Putin își pierde influența în Caucaz. Fostele rebublici sovietice vor să se desprindă de Rusia

13 Mart. 2023, 05:00
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
13 Mart. 2023, 05:00 // Actual //  bani.md

Influența Rusiei asupra țărilor din Caucaz este tot mai slabă. Georgia a ieșit în stradă, iar oficialii din Kazahstan și Armenia au făcut în ultima vreme declarații evidente împotriva Rusiei.

Georgienii susțin că legea ar fi limitat libertatea presei și ar submina eforturile Georgiei de a deveni un stat candidat pentru integrare în Uniunea Europeană.

Legea, susținută de partidul de guvernământ Visul georgian, ar impune ca orice organizație care primește mai mult de 20% din finanțare din străinătate să se înregistreze ca „agent străin”, în caz contrar fiind pasibilă de amenzi substanțiale.

După două zile de proteste pe scară largă, partidul a anunțat joia trecută că va ”retrage necondiționat proiectul de lege pe care l-am susținut fără nicio rezervă”.

O lege pro rusă

Protestatarii din Georgia au declarat că proiectul de lege propus privind ”agenții străini” reflectă o lege din 2012, din Rusia, care a fost folosită de atunci pentru a reprima disidența și pentru a suprima ONG-urile și mass-media finanțate de Occident.

În 2012, Rusia a adoptat o lege controversată pentru a cataloga drept ”agenți străini” organizațiile care primesc finanțare din străinătate. Legea a marcat un moment crucial în lupta Kremlinului împotriva libertății de exprimare și a societății civile, permițând guvernului lui Vladimir Putin să închidă unele dintre cele mai proeminente grupuri pentru drepturile omului din țară.

Georgienii care au ieșit în stradă au scandat ”nu legii ruse”, deci este clar că oamenii percep acest proiect de lege ca unul impus de Rusia.

O mare parte din furia demonstranților îl vizează pe fondatorul partidului Visul Georgian, Bidzina Ivanishvili, un miliardar excentric care și-a făcut averea în Rusia și care se pare că este în continuare în relații de prietenie cu Kremlinul.

Ivanishvili este considerat în general că exercită controlul asupra partidului din umbră și este acuzat de criticii săi că apropie Georgia de orbita Moscovei. În mod crucial, georgienii se tem că introducerea legii ar afecta șansele țării de a adera la UE.

Georgienii de rând sprijin masiv pentru Ucraina

Sprijinul pentru Ucraina în Georgia este copleșitor, și există paralele între istoria Georgiei și cea a Ucrainei, ambele țări fiind invadate de Rusia.

În 2008, Kremlinul a trimis forțe în Georgia pentru a sprijini două regiuni separatiste susținute de Rusia, Osetia de Sud și Abhazia, ulterior recunoscute de Rusia ca state independente. Moscova își menține încă trupele în această zonă, ceea ce conferă Kremlinului comanda de facto a aproximativ 20% din teritoriul Georgiei.

După invazia din Rusiei în Ucraina, pe foarte multe clădiri din capitala Georgiei, Tbilisi, au apărut graffiti anti-Putin. Mai mult, foarte mulți șoferi au steagul ucrianean pe borfdudl mașinior pe care le conduc, scrie theguardian.com.

Armenia ia distanță față de Rusia

Premierul Armeniei Nikol Pașinian l-a sfidat pe Putin după ce a refuzat să semneze, noul acord privind Tratatul de Securitate Colectivă, încheiat de mai multe țări din fostul URSS.

Pașinian a mers până acolo încât a păstrat o distanță de un metru între el și președintele Putin, la fotografia oficială.

Armenia este supărată pe faptul că Rusia nu a intervenit militar în favoarea ei, în războiul cu Azerbaidjan, în războiul pentru regiunea Nagorno-Karabah.

Kazahstanul vrea să joace cartea independenței economice

Mare producător de petrol și gaze naturale, Kazahstanul a devenit unul dintre principalii furnizori de gaze naturale pentru Uniunea Europeană.

Sancțiunile impuse Rusiei, au transformat republica din Caucaz, într-un mare hub energetic, agreat de Uniunea Europeană, dar și de China și India.

”Este dificil, pentru că vulnerabilităţile sunt mari şi sunt pe toată linia. Nu ne putem muta din regiune şi trebuie să trăim alături de Rusia pentru totdeauna. Aşa că trebuie să găsim un modus vivendi. Nu este uşor, dar poate că este o şansă bună de a construi o anumită suveranitate şi de a ne decupla parţial de Rusia”, arată cercetătoarea Nargis Kassenova, director al programului pentru Asia Centrală la Centrul Davis pentru Studii Ruse şi Eurasiatice de la Universitatea Harvard, potrivit stiripesurse.ro.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Realitatea Live

24 Nov. 2024, 10:39
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
24 Nov. 2024, 10:39 // Actual //  Ursu Victor

Ministerul Transporturilor începe demersurile pentru realizarea exproprierilor necesare construirii Podului peste Prut de la Ungheni, parte a proiectului Autostrăzii Unirii –A 8 Târgu Mureș-Iași-Ungheni (Frontieră Republica Moldova).

Pentru construirea Podului peste Prut, Guvernul va expropria 16 imobile proprietate privată din zona localității Golăiești (județul Iași) cu o suprafață totală de aproape 78.000 mp, respectiv trei terenuri care aparțin Statului: Administrația Națională Bazinală de Apă Prut-Bârlad (două terenuri) și Romsilva, notează economedia.ro.

Contractul pentru proiectarea și execuția Podului peste Prut de la Ungheni a fost semnat în septembrie cu Ness Proiect, iar lucrările ar putea începe din vara anului viitor după predarea proiectului tehnic.

,,Pentru prezentul proiect de act normativ este necesară asigurarea sumelor individuale estimate de expropriator, aferente despăgubirilor pentru imobilele proprietate privată care constituie coridorul de expropriere al lucrării de utilitate publică de interes național ,,Pod peste Prut la Ungheni”, prevăzute în anexa nr. 2 la prezenta hotărâre, aflate pe raza localității Golăiești din județul Iași, care sunt în cuantum de 157,4 mii lei și se alocă de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Transporturilor și Infrastructurii. Pentru realizarea lucrărilor aferente obiectivului de investiții ,,Pod peste Prut la Ungheni’’, este necesar a fi expropriată o suprafață  de 77.168 mp, aferentă unui număr de 16 imobile proprietate privată. În acest sens se impune declanșarea procedurilor de expropriere pentru imobilele proprietate privată care fac parte din coridorul de expropriere al lucrării de utilitate publică de interes naţional ,,Pod peste Prut la Ungheni” -Proiect Hotărâre de Guvern.

Ansamblul de poduri care va face legătura între România (judeţul Iaşi) şi Republica Moldova (Raionul Ungheni) este format din două poduri paralele cu tablier mixt oţel-beton şi grindă continuă (un pod pentru fiecare sens de circulaţie).

În această vară, Guvernul a aprobat un Proiect de Hotărâre de Guvern pentru ca Podul peste Prut să nu ajungă muzeu, în lipsa legăturii la viitoarea Autostradă A 8 și la rețeaua de Drumuri Naționale. Astfel, Transporturile au găsit acum o variantă provizorie, de avarie, de a lega podul la infrastructura actuală. Podul urmează să fie conectat cu un Drum Județean (DJ 249) pe care CNAIR îl va moderniza și îl va ridica la profil de Drum Național. „conexiunea cu Drumul Județean este singura soluție pentru ca Podul să poată fi pus în circulație, a explicat ministrul Transporturilor Sorin Grindeanu. „În cadrul proiectului de infrastructură de interes național „Ungheni RO-MD conexiune Pod Ungheni”, care urmează să asigure legătura cu Republica Moldova, este prevăzută și o componentă de modernizare a drumurilor județene DJ 248, DJ 249A, cât și a drumului comunal DC 8B, cu rol de descărcare temporară pentru podul Ungheni”, arată proiectul.

Următorul pod peste Prut cu 4 benzi între România și Republica Moldova va fi cel nou de la Albița.

Podul va fi construit de Ministerul Transporturilor/CNAIR, iar în 2022, Comisia Europeană a aprobat o finanțare nerambursabilă de 16,5 milioane euro (82 milioane lei) prin Programul Mobilitate Militară  „CEF-T-2022-MILMOB – CEF 2 Transport – Adaptarea rețelei rutiere TEN – T la utilizarea duala civila-apărare”. Lungimea podului va fi de 260 de metri, drumul de legătură va avea 1 kilometru, iar proiectul include și amenajarea noului punct de frontieră. Principalele caracteristici prevăzute sunt:

– 261,20 m lungime pod nou peste Prut

– 2 benzi pe sens + trotuare

– 13 m lățime pod nou (Etapa I) + 11,25 m (Etapa II)

– 8 m lățime parte carosabilă

– 1 km lungime traseu

– 4 x 3,75 m parte carosabilă drum de legătură

– punct de control trecere frontieră, care va fi dotat cu parcări pentru autovehicule mari, autoturisme și spatii închise destinate verificării amănunțite a autoturismelor și tirurilor Va interconecta infrastructurile rutiere între ambele state: Autostrada Târgu Mureș – Iași – Ungheni – frontiera de stat (pe teritoriul României) și Drumul național R1 Chișinău – Ungheni – frontiera cu România (pe teritoriul Republicii Moldova).

Podul Ungheni reprezintă o necesitate atât pentru România, cât și pentru Moldova, al cărui scop constă în sprijinirea relațiilor economice, sociale, dar și frățești dintre cele două părți. Va ajuta la îmbunătățirea competitivității economice a României prin dezvoltarea infrastructurii de transport, deservind traficului de tranzit internațional de mărfuri și persoane.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

 

 
Ajun de Boboteaza, la Catedrală
Ajun de Boboteaza, la Catedrală
Capitala, în febra sărbătorilor
Capitala, în febra sărbătorilor
Repetiții pentru parada din 27 august
Repetiții pentru parada din 27 august
Ploaia din 9 august a făcut ravagii în Capitală
Ploaia din 9 august a făcut ravagii în Capitală
Recolta de porumb a fost compromisă în proporții de 80%
Recolta de porumb a fost compromisă în proporții de 80%
2 august 2022 – Trafic infernal în Capitală
2 august 2022 – Trafic infernal în Capitală