Putin, izolat total! UE votează o rezoluție cu efecte catastrofale pentru economia rusească

Parlamentul European votează marți o rezoluție prin care cere statelor membre să ia sancțiuni aspre împotriva Moscovei, printre care se numără limitarea importurilor de petrol și gaze din Rusia, blocarea tuturor băncilor rusești, interzicerea accesului la SWIFT, interzicerea navelor ruse în porturile UE, abandonarea definitivă a Nord Stream 2.

Astfel, Parlamentul European solicită:

„limitarea importului celor mai importante produse de export rusești, inclusiv al petrolului și gazelor, interzicerea noilor investiții ale UE în Federația Rusă, precum și a noilor investiții rusești în UE, blocarea tuturor băncilor ruse din sistemul financiar european, interzicerea accesului Federației Ruse și al Belarusului la sistemul SWIFT și aplicarea unor sancțiuni secundare băncilor care utilizează alte mijloace în locul sistemului SWIFT pentru tranzacții conexe sau a unor sancțiuni similare celor aplicate băncilor ruse sau sistemului bancar rus și solicită interzicerea mobilizării de către Rusia de fonduri sau de împrumuturi în UE pe piețele de capital secundare; solicită interzicerea achizițiilor publice în UE de bunuri și servicii provenite din Rusia și Belarus; solicită interzicerea exportului de produse de înaltă tehnologie și de bunuri strategice către piața rusă; solicită blocarea sau retragerea imediată a finanțării pentru toate programele de cooperare cu Rusia în domeniul cercetării și inovării, care sunt sprijinite de fondurile UE, și suspendarea programelor interregionale; solicită închiderea porturilor UE pentru navele rusești; solicită ca Băncii Internaționale de Investiții, controlată de Rusia, să i se interzică imediat să își desfășoare activitatea în UE; solicită ca accesul în toate porturile UE să fie refuzat navelor al căror port de escală precedent sau următor se află în Federația Rusă, cu excepția cazurilor în care există motive umanitare justificate și necesare; salută interzicerea zborurilor transportatorilor aerieni ruși, precum și a zborurilor efectuate de avioane private rusești în spațiul aerian al UE; solicită adoptarea și aplicarea corespunzătoare a unor sancțiuni similare împotriva Belarusului”, se arată în propunerea de rezoluție B9 0123/2022;
„solicită abandonarea definitivă a gazoductului Nord Stream 2 și, prin urmare, salută decizia guvernului german de a stopa procesul de autorizare a Nord Stream 2”;
„solicită analizarea urgentă a cererii de aderare a Ucrainei la Centrul de Excelență Cooperativ de Apărare Cibernetică al NATO (CCDCOE) și invită toți membrii CCDCOE să sprijine cererea”;
„solicită Agenției Internaționale pentru Energie Atomică să creeze un grup operativ special pentru a monitoriza acțiunile Federației Ruse în ceea ce privește siguranța amplasamentelor, instalațiilor și combustibililor nucleari”.

De notat că rezoluțiile Parlamentului European nu au putere legislativă, dar dau un semnal puternic statelor membre.

#sanctiuni #UE #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Senatul României a adoptat tacit propunerea legislativă privind înființarea „Fondului Moldova”, un fond de investiții alternativ cu capital public și privat, organizat ca societate pe acțiuni, cu sediul în România. Decizia a fost constatată în această săptămână, după ce termenul de dezbatere a expirat pe 26 noiembrie, fiind anunțată în plen de președintele Senatului, Mircea Abrudean, scrie financialintelligence.ro.

Potrivit inițiativei, „Fondul Moldova” are ca obiectiv mobilizarea de resurse financiare pentru investiții strategice pe teritoriul Republicii Moldova, în sectoare precum infrastructură, energie, transport, digitalizare, educație, sănătate, agricultură și industrie. Scopul declarat este integrarea economică progresivă a Republicii Moldova în spațiul românesc și european.

Fondul va fi considerat entitate de interes public strategic și va funcționa doar după autorizarea de către Autoritatea de Supraveghere Financiară, conform regimului aplicabil fondurilor de investiții de tip închis.

Capitalul social inițial este stabilit la 1,25 miliarde lei românești, echivalentul a circa 250 milioane de euro, împărțit în 25 milioane de acțiuni, subscris integral de statul român prin Ministerul Finanțelor, din fonduri alocate prin bugetul anual. Ulterior, după obținerea autorizației, fondul ar urma să lanseze o ofertă publică inițială pentru emiterea a încă 25 milioane de acțiuni destinate investitorilor români și străini. De asemenea, capitalul ar putea fi majorat anual cu până la 10 milioane de acțiuni noi, cu aprobarea acționarilor.

Investițiile avute în vedere includ proiecte de infrastructură rutieră, energetică și digitală, sanitară și educațională, dezvoltare urbană, industrii prelucrătoare, agricultură și inovare tehnologică, inclusiv proiecte de interconectare transfrontalieră.

„Această inițiativă nu este doar un proiect economic, ci o investiție în viitorul comun al celor două state românești”, se subliniază în expunerea de motive.

Propunerea legislativă merge acum la Camera Deputaților, care are rolul decizional.