Putin, condamnat la eșec. Greșelile capitale ale Rusiei

Deciziile Rusiei care nu au făcut decât să desconsidere poporul ucrainean au dus la un val de naționalism care nu va permite Moscovei să se impună în Ucraina. Care este scopul lui Vladimir Putin în Ucraina dincolo de pretențiile teritoriale? Răspunsul la care au ajuns mulți experți este că se dorește rusificarea. Mai exact liderul de la Kremlin dorește să fie restabilită școala în limba rusă. El vrea și ca afacerile rusești să primească acces privilegiat și ca Ucrainei să nu aibă o politică externă și de securitate independentă.

Problema este că de-a lungul timpul, țara a fost subjugată prea mult de Rusia, iar această politică a dat naștere unui naționalism care nu îi va permite lui Putin să fie stăpânul Ucrainei, notează evz.ro.

Asuprirea Ucrainei

Sub Imperiul Rus, țarii vedeau în Ucraina o problemă. Astfel, limba ucraineană a fost restricționată în presă, iar țara nu a apărut pe hărțile oficiale. Teritoriile din jurul Kievului au fost numite Malorossia (Mica Rusie), în timp ce cele din apropierea Mării Negre au fost numite Novorossia (Noua Rusie), potrivit unei analize realizată de Spectator.

Când comuniștii au preluat conducerea, Lenin și-a dat seama că Ucraina va rămâne dificil de condus în interiorul URSS dacă nu i se acordă statutul de republică sovietică și nu i se permite un anumit grad de autonomie culturală și lingvistică.

Însă Stalin a impus din nou restricții asupra limbii ucrainene. Moscova nu a oferit poporului ucrainean decât sărăcia și represiunea. Acesta a fost unul dintre motivele pentru care mulți au salutat inițial invadatorii naziști în 1941, un eveniment pe care Putin nu l-a uitat.

De-a lungul deceniilor care au urmat, conducătorii sovietici au avut probleme în Ucraina. Ordinea comunistă a fost restabilită în anii 1950. Republica Sovietică Ucraineană a obținut un loc la Națiunile Unite , iar Putin consideră acest lucru ca o gafă a lui Stalin, potrivit sursei citate.

Când Mihail Gorbachëv a anunțat reforme ale comunismului la sfârșitul anilor 1980, a încercat să țină sub control naționalismul ucrainean. Încet, dar sigur, această decizie a dus la separararea Ucrainei de URSS în 1991.

Ură profundă

Ulterior, Ucraina a început să aibă o politică pro Occidentală, iar odată cu venirea la putere a lui Volodimir Zelenski această orientare a fost consolidată. Acapararea terenurilor de către Putin în Crimeea în 2014 a convins chiar și milioanele de cetățeni ucraineni pro-ruși că Ucraina ar trebui să acorde prioritate cooperării și alianței cu Occidentul.

Toate aceste decizii, au dus la un naționalism puternic în Ucraina, care nu va mai vedea niciodată Rusia ca un vecin, ci doar ca un dușman. Chiar dacă Rusia va obține o victorie în Donbas și de-a lungul coastei Mării Negre, aceasta ar veni cu costuri uriașe. Rusia va rămâne statul paria al lumii. Resentimentul față de Rusia, atât în părțile cucerite, cât și în cele încă libere ale Ucrainei, va fi uriaș, mai scrie sursa citată.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#Puin #esec #razboi

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Finanțelor recunoaște că o parte importantă dintre întreprinderile și societățile comerciale cu capital de stat rămân o vulnerabilitate pentru bugetul public, chiar dacă unele raportează profituri. Analiza vizează rezultatele financiare pe 2024 pentru 91 de întreprinderi de stat, 15 societăți cu capital majoritar de stat și 13 societăți cu capital integral de stat

Per ansamblu, întreprinderile de stat au raportat un profit brut de 1,17 miliarde lei, însă cu 228,5 milioane lei mai mic față de 2023, în timp ce societățile comerciale au înregistrat un profit brut de 1,89 miliarde lei, în creștere cu aproape 864 milioane lei. Cu toate acestea, tabloul general este dezechilibrat: doar 61,7% dintre entități au lucrat cu profit, iar 38,3% au generat pierderi totale de 883,3 milioane lei

Cea mai mare „gaură” rămâne Calea Ferată din Moldova, care a înregistrat în 2024 pierderi nete de 322,6 milioane lei, mai mult decât dublu față de anul precedent. Documentul avertizează explicit că întreprinderea „continuă să întâmpine dificultăți la onorarea angajamentelor asumate”, iar indicatorii financiari se deteriorează accelerat

Un caz sensibil este Termoelectrica. Deși compania a raportat un profit net modest în 2024 (3,2 milioane lei), Ministerul Finanțelor semnalează că rezultatul pozitiv este fragil și ascunde probleme structurale. Termoelectrica are un nivel ridicat al datoriilor, inclusiv arierate istorice, iar indicatorii de lichiditate sunt influențați de reclasificarea unor datorii pe termen lung. În plus, compania operează într-un sector extrem de sensibil politic, unde tarifele reglementate pot fi ajustate cu întârziere, generând costuri nerecuperate care se transformă ulterior în presiune bugetară

Situații critice se atestă și la alte entități din sectorul energetic. Moldelectrica a trecut de la un profit net de 272 milioane lei în 2023 la pierderi de 62,2 milioane lei în 2024, pe fondul creșterii costurilor și reducerii altor venituri operaționale. La fel, Furnizarea Energiei Electrice Nord a înregistrat o prăbușire financiară: pierdere netă de 292,5 milioane lei în 2024, după un profit de aproape 250 milioane lei în anul precedent

Ministerul Finanțelor subliniază că o parte dintre aceste companii au grad înalt de îndatorare, lichiditate sub nivelul minim recomandat și marje operaționale negative, ceea ce le face vulnerabile la șocuri macroeconomice, fluctuații valutare și creșterea ratelor dobânzilor. În acest context, insolvența unor întreprinderi de stat este calificată drept risc bugetar-fiscal implicit cu impact potențial ridicat, întrucât Guvernul ar putea fi obligat să intervină financiar pentru a evita colapsul unor infrastructuri critice

Pentru a evalua exact amploarea riscurilor, Ministerul a aplicat teste de stres pentru cinci entități considerate „sistemice”: Energocom, Calea Ferată din Moldova, Fabrica de Sticlă din Moldova, Termoelectrica și Metalferos. Scenariile simulate arată că, în condiții macroeconomice nefavorabile, pierderile și necesarul de finanțare pot crește rapid, cu efect direct asupra bugetului de stat.