Putin, condamnat la eșec. Greșelile capitale ale Rusiei

30 Mai 2022, 12:09
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
30 Mai 2022, 12:09 // Actual //  bani.md

Deciziile Rusiei care nu au făcut decât să desconsidere poporul ucrainean au dus la un val de naționalism care nu va permite Moscovei să se impună în Ucraina. Care este scopul lui Vladimir Putin în Ucraina dincolo de pretențiile teritoriale? Răspunsul la care au ajuns mulți experți este că se dorește rusificarea. Mai exact liderul de la Kremlin dorește să fie restabilită școala în limba rusă. El vrea și ca afacerile rusești să primească acces privilegiat și ca Ucrainei să nu aibă o politică externă și de securitate independentă.

Problema este că de-a lungul timpul, țara a fost subjugată prea mult de Rusia, iar această politică a dat naștere unui naționalism care nu îi va permite lui Putin să fie stăpânul Ucrainei, notează evz.ro.

Asuprirea Ucrainei

Sub Imperiul Rus, țarii vedeau în Ucraina o problemă. Astfel, limba ucraineană a fost restricționată în presă, iar țara nu a apărut pe hărțile oficiale. Teritoriile din jurul Kievului au fost numite Malorossia (Mica Rusie), în timp ce cele din apropierea Mării Negre au fost numite Novorossia (Noua Rusie), potrivit unei analize realizată de Spectator.

Când comuniștii au preluat conducerea, Lenin și-a dat seama că  Ucraina va rămâne dificil de condus în interiorul URSS dacă nu i se acordă statutul de republică sovietică și nu i se permite un anumit grad de autonomie culturală și lingvistică.

Însă Stalin a impus din nou restricții asupra limbii ucrainene. Moscova nu a oferit poporului ucrainean decât sărăcia și represiunea. Acesta a fost unul dintre motivele pentru care mulți au salutat inițial invadatorii naziști în 1941, un eveniment pe care Putin nu l-a uitat.

De-a lungul deceniilor care au urmat, conducătorii sovietici au avut probleme în Ucraina. Ordinea comunistă a fost restabilită în anii 1950. Republica Sovietică Ucraineană a obținut un loc la Națiunile Unite , iar Putin consideră acest lucru ca o gafă a lui Stalin, potrivit sursei citate.

Când Mihail Gorbachëv a anunțat reforme ale comunismului la sfârșitul anilor 1980, a încercat să țină sub control naționalismul ucrainean. Încet, dar sigur, această decizie a dus la separararea Ucrainei de URSS în 1991.

Ură profundă

Ulterior, Ucraina a început să aibă o politică pro Occidentală, iar odată cu venirea la putere a lui Volodimir Zelenski această orientare a fost consolidată. Acapararea terenurilor de către Putin în Crimeea în 2014 a convins chiar și milioanele de cetățeni ucraineni pro-ruși că Ucraina ar trebui să acorde prioritate cooperării și alianței cu Occidentul.

Toate aceste decizii, au dus la un naționalism puternic în Ucraina, care nu va mai vedea niciodată Rusia ca un vecin, ci doar ca un dușman.  Chiar dacă Rusia va obține o victorie în Donbas și de-a lungul coastei Mării Negre, aceasta ar veni cu costuri uriașe. Rusia va rămâne statul paria al lumii. Resentimentul față de Rusia, atât în ​​părțile cucerite, cât și în cele încă libere ale Ucrainei, va fi uriaș, mai scrie sursa citată.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

 

26 Mart. 2026, 17:15
 // Categoria: Au Bani // Autor:  Grîu Tatiana
26 Mart. 2026, 17:15 // Au Bani //  Grîu Tatiana

Republica Moldova se află pe locul 96 din 112 țări în clasamentul global al brevetelor, cu doar 255 de brevete active. Clasamentul a fost realizat de platforma Visual Capitalist, pe baza datelor din 2024 furnizate de Organizația Mondială a Proprietății Intelectuale. Poziția plasează țara aproape de coada clasamentului global al inovației.

În timp ce Moldova înregistrează câteva sute de brevete, diferența față de alte state este uriașă. De exemplu, Belarus are peste 1 300 de brevete, Georgia peste 800, iar România ajunge la aproximativ 27 000.

La nivel global, clasamentul este dominat categoric de China, cu peste 5,6 milioane de brevete active, urmată de Statele Unite cu 3,5 milioane și Japonia cu puțin peste 2 milioane. Împreună, aceste trei țări dețin mai multe brevete decât restul lumii la un loc, confirmând concentrarea puternică a inovației în câteva economii majore.

La polul opus, ultimele locuri sunt ocupate de state cu activitate aproape inexistentă în domeniu. Myanmar are doar 4 brevete active, iar Bhutan – 6, fiind singurele țări din clasament cu mai puțin de 10 brevete.

Experții subliniază că datele privind brevetele indică adesea locul de înregistrare a proprietății intelectuale, nu neapărat locul unde inovația este realizată. Companiile multinaționale transferă frecvent brevetele peste granițe pentru a beneficia de avantaje fiscale, structuri de redevențe sau protecții legale. Drept urmare, țările cu regimuri favorabile de proprietate intelectuală pot apărea ca lideri la brevete pe cap de locuitor, chiar dacă inovația de bază provine din alte regiuni.

Pentru mai multe știri urmărește-ne

pe TELEGRAM!