Putin, condamnat la eșec. Greșelile capitale ale Rusiei

Deciziile Rusiei care nu au făcut decât să desconsidere poporul ucrainean au dus la un val de naționalism care nu va permite Moscovei să se impună în Ucraina. Care este scopul lui Vladimir Putin în Ucraina dincolo de pretențiile teritoriale? Răspunsul la care au ajuns mulți experți este că se dorește rusificarea. Mai exact liderul de la Kremlin dorește să fie restabilită școala în limba rusă. El vrea și ca afacerile rusești să primească acces privilegiat și ca Ucrainei să nu aibă o politică externă și de securitate independentă.

Problema este că de-a lungul timpul, țara a fost subjugată prea mult de Rusia, iar această politică a dat naștere unui naționalism care nu îi va permite lui Putin să fie stăpânul Ucrainei, notează evz.ro.

Asuprirea Ucrainei

Sub Imperiul Rus, țarii vedeau în Ucraina o problemă. Astfel, limba ucraineană a fost restricționată în presă, iar țara nu a apărut pe hărțile oficiale. Teritoriile din jurul Kievului au fost numite Malorossia (Mica Rusie), în timp ce cele din apropierea Mării Negre au fost numite Novorossia (Noua Rusie), potrivit unei analize realizată de Spectator.

Când comuniștii au preluat conducerea, Lenin și-a dat seama că Ucraina va rămâne dificil de condus în interiorul URSS dacă nu i se acordă statutul de republică sovietică și nu i se permite un anumit grad de autonomie culturală și lingvistică.

Însă Stalin a impus din nou restricții asupra limbii ucrainene. Moscova nu a oferit poporului ucrainean decât sărăcia și represiunea. Acesta a fost unul dintre motivele pentru care mulți au salutat inițial invadatorii naziști în 1941, un eveniment pe care Putin nu l-a uitat.

De-a lungul deceniilor care au urmat, conducătorii sovietici au avut probleme în Ucraina. Ordinea comunistă a fost restabilită în anii 1950. Republica Sovietică Ucraineană a obținut un loc la Națiunile Unite , iar Putin consideră acest lucru ca o gafă a lui Stalin, potrivit sursei citate.

Când Mihail Gorbachëv a anunțat reforme ale comunismului la sfârșitul anilor 1980, a încercat să țină sub control naționalismul ucrainean. Încet, dar sigur, această decizie a dus la separararea Ucrainei de URSS în 1991.

Ură profundă

Ulterior, Ucraina a început să aibă o politică pro Occidentală, iar odată cu venirea la putere a lui Volodimir Zelenski această orientare a fost consolidată. Acapararea terenurilor de către Putin în Crimeea în 2014 a convins chiar și milioanele de cetățeni ucraineni pro-ruși că Ucraina ar trebui să acorde prioritate cooperării și alianței cu Occidentul.

Toate aceste decizii, au dus la un naționalism puternic în Ucraina, care nu va mai vedea niciodată Rusia ca un vecin, ci doar ca un dușman. Chiar dacă Rusia va obține o victorie în Donbas și de-a lungul coastei Mării Negre, aceasta ar veni cu costuri uriașe. Rusia va rămâne statul paria al lumii. Resentimentul față de Rusia, atât în părțile cucerite, cât și în cele încă libere ale Ucrainei, va fi uriaș, mai scrie sursa citată.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#Puin #esec #razboi

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Economistul Veaceslav Ioniță acuză autoritățile că, în ultimii ani, banii colectați din accize pentru infrastructura rutieră au fost direcționați în alte scopuri, ceea ce a dus la degradarea accelerată a drumurilor din Republica Moldova. Declarațiile au fost făcute într-un interviu acordat publicației ZIUA.

Potrivit economistului, șoferii plătesc corect taxele, inclusiv accizele și taxa rutieră, însă statul nu respectă destinația acestor bani. „Prin taxa rutieră, cumva protejăm banul șoferului. Problema e că banii din accize la carburanți îi dăm în altă parte. Taxe mărim, dar banii pentru drumuri nu ajung la drumuri”, a declarat Ioniță.

El a amintit că, inițial, Republica Moldova a avut o înțelegere clară cu Banca Mondială și cu Fondul Monetar Internațional, potrivit căreia 80% din accizele la carburanți trebuiau direcționate către fondul rutier. „Această regulă a fost respectată doar în 2013 și 2014. După asta – gata”, a subliniat economistul.

Veaceslav Ioniță susține că, în perioada 2015–prezent, statul a deturnat masiv resursele destinate infrastructurii. „Am calculat banii care trebuiau să meargă din accize la drumuri și nu au mers, plus finanțările externe pierdute. Este vorba de peste 30 de miliarde de lei. Eu spun direct: Guvernul a furat de la fondul rutier”, a afirmat acesta.

Potrivit estimărilor sale, suma totală ajunge la aproximativ 2 miliarde de euro, bani care ar fi putut veni sub formă de granturi și împrumuturi externe pentru infrastructură. „Aproape jumătate din această sumă, adică aproape un miliard de euro, sunt bani plătiți de șoferi pentru drumuri, dar care s-au dus în altă parte. Oamenii au plătit pentru drum, iar banii s-au dus în apă”, a declarat economistul.

În acest context, Ioniță avertizează că degradarea accelerată a drumurilor din Republica Moldova nu este întâmplătoare, ci rezultatul direct al politicilor bugetare din ultimii ani. „Așa trăim noi, iar consecința este că drumurile se degradează tot mai rapid”, a concluzionat Veaceslav Ioniță.