Putin, izolat total! UE votează o rezoluție cu efecte catastrofale pentru economia rusească

Parlamentul European votează marți o rezoluție prin care cere statelor membre să ia sancțiuni aspre împotriva Moscovei, printre care se numără limitarea importurilor de petrol și gaze din Rusia, blocarea tuturor băncilor rusești, interzicerea accesului la SWIFT, interzicerea navelor ruse în porturile UE, abandonarea definitivă a Nord Stream 2.

Astfel, Parlamentul European solicită:

„limitarea importului celor mai importante produse de export rusești, inclusiv al petrolului și gazelor, interzicerea noilor investiții ale UE în Federația Rusă, precum și a noilor investiții rusești în UE, blocarea tuturor băncilor ruse din sistemul financiar european, interzicerea accesului Federației Ruse și al Belarusului la sistemul SWIFT și aplicarea unor sancțiuni secundare băncilor care utilizează alte mijloace în locul sistemului SWIFT pentru tranzacții conexe sau a unor sancțiuni similare celor aplicate băncilor ruse sau sistemului bancar rus și solicită interzicerea mobilizării de către Rusia de fonduri sau de împrumuturi în UE pe piețele de capital secundare; solicită interzicerea achizițiilor publice în UE de bunuri și servicii provenite din Rusia și Belarus; solicită interzicerea exportului de produse de înaltă tehnologie și de bunuri strategice către piața rusă; solicită blocarea sau retragerea imediată a finanțării pentru toate programele de cooperare cu Rusia în domeniul cercetării și inovării, care sunt sprijinite de fondurile UE, și suspendarea programelor interregionale; solicită închiderea porturilor UE pentru navele rusești; solicită ca Băncii Internaționale de Investiții, controlată de Rusia, să i se interzică imediat să își desfășoare activitatea în UE; solicită ca accesul în toate porturile UE să fie refuzat navelor al căror port de escală precedent sau următor se află în Federația Rusă, cu excepția cazurilor în care există motive umanitare justificate și necesare; salută interzicerea zborurilor transportatorilor aerieni ruși, precum și a zborurilor efectuate de avioane private rusești în spațiul aerian al UE; solicită adoptarea și aplicarea corespunzătoare a unor sancțiuni similare împotriva Belarusului”, se arată în propunerea de rezoluție B9 0123/2022;
„solicită abandonarea definitivă a gazoductului Nord Stream 2 și, prin urmare, salută decizia guvernului german de a stopa procesul de autorizare a Nord Stream 2”;
„solicită analizarea urgentă a cererii de aderare a Ucrainei la Centrul de Excelență Cooperativ de Apărare Cibernetică al NATO (CCDCOE) și invită toți membrii CCDCOE să sprijine cererea”;
„solicită Agenției Internaționale pentru Energie Atomică să creeze un grup operativ special pentru a monitoriza acțiunile Federației Ruse în ceea ce privește siguranța amplasamentelor, instalațiilor și combustibililor nucleari”.

De notat că rezoluțiile Parlamentului European nu au putere legislativă, dar dau un semnal puternic statelor membre.

#sanctiuni #UE #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Economia Republicii Moldova traversează o perioadă de stagnare prelungită, transformată deja în recesiune tehnică, iar sursele tradiționale de creștere sunt aproape complet epuizate. Aceasta este una dintre principalele concluzii ale raportului de țară prezentat de Expert-Grup, care avertizează că modelul de dezvoltare economică practicat în ultimele decenii „și-a atins limita”, iar recuperarea post-criză anticipată pentru anii 2024–2025 nu s-a materializat.

Potrivit raportului, anul 2024 a adus o nouă serie de evoluții negative: agricultura, afectată puternic de secetă, a înregistrat o prăbușire a valorii adăugate brute cu 19%, iar industria prelucrătoare a stagnat la +0,1%, ratând complet relansarea așteptată. Aceste două sectoare – piloni tradiționali ai economiei – au tras în jos exporturile de bunuri, care s-au contractat cu 13%. Rezultatul: un PIB care a crescut simbolic cu doar 0,1%, mult sub prognoza de 2% și în continuarea stagnării din 2023 și a recesiunii profunde din 2022. Mai grav, ultimele două trimestre ale anului 2024 și primul trimestru al anului 2025 au consemnat scăderi consecutive ale PIB-ului, ceea ce marchează intrarea oficială în recesiune tehnică.

Chiar și excluzând agricultura – sector puternic afectat de condițiile meteo –, economia ar fi crescut cu doar 1,4%, ceea ce confirmă, în viziunea Expert-Grup, că dinamica slabă nu este conjuncturală, ci structurală. Singurele elemente care au susținut parțial activitatea economică au fost consumul populației și creșterea investițiilor. Totuși, această expansiune a consumului, în lipsa unei creșteri corespunzătoare în industrie, a alimentat importurile și a deteriorat suplimentar balanța comercială: pentru fiecare euro exportat se importă trei euro în bunuri.

Raportul avertizează că aceste evoluții sunt semne clare ale epuizării potențialului de creștere economică. De ani de zile, Republica Moldova se sprijină pe un model de competitivitate bazat pe costuri – în special costul redus al forței de muncă – ceea ce a menținut economia în zone cu valoare adăugată scăzută și complexitate tehnologică minimă. Expert-Grup subliniază că depășirea acestui model necesită politici orientate spre investiții în procese productive avansate, automatizare, procesarea materiilor prime locale și consolidarea brandurilor autohtone.

Slăbiciunea modelului economic actual are și costuri sociale semnificative. În prima jumătate a anului 2025, presiunile inflaționiste și dinamica economică anemică au dus la încetinirea creșterii salariilor în termeni reali – sub 2% –, în timp ce pensiile reale au stagnat sau chiar s-au redus. Remiterile, o sursă vitală de venit pentru numeroase gospodării, au continuat să scadă, atât nominal (-3%), cât și real (-9% în T1 și -11% în T2). Piața muncii reflectă aceeași tendință negativă: rata de ocupare pentru segmentul 20–64 ani a scăzut cu 3,1 puncte procentuale, numărul total al persoanelor ocupate reducându-se cu peste 73.000 în raport cu anul precedent. Experții explică această scădere nu prin creșterea șomajului, ci prin creșterea inactivității — tot mai mulți moldoveni fie lucrează peste hotare, fie intenționează să plece.

Deteriorarea veniturilor reale a împins în sus rata sărăciei absolute, care a atins în 2024 nivelul de 33,6%, cu două puncte procentuale peste anul precedent. Cele mai afectate grupuri sunt familiile numeroase, persoanele cu dizabilități și gospodăriile cu nivel redus de studii. Paradoxal, în aceeași perioadă consumul gospodăriilor a crescut cu 4,2% în termeni reali, pe fondul unei expansiuni masive a creditării persoanelor fizice (+53%). Expert-Grup avertizează că această creștere a consumului „pe datorie” reprezintă un risc major: dacă piața muncii sau costurile de finanțare se deteriorează, vulnerabilitatea financiară a gospodăriilor va crește rapid.

Accesul la locuințe rămâne o problemă critică, în ciuda creșterii creditelor ipotecare. Oferta insuficientă de locuințe și costurile ridicate cer politici orientate pe partea de ofertă — investiții în infrastructură, reducerea birocrației în construcții și extinderea programelor de locuințe sociale.

Raportul formulează și recomandări clare: instituționalizarea unui mecanism automatizat de subvenționare a creșterii salariale, majorarea salariului minim până la 50% din salariul mediu brut, precum și o creștere de cel puțin 15% a pensiilor de dizabilitate, pentru a fi aliniate cu minimul de existență estimat la 3.050 lei.

Concluzia Expert-Grup este fermă: fără o schimbare radicală de direcție — investiții în sectoare cu valoare adăugată înaltă, diversificarea economiei și modernizarea industriei — potențialul de creștere economică al Republicii Moldova va continua să se erodeze, iar stagnarea se va transforma într-o realitate structurală cu efecte sociale tot mai severe.