Putin, izolat total! UE votează o rezoluție cu efecte catastrofale pentru economia rusească

Parlamentul European votează marți o rezoluție prin care cere statelor membre să ia sancțiuni aspre împotriva Moscovei, printre care se numără limitarea importurilor de petrol și gaze din Rusia, blocarea tuturor băncilor rusești, interzicerea accesului la SWIFT, interzicerea navelor ruse în porturile UE, abandonarea definitivă a Nord Stream 2.

Astfel, Parlamentul European solicită:

„limitarea importului celor mai importante produse de export rusești, inclusiv al petrolului și gazelor, interzicerea noilor investiții ale UE în Federația Rusă, precum și a noilor investiții rusești în UE, blocarea tuturor băncilor ruse din sistemul financiar european, interzicerea accesului Federației Ruse și al Belarusului la sistemul SWIFT și aplicarea unor sancțiuni secundare băncilor care utilizează alte mijloace în locul sistemului SWIFT pentru tranzacții conexe sau a unor sancțiuni similare celor aplicate băncilor ruse sau sistemului bancar rus și solicită interzicerea mobilizării de către Rusia de fonduri sau de împrumuturi în UE pe piețele de capital secundare; solicită interzicerea achizițiilor publice în UE de bunuri și servicii provenite din Rusia și Belarus; solicită interzicerea exportului de produse de înaltă tehnologie și de bunuri strategice către piața rusă; solicită blocarea sau retragerea imediată a finanțării pentru toate programele de cooperare cu Rusia în domeniul cercetării și inovării, care sunt sprijinite de fondurile UE, și suspendarea programelor interregionale; solicită închiderea porturilor UE pentru navele rusești; solicită ca Băncii Internaționale de Investiții, controlată de Rusia, să i se interzică imediat să își desfășoare activitatea în UE; solicită ca accesul în toate porturile UE să fie refuzat navelor al căror port de escală precedent sau următor se află în Federația Rusă, cu excepția cazurilor în care există motive umanitare justificate și necesare; salută interzicerea zborurilor transportatorilor aerieni ruși, precum și a zborurilor efectuate de avioane private rusești în spațiul aerian al UE; solicită adoptarea și aplicarea corespunzătoare a unor sancțiuni similare împotriva Belarusului”, se arată în propunerea de rezoluție B9 0123/2022;
„solicită abandonarea definitivă a gazoductului Nord Stream 2 și, prin urmare, salută decizia guvernului german de a stopa procesul de autorizare a Nord Stream 2”;
„solicită analizarea urgentă a cererii de aderare a Ucrainei la Centrul de Excelență Cooperativ de Apărare Cibernetică al NATO (CCDCOE) și invită toți membrii CCDCOE să sprijine cererea”;
„solicită Agenției Internaționale pentru Energie Atomică să creeze un grup operativ special pentru a monitoriza acțiunile Federației Ruse în ceea ce privește siguranța amplasamentelor, instalațiilor și combustibililor nucleari”.

De notat că rezoluțiile Parlamentului European nu au putere legislativă, dar dau un semnal puternic statelor membre.

#sanctiuni #UE #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Deficitul bugetului federal al Rusia a continuat să se adâncească în primele cinci luni ale anului 2026, ajungând la 6 trilioane de ruble, echivalentul a aproximativ 66 de miliarde de euro. Potrivit datelor preliminare publicate de Ministerul rus al Finanțelor, deficitul reprezintă 2,6% din PIB-ul țării.

Nivelul deficitului este de două ori mai mare decât în aceeași perioadă a anului trecut și depășește cu aproximativ 60% ținta anuală stabilită de autorități. Pentru întreg anul 2026, guvernul rus a prevăzut un deficit de 3,79 trilioane de ruble, adică aproximativ 42 de miliarde de euro.

Ministrul rus al Finanțelor, Anton Siluanov, a admis recent că deficitul bugetar va fi mai mare decât s-a estimat inițial, însă a susținut că acest lucru nu va necesita o creștere semnificativă a împrumuturilor interne.

Datele oficiale arată că veniturile care nu provin din petrol și gaze au crescut cu 12,4%, până la 11,8 trilioane de ruble (circa 130 de miliarde de euro). Totuși, veniturile totale ale bugetului au avansat cu doar 0,3%, până la 14,8 trilioane de ruble (aproximativ 163 de miliarde de euro), din cauza prăbușirii cu aproape 30% a încasărilor din sectorul petrolier și gazier.

În același timp, cheltuielile statului au crescut cu 17%, ajungând la 20,8 trilioane de ruble, echivalentul a aproape 229 de miliarde de euro. Acestea reprezintă deja 47,2% din totalul cheltuielilor planificate pentru întreg anul.

Ministerul Finanțelor de la Moscova estimase inițial o majorare anuală a cheltuielilor de doar 2,7%, însă ritmul actual sugerează o depășire semnificativă a planului bugetar.

Totodată, Anton Siluanov a lăsat să se înțeleagă că obiectivul de eliminare a deficitului primar al bugetului federal a fost amânat din nou și nu va putea fi atins înainte de anul 2029.

La rândul său, viceguvernatorul Banca Centrală a Rusiei, Alexei Zabotkin, a avertizat că întârzierea echilibrării finanțelor publice ar putea influența politica monetară și nivelul dobânzilor.

Anul trecut, deficitul bugetar al Rusiei a ajuns la 5,7 trilioane de ruble (aproximativ 63 de miliarde de euro), de aproape cinci ori peste nivelul prevăzut inițial și cel mai ridicat raportat la PIB de la pandemia din 2020.

Potrivit presei ruse, Ministerul Finanțelor intenționează să modifice parametrii bugetului federal pentru 2026 fără dezbateri publice ample în Parlament, pe fondul presiunilor crescânde asupra finanțelor statului generate de cheltuielile în creștere și de diminuarea veniturilor din exporturile energetice.