Putin cumpără Siria! Rusia trimite bani și motorină noului regim

Îndepărtarea de la putere a fostului președinte sirian Bashar al-Assad nu a stopat colaborarea dintre Siria și Rusia. În prezent, autoritățile ruse interacționează cu gruparea islamistă „Hayat Tahrir al-Sham”, care l-a înlăturat pe Assad în urma unei ofensive fulgerătoare anul trecut.

În Siria au fost reluate livrările de combustibil din Rusia. Agenția Reuters, citând datele LSEG, a raportat că, ieri, în apropierea portului sirian Baniyas, a fost observat petrolierul Proxima, sub pavilionul Barbados, transportând 30.000 de tone de motorină. Nava a sosit din portul baltic Primorsk. Săptămâna trecută, un alt petrolier, Prosperity, a ajuns la Baniyas, aducând aproximativ 37.000 de tone de motorină din aceeași sursă. Ambele petroliere se află sub sancțiunile SUA. Administrarea navei Prosperity este asigurată de compania Fornax Ship Management din Dubai, aflată, de asemenea, sub sancțiuni. La apropierea de apele teritoriale siriene, cele două nave și-au dezactivat dispozitivele de urmărire și au efectuat descărcarea în secret.

Colaborarea dintre Rusia și noile autorități siriene s-a intensificat după o convorbire telefonică din 12 februarie între președintele Siriei, Ahmed Shar’a, și președintele rus Vladimir Putin. Două zile mai târziu, Siria a primit primul lot de lire siriene tipărite în Rusia. La începutul lunii martie, un nou lot de bancnote a fost livrat, iar alte transporturi sunt planificate, potrivit unui oficial guvernamental sirian. Conform unei surse, numerarul a fost adus cu avionul pe aeroportul din Damasc și transportat ulterior cu camioane la banca centrală a țării.

Între Rusia și Siria a fost încheiat un contract pentru tipărirea monedei naționale siriene. Un fost oficial sirian de rang înalt a declarat că Rusia furnizează sute de miliarde de lire siriene, echivalentul a zeci de milioane de dolari. Contractul anterior al Damascului cu o filială a băncii centrale a Austriei a fost anulat din cauza sancțiunilor europene.

Experții consideră că aceste livrări de bani și combustibil sunt legate de dorința Rusiei de a-și menține bazele strategice din Siria: baza aeriană de la Hmeimim și baza navală din Tartus, ambele esențiale pentru influența militară a Moscovei în Orientul Mijlociu. „Rusia prețuiește în mod evident bazele sale aeriene și navale din Siria și nu dorește să le piardă. Livrarea de motorină către noul guvern sirian este doar un episod al politicii sale, menite să-și protejeze interesele”, a declarat Afshin Molavi, cercetător senior la Institutul de Politică Externă al Universității Johns Hopkins, pentru Newsweek.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#siria #motorina #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova nu se află într-o criză generală de bani, iar accesul la finanțare nu reprezintă, în prezent, o problemă majoră, a declarat ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul emisiunii de la Realitatea TV. Potrivit oficialului, țara se află într-o etapă de dezvoltare care presupune o schimbare de paradigmă în modul de finanțare a economiei.

Gavriliță a subliniat că relația cu Fondul Monetar Internațional nu este una tensionată și că nu există o lipsă de disponibilitate din partea FMI de a sprijini Republica Moldova. „Nu este vorba că FMI nu ar dori să ne împrumute, ci de faptul că, la acest moment, Republica Moldova se află într-o etapă în care există surse de finanțare”, a explicat ministrul.

Potrivit acestuia, provocările țin mai degrabă de costul finanțării, condiționalitățile aplicabile și de viteza cu care pot fi accesate resursele financiare din partea Uniunii Europene sau a altor instituții internaționale. „Nu suntem într-o criză de bani per total”, a punctat Gavrilița.

Ministrul Finanțelor a afirmat că Republica Moldova se consideră deja o țară cu venituri medii superioare, încadrată în categoria „upper middle income country”, ceea ce implică responsabilități suplimentare. „Suntem deja o țară considerată cu nivel de mediu spre dezvoltat și trebuie să ne pregătim să nu mai trăim exclusiv din ajutoare și credite concesionale”, a declarat oficialul.

În acest context, Gavrilița a vorbit despre necesitatea ca Moldova să intre pe piețele de capital, să se finanțeze prin instrumente de piață și să fie prezentă pe piața financiară europeană, inclusiv prin emiterea de obligațiuni în euro. „Probabil suntem deja unica țară din Europa care nu este prezentă pe piața financiară”, a remarcat ministrul.

Referitor la un eventual nou acord cu FMI, Gavrilița a precizat că autoritățile nu exclud semnarea acestuia, însă nu neapărat cu o componentă financiară. Un astfel de acord ar avea rolul de a confirma angajamentul Guvernului pentru reforme și de a transmite un semnal de credibilitate către Uniunea Europeană și alți parteneri externi. „Un memorandum cu FMI le-ar oferi confortul și siguranța că nu trebuie să facă verificări suplimentare”, a explicat ministrul.

Andrian Gavriliță a menționat că discuțiile cu FMI vor continua, iar autoritățile vor analiza în ce măsură un acord fără angajamente financiare directe este oportun pentru Republica Moldova, în condițiile în care principala provocare rămâne gestionarea costului finanțării, nu lipsa accesului la bani.