Putin, izolat total! UE votează o rezoluție cu efecte catastrofale pentru economia rusească

Parlamentul European votează marți o rezoluție prin care cere statelor membre să ia sancțiuni aspre împotriva Moscovei, printre care se numără limitarea importurilor de petrol și gaze din Rusia, blocarea tuturor băncilor rusești, interzicerea accesului la SWIFT, interzicerea navelor ruse în porturile UE, abandonarea definitivă a Nord Stream 2.

Astfel, Parlamentul European solicită:

„limitarea importului celor mai importante produse de export rusești, inclusiv al petrolului și gazelor, interzicerea noilor investiții ale UE în Federația Rusă, precum și a noilor investiții rusești în UE, blocarea tuturor băncilor ruse din sistemul financiar european, interzicerea accesului Federației Ruse și al Belarusului la sistemul SWIFT și aplicarea unor sancțiuni secundare băncilor care utilizează alte mijloace în locul sistemului SWIFT pentru tranzacții conexe sau a unor sancțiuni similare celor aplicate băncilor ruse sau sistemului bancar rus și solicită interzicerea mobilizării de către Rusia de fonduri sau de împrumuturi în UE pe piețele de capital secundare; solicită interzicerea achizițiilor publice în UE de bunuri și servicii provenite din Rusia și Belarus; solicită interzicerea exportului de produse de înaltă tehnologie și de bunuri strategice către piața rusă; solicită blocarea sau retragerea imediată a finanțării pentru toate programele de cooperare cu Rusia în domeniul cercetării și inovării, care sunt sprijinite de fondurile UE, și suspendarea programelor interregionale; solicită închiderea porturilor UE pentru navele rusești; solicită ca Băncii Internaționale de Investiții, controlată de Rusia, să i se interzică imediat să își desfășoare activitatea în UE; solicită ca accesul în toate porturile UE să fie refuzat navelor al căror port de escală precedent sau următor se află în Federația Rusă, cu excepția cazurilor în care există motive umanitare justificate și necesare; salută interzicerea zborurilor transportatorilor aerieni ruși, precum și a zborurilor efectuate de avioane private rusești în spațiul aerian al UE; solicită adoptarea și aplicarea corespunzătoare a unor sancțiuni similare împotriva Belarusului”, se arată în propunerea de rezoluție B9 0123/2022;
„solicită abandonarea definitivă a gazoductului Nord Stream 2 și, prin urmare, salută decizia guvernului german de a stopa procesul de autorizare a Nord Stream 2”;
„solicită analizarea urgentă a cererii de aderare a Ucrainei la Centrul de Excelență Cooperativ de Apărare Cibernetică al NATO (CCDCOE) și invită toți membrii CCDCOE să sprijine cererea”;
„solicită Agenției Internaționale pentru Energie Atomică să creeze un grup operativ special pentru a monitoriza acțiunile Federației Ruse în ceea ce privește siguranța amplasamentelor, instalațiilor și combustibililor nucleari”.

De notat că rezoluțiile Parlamentului European nu au putere legislativă, dar dau un semnal puternic statelor membre.

#sanctiuni #UE #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Economistul Iurie Rija critică argumentele cu privire efectele importurilor de floarea soarelui asupra prețului uleiului alimentar și pune sub semnul întrebării afirmațiile potrivit cărora accesul la materie primă mai ieftină din străinătate ar aduce automat beneficii consumatorilor. Declarațiile vin în contextul în care Guvernul propune prelungirea licențierii importurilor de grâu, porumb și răsărită până la 31 decembrie 2026, în timp ce actualul mecanism expiră peste doar câteva zile, pe 31 octombrie.

„De ce Vaja nu a micșorat prețul la ulei? Demagogie. În 2023 au intrat zeci de mii de tone de floarea-soarelui din Ucraina. A fost micșorat prețul?”, a declarat economistul Iurie Rija, referindu-se la argumentele privind necesitatea importurilor de materie primă pentru industria de procesare.

Economistul susține că situația trebuie analizată și prin prisma importurilor actuale de răsărită din alte regiuni ale lumii, inclusiv din Argentina.

„Acum Vaja lucrează pe floarea-soarelui din Argentina. Este uleiul mai ieftin?”, a întrebat retoric Rija, sugerând că importul de materie primă la prețuri competitive nu se reflectă neapărat în reducerea prețului produsului finit.

Afirmațiile economistului vizează relația dintre interesele procesatorilor și cele ale producătorilor agricoli autohtoni. Totuși, date comparative privind prețurile de achiziție a materiei prime și evoluția prețului uleiului alimentar nu au fost prezentate în declarația sa.

În același context, Iurie Rija a atras atenția asupra termenului extrem de scurt rămas pentru adoptarea modificărilor legislative privind licențierea importurilor.

„Legea expiră pe 31 octombrie. Peste patru zile. Dacă joi nu se votează, atunci avem un vid legislativ”, a avertizat economistul.

Astfel, ședința Parlamentului de joi, 29 octombrie, devine importantă pentru continuarea mecanismului de licențiere fără întrerupere. În lipsa adoptării și intrării în vigoare la timp a noilor prevederi, actualul regim special ar expira, iar importurile ar urma să fie efectuate potrivit regulilor generale aplicabile.

Rija a făcut referire și la poziția companiei Săveni, despre care afirmă că ar susține prelungirea licențierii importurilor.

Declarațiile economistului vin după ce ministrul Agriculturii și Industriei Alimentare, Eugeniu Osmochescu, a anunțat miercuri, 28 octombrie, că autoritățile propun extinderea regimului de licențiere pentru importurile de grâu, porumb și răsărită până la sfârșitul anului 2026.

Potrivit ministrului, măsura este necesară pentru protejarea producătorilor agricoli autohtoni și valorificarea recoltei locale, în condițiile în care prețurile de import la răsărită au înregistrat o scădere accentuată în trimestrul al treilea al anului.

Analiza Ministerului Agriculturii arată că prețurile oferite fermierilor moldoveni au rămas relativ stabile, în timp ce valorile de import au scăzut brusc. Autoritățile consideră că această diferență ar putea crea presiuni asupra producătorilor locali, mai ales în contextul dificultăților logistice care afectează exporturile agricole.

Vaja Jhashi, deține monopolul la producția de ulei și controlează 70% din piața cerealelor Republicii Moldova.