Putin, condamnat la eșec. Greșelile capitale ale Rusiei

Deciziile Rusiei care nu au făcut decât să desconsidere poporul ucrainean au dus la un val de naționalism care nu va permite Moscovei să se impună în Ucraina. Care este scopul lui Vladimir Putin în Ucraina dincolo de pretențiile teritoriale? Răspunsul la care au ajuns mulți experți este că se dorește rusificarea. Mai exact liderul de la Kremlin dorește să fie restabilită școala în limba rusă. El vrea și ca afacerile rusești să primească acces privilegiat și ca Ucrainei să nu aibă o politică externă și de securitate independentă.

Problema este că de-a lungul timpul, țara a fost subjugată prea mult de Rusia, iar această politică a dat naștere unui naționalism care nu îi va permite lui Putin să fie stăpânul Ucrainei, notează evz.ro.

Asuprirea Ucrainei

Sub Imperiul Rus, țarii vedeau în Ucraina o problemă. Astfel, limba ucraineană a fost restricționată în presă, iar țara nu a apărut pe hărțile oficiale. Teritoriile din jurul Kievului au fost numite Malorossia (Mica Rusie), în timp ce cele din apropierea Mării Negre au fost numite Novorossia (Noua Rusie), potrivit unei analize realizată de Spectator.

Când comuniștii au preluat conducerea, Lenin și-a dat seama că Ucraina va rămâne dificil de condus în interiorul URSS dacă nu i se acordă statutul de republică sovietică și nu i se permite un anumit grad de autonomie culturală și lingvistică.

Însă Stalin a impus din nou restricții asupra limbii ucrainene. Moscova nu a oferit poporului ucrainean decât sărăcia și represiunea. Acesta a fost unul dintre motivele pentru care mulți au salutat inițial invadatorii naziști în 1941, un eveniment pe care Putin nu l-a uitat.

De-a lungul deceniilor care au urmat, conducătorii sovietici au avut probleme în Ucraina. Ordinea comunistă a fost restabilită în anii 1950. Republica Sovietică Ucraineană a obținut un loc la Națiunile Unite , iar Putin consideră acest lucru ca o gafă a lui Stalin, potrivit sursei citate.

Când Mihail Gorbachëv a anunțat reforme ale comunismului la sfârșitul anilor 1980, a încercat să țină sub control naționalismul ucrainean. Încet, dar sigur, această decizie a dus la separararea Ucrainei de URSS în 1991.

Ură profundă

Ulterior, Ucraina a început să aibă o politică pro Occidentală, iar odată cu venirea la putere a lui Volodimir Zelenski această orientare a fost consolidată. Acapararea terenurilor de către Putin în Crimeea în 2014 a convins chiar și milioanele de cetățeni ucraineni pro-ruși că Ucraina ar trebui să acorde prioritate cooperării și alianței cu Occidentul.

Toate aceste decizii, au dus la un naționalism puternic în Ucraina, care nu va mai vedea niciodată Rusia ca un vecin, ci doar ca un dușman. Chiar dacă Rusia va obține o victorie în Donbas și de-a lungul coastei Mării Negre, aceasta ar veni cu costuri uriașe. Rusia va rămâne statul paria al lumii. Resentimentul față de Rusia, atât în părțile cucerite, cât și în cele încă libere ale Ucrainei, va fi uriaș, mai scrie sursa citată.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#Puin #esec #razboi

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, a confirmat că autoritățile analizează posibilitatea transformării datoriilor fermierilor în obligațiuni de stat, subiect discutat deja atât cu reprezentanții sectorului agricol, cât și la nivel parlamentar.

Potrivit ministrului, tema a fost abordată inițial în cadrul unor discuții organizate de Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare, la care au participat fermieri și alți actori din domeniu. Ulterior, subiectul a fost discutat și în Parlamentul Republicii Moldova, în cadrul comisiilor de specialitate.

„Cred că a fost o discuție foarte bună, una incipientă. Acum urmează ca colegii noștri să facă analizele necesare, calculele și evaluările detaliate pe tipuri de instrumente”, a declarat Gavriliță.

Ministrul a subliniat că orice soluție aleasă va avea implicații directe asupra cadrului legal și bugetar, inclusiv asupra Legii bugetului de stat. În cazul în care aceste angajamente vor fi tratate drept datorie publică, ele vor trebui reflectate corespunzător în datoria sectorului public.

„Aici trebuie să fim foarte atenți. Nu înseamnă că trebuie să ne oprim sau să renunțăm, dar trebuie să o facem planificat, prudent și într-un mod maximal responsabil. Mergem în direcția aceasta, dar cu multă grijă”, a precizat ministrul Finanțelor.

Potrivit lui Andrian Gavriliță, în următoarele una-două luni ar urma să existe mai multă claritate privind mecanismul concret – fie că va fi vorba despre obligațiuni de stat, fie despre alte tipuri de garanții financiare. Soluția identificată ar putea fi luată în calcul inclusiv la următoarea rectificare bugetară, dacă se va decide includerea acestor angajamente în datoria publică.

Autoritățile susțin că obiectivul este găsirea unei soluții care să sprijine fermierii afectați de dificultăți financiare, fără a crea riscuri majore pentru stabilitatea finanțelor publice.