Putin închide robinetul, Germania se pregăteşte de reducerea forţată a consumului pentru a face faţă crizei energiei

Germania raţionalizează apa caldă, reduce iluminatul stradal şi închide piscinele, în timp ce impactul crizei de energie începe să se extindă din industrie la birouri, centre de agrement şi locuinţe, conform Financial Times.

O creştere uriaşă a preţului la gaze naturale, declanşată de decizia Rusiei de luna trecută de a reduce drastic livrările către Germania, a aruncat cea mai mare economie europeană în cea mai gravă criză energetică.

Importatorii de gaze şi companiile de utilităţi se luptă pentru supravieţuire, în timp ce facturile consumatorilor cresc vertiginos, iar unii dintre ei avertizează asupra creşterii tensiunilor.

“Situaţia este mai mult decât dramatică”, a declarat Axel Gedaschko, şeful federaţiei întreprinderilor germane de locuinţe GdW. “Pacea socială a Germaniei este în mare pericol”.

Pe măsură ce tensiunile legate de războiul Rusiei din Ucraina se intensifică, oficialii se tem că situaţia s-ar putea înrăutăţi. Luni, Rusia îşi va închide principala conductă către Germania, Nord Stream 1, pentru 10 zile de întreţinere programată. Mulţi din Berlin se tem că nu se va redeschide niciodată.

Luna trecută, Germania a făcut un pas crucial spre raţionalizarea gazului, când ministrul economiei, Robert Habeck, a activat a doua etapă a planului de urgenţă pentru gaz al ţării. “Situaţia de pe piaţa gazelor este tensionată şi din păcate, nu putem garanta că nu se va înrăutăţi”, a declarat el marţi. “Trebuie să fim pregătiţi pentru ca situaţia să devină critică”.

Habeck, care spune că acum face duşuri mai scurte, a făcut apel la populaţie să economisească energie, iar municipalităţile şi proprietarii de imobile au dat curs apelului.
Joi, Vonovia, cel mai mare proprietar de locuinţe din ţară, a anunţat că va reduce temperatura încălzirii centrale pe gaz a locatarilor săi la 17C între orele 23.00 şi 6.00 dimineaţa. Aceasta a declarat că măsura ar permite economisirea a 8% din costurile de încălzire.

O asociaţie de locuinţe din oraşul Dippoldiswalde, în apropiere de graniţa cu Cehia, a făcut un pas mai departe în această săptămână, prin faptul că a raţionalizat furnizarea de apă caldă pentru locuitori. De acum înainte, aceştia pot face duşuri calde doar între orele 4:00-8:00, 11:00-13:00 şi 17:00-21:00.

“Aşa cum am anunţat în adunarea generală, trebuie să facem economii pentru iarnă”, se arată într-un anunţ din blocurile afectate.
Astfel de măsuri ar putea deveni o rutină în următoarele săptămâni. Helmut Dedy, şeful Asociaţiei germane “Towns and Cities”, a declarat că “întreaga societate” trebuie acum să îşi reducă consumul de energie. Se face economie vara “pentru a avea apartamente calde la iarnă”.

“Fiecare KWh pe care îl economisim ajută la umplerea cu puţin mai mult a depozitelor de gaz”, a spus el.

Dedy a făcut apel la primăriile din toată ţara să ia măsuri de urgenţă. El a avut câteva sugestii: opriţi semafoarele pe timp de noapte; închideţi apa caldă în clădirile consiliului, muzee şi centre sportive; reglaţi aparatele de aer condiţionat şi opriţi iluminarea clădirilor istorice.

Unele au luat deja măsuri. Districtul Lahn-Dill, în apropiere de Frankfurt, opreşte apa caldă în cele 86 de şcoli şi 60 de săli de sport de la jumătatea lunii septembrie, o măsură care speră să economisească 100.000 de euro din costurile energetice, iar Düsseldorf a închis temporar un complex de piscine masive, Münster-Therme.

Între timp, Berlinul a coborât termostatul la piscinele în aer liber şi a redus temperatura acestora cu 2 grade. În vestul Germaniei, la Köln, iluminatul stradal este redus la 70 % din puterea maximă începând cu ora 23.00.
Clienţii rezidenţiali iau, de asemenea, măsuri, sobele şi şemineele cu lemne au revenit în centrul atenţiei. Vânzările de lemne de foc, peleţi de lemn, cărbune, precum şi de butelii de gaz, au crescut vertiginos.

Nu este clar în ce măsură aceste măsuri vor atenua impactul facturilor mai mari la încălzire. GdW a declarat că războiul din Ucraina va duce la creşterea preţurilor la energie pentru consumatori cu 71% până la 200%, ceea ce înseamnă costuri anuale suplimentare cuprinse între 1.000 şi 2.700 de euro pentru o gospodărie formată dintr-o singură persoană şi până la 3.800 de euro pentru patru persoane, comparativ cu nivelurile din 2021.

Costurile ar putea creşte şi mai mult ca urmare a unei noi legi care îşi croieşte drum prin parlamentul german. Aceasta ar permite guvernului să impună o taxă de urgenţă asupra tuturor consumatorilor de gaz pentru a repartiza mai uniform costul preţurilor mai mari. Aceasta este menită să prevină intrarea în insolvenţă a importatorilor de gaz, un scenariu de care miniştrii se tem că ar putea provoca o prăbuşire a întregului sector, în stilul Lehman Brothers. Uniper, cel mai mare importator de gaz rusesc din Germania, poartă deja discuţii cu oficialii cu privire la un ajutor de stat care, potrivit experţilor, ar putea ajunge la 9 miliarde de euro.

Consumatorii germani, atât cei industriali cât şi cei rezidenţiali îşi reduc consumul de energie. Un studiu realizat de Şcoala Hertie din Berlin a declarat că consumul de gaze industriale a scăzut cu 11% în martie şi aprilie anul acesta, comparativ cu aceeaşi perioadă din 2021 şi cu 6% în cazul gospodăriilor private.

Mai sunt multe de făcut, a declarat Lion Hirth, unul dintre coautorii studiului. “Scăderea cererii pe care am observat-o până acum este, din păcate, departe de a fi adecvată pentru a închide complet deficitul de ofertă care ne ameninţă în această iarnă”, a spus el.

În apelul său adresat municipalităţilor din Germania în această săptămână, Dedy a făcut o afirmaţie similară. “Situaţia este foarte gravă”, a spus el. “Este deja clar că va trebui să ne părăsim zona de confort”.

#gaz #Germania #Putin

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Modelul economic al regiunii din stânga Nistrului se confruntă cu dificultăți tot mai mari, iar situația bugetară indică probleme structurale serioase. Concluzia aparține expertului în politici economice de la IDIS Viitorul, Veaceslav Ioniță, prezentată în cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță” din 6 martie 2026.

Potrivit economistului, între cele două maluri ale Nistru există diferențe majore în ceea ce privește structura bugetară, veniturile și cheltuielile publice. Pe malul drept al râului, bugetul public este format din mai multe componente – bugetul de stat, bugetele autorităților publice locale, bugetul asigurărilor sociale și cel al asigurărilor medicale. În schimb, în regiunea din stânga Nistrului există doar bugetul regional și bugetele locale, fără bugete separate pentru asigurări sociale sau medicale.

Un alt aspect semnalat de expert este lipsa de transparență privind executarea bugetului în regiune. Dacă pe malul drept datele privind veniturile și cheltuielile sunt publice, în stânga Nistrului aceste informații nu sunt făcute publice.

Pentru anul 2026, autoritățile autoproclamate din regiune au planificat venituri bugetare mai mici decât cele din 2024 și 2025, iar cheltuielile planificate sunt, de asemenea, în scădere. „Deficitul bugetar este foarte mare – aproape jumătate din bugetul regiunii este acoperit din deficit”, a declarat Veaceslav Ioniță.

Potrivit economistului, modul în care este acoperit deficitul bugetar rămâne secretizat. El presupune însă că o parte importantă a acestuia ar putea proveni din diferențele legate de prețul gazelor naturale. În regiune, gazul este vândut la prețuri foarte mici – între 1,7 ruble pentru populație și până la 5 ruble pentru agenții economici, în timp ce costurile de transport și distribuție sunt de aproximativ 0,5 ruble.

Comparativ cu malul drept, deficitul bugetar al regiunii din stânga Nistrului raportat la PIB este de aproximativ trei ori mai mare. Dacă în Republica Moldova deficitul este acoperit în principal din împrumuturi, în regiunea transnistreană acesta provine din surse care nu sunt făcute publice.

Diferențe importante apar și în ceea ce privește veniturile bugetare pe cap de locuitor. În 2015, acestea erau de 15,3 mii lei pe malul drept și 12 mii lei pe malul stâng. În 2025, veniturile au ajuns la 51,6 mii lei în dreapta Nistrului și la 18,1 mii lei în stânga. Pentru 2026 sunt estimate aproximativ 57 mii lei pe cap de locuitor pe malul drept și doar 14,8 mii lei pe malul stâng. Astfel, veniturile bugetare pe cap de locuitor sunt în prezent de aproape patru ori mai mari în dreapta Nistrului.

În același timp, presiunea fiscală este semnificativ mai mică în regiunea transnistreană. Dacă în Republica Moldova veniturile bugetare reprezintă aproximativ 35% din PIB, în stânga Nistrului acestea sunt de circa 20%. De asemenea, regiunea nu aplică TVA, principala sursă de venit a bugetului Republicii Moldova.

Diferențe majore se observă și în nivelul cheltuielilor publice pe cap de locuitor. În 2015 acestea erau de 16,3 mii lei pe malul drept și de 22,5 mii lei pe malul stâng. În 2025, cheltuielile au ajuns la 59,2 mii lei pe malul drept, în timp ce în stânga Nistrului au fost de 25,5 mii lei. Pentru 2026 sunt estimate cheltuieli de 66,1 mii lei pe cap de locuitor în dreapta Nistrului și doar 24,8 mii lei în stânga.

„În ultimii zece ani, pe malul drept cheltuielile publice pe cap de locuitor au crescut de peste patru ori, în timp ce în stânga Nistrului au rămas practic la același nivel”, a subliniat expertul.

Veaceslav Ioniță mai afirmă că, în trecut, nivelul mai ridicat al cheltuielilor pe cap de locuitor în regiune era posibil deoarece deficitul bugetar era acoperit din surse externe sau neclare. În prezent însă, acest model nu mai funcționează. La o populație estimată la aproximativ 300 de mii de locuitori, regiunea cheltuie de circa trei ori mai puțin decât malul drept.

În ultimii doi ani, diferențele s-au accentuat. Dacă pe malul drept economia s-a stabilizat, inflația a revenit la niveluri normale, iar cheltuielile guvernamentale pe cap de locuitor au crescut cu aproximativ 12%, în stânga Nistrului acestea au scăzut cu circa 27%.

„Acești doi ani sunt cei mai dramatici pentru malul stâng al Nistrului”, a concluzionat Veaceslav Ioniță.

Potrivit expertului, singurul domeniu în care regiunea transnistreană a investit mai mult decât malul drept este infrastructura rutieră. În ultimii zece ani, malul drept a alocat aproximativ 0,9% din PIB pentru reparația drumurilor, în timp ce în stânga Nistrului acest indicator a fost de aproximativ 1,2%.

În concluzie, economistul susține că modelul economic al regiunii din stânga Nistrului nu mai funcționează în parametrii anteriori. Veniturile bugetare sunt în scădere, cheltuielile se reduc, iar o parte semnificativă a acestora continuă să fie acoperită din surse netransparente, ceea ce pune sub semnul întrebării sustenabilitatea financiară a regiunii.