invadatorii naziști în 1941, un eveniment pe care Putin nu l-a uitat.

De-a lungul deceniilor care au urmat, conducătorii sovietici au avut probleme în Ucraina. Ordinea comunistă a fost restabilită în anii 1950. Republica Sovietică Ucraineană a obținut un loc la Națiunile Unite , iar Putin consideră acest lucru ca o gafă a lui Stalin, potrivit sursei citate.

Când Mihail Gorbachëv a anunțat reforme ale comunismului la sfârșitul anilor 1980, a încercat să țină sub control naționalismul ucrainean. Încet, dar sigur, această decizie a dus la separararea Ucrainei de URSS în 1991.

Ură profundă

Ulterior, Ucraina a început să aibă o politică pro Occidentală, iar odată cu venirea la putere a lui Volodimir Zelenski această orientare a fost consolidată. Acapararea terenurilor de către Putin în Crimeea în 2014 a convins chiar și milioanele de cetățeni ucraineni pro-ruși că Ucraina ar trebui să acorde prioritate cooperării și alianței cu Occidentul.

Toate aceste decizii, au dus la un naționalism puternic în Ucraina, care nu va mai vedea niciodată Rusia ca un vecin, ci doar ca un dușman. Chiar dacă Rusia va obține o victorie în Donbas și de-a lungul coastei Mării Negre, aceasta ar veni cu costuri uriașe. Rusia va rămâne statul paria al lumii. Resentimentul față de Rusia, atât în părțile cucerite, cât și în cele încă libere ale Ucrainei, va fi uriaș, mai scrie sursa citată.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#Puin #esec #razboi

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Energia de avarie cumpărată din România ar putea costa până la 300–400 euro/MW, iar Republica Moldova a fost nevoită să importe aproximativ 270 MW timp de trei ore pentru a evita deconectările. Ministrul Energiei, Dorin Junghietu, a declarat, în cadrul unei emisiuni de la Moldova 1, că achiziția de urgență a fost determinată de atacurile masive asupra sistemului energetic ucrainean, care au creat un deficit brusc și dezechilibre în rețeaua comună moldo-ucraineană. Prețul exact al energiei de avarie va fi cunoscut abia la sfârșitul lunii.

Junghietu a relatat că vineri după-amiază, vineri noaptea și sâmbătă dimineața au fost bombardate importante capacități de producție, linii de distribuție și sisteme de transport din Ucraina, ceea ce a generat un consum suplimentar pe liniile care traversează Republica Moldova.

„În momentul în care s-a creat dezechilibrul în sistemul ucrainean, ei au început să tragă mai multă energie prin sistemul nostru. Pentru a menține stabilitatea și pentru a nu avea întreruperi în Republica Moldova, a trebuit să luăm energie electrică de avarie din România”, a spus ministrul.

Acesta a precizat că importul de avarie s-a activat pentru aproximativ trei ore și a însumat circa 270 MW, necesari pentru a echilibra rețeaua și a preveni deconectările. Energia de avarie, spune Junghietu, este semnificativ mai scumpă decât energia procurată prin contracte obișnuite.

Pe fundalul acestor riscuri, ministrul a făcut un apel la consum responsabil, subliniind că odată cu răcirea vremii, sarcina pe rețea a crescut vizibil. „Acum observăm un consum de peste 700 MW chiar de la ora 9 dimineața. Cel mai mare consum este localizat în regiunea Chișinăului”, a menționat el.

Potrivit datelor oficiale, în luna octombrie, S.A. „Energocom” a achiziționat aproximativ 387,3 mii MWh de energie electrică, provenită atât din surse interne, cât și din importuri, la un preț mediu ponderat de 132,44 euro/MWh.