Putin, izolat total! UE votează o rezoluție cu efecte catastrofale pentru economia rusească

Parlamentul European votează marți o rezoluție prin care cere statelor membre să ia sancțiuni aspre împotriva Moscovei, printre care se numără limitarea importurilor de petrol și gaze din Rusia, blocarea tuturor băncilor rusești, interzicerea accesului la SWIFT, interzicerea navelor ruse în porturile UE, abandonarea definitivă a Nord Stream 2.

Astfel, Parlamentul European solicită:

„limitarea importului celor mai importante produse de export rusești, inclusiv al petrolului și gazelor, interzicerea noilor investiții ale UE în Federația Rusă, precum și a noilor investiții rusești în UE, blocarea tuturor băncilor ruse din sistemul financiar european, interzicerea accesului Federației Ruse și al Belarusului la sistemul SWIFT și aplicarea unor sancțiuni secundare băncilor care utilizează alte mijloace în locul sistemului SWIFT pentru tranzacții conexe sau a unor sancțiuni similare celor aplicate băncilor ruse sau sistemului bancar rus și solicită interzicerea mobilizării de către Rusia de fonduri sau de împrumuturi în UE pe piețele de capital secundare; solicită interzicerea achizițiilor publice în UE de bunuri și servicii provenite din Rusia și Belarus; solicită interzicerea exportului de produse de înaltă tehnologie și de bunuri strategice către piața rusă; solicită blocarea sau retragerea imediată a finanțării pentru toate programele de cooperare cu Rusia în domeniul cercetării și inovării, care sunt sprijinite de fondurile UE, și suspendarea programelor interregionale; solicită închiderea porturilor UE pentru navele rusești; solicită ca Băncii Internaționale de Investiții, controlată de Rusia, să i se interzică imediat să își desfășoare activitatea în UE; solicită ca accesul în toate porturile UE să fie refuzat navelor al căror port de escală precedent sau următor se află în Federația Rusă, cu excepția cazurilor în care există motive umanitare justificate și necesare; salută interzicerea zborurilor transportatorilor aerieni ruși, precum și a zborurilor efectuate de avioane private rusești în spațiul aerian al UE; solicită adoptarea și aplicarea corespunzătoare a unor sancțiuni similare împotriva Belarusului”, se arată în propunerea de rezoluție B9 0123/2022;
„solicită abandonarea definitivă a gazoductului Nord Stream 2 și, prin urmare, salută decizia guvernului german de a stopa procesul de autorizare a Nord Stream 2”;
„solicită analizarea urgentă a cererii de aderare a Ucrainei la Centrul de Excelență Cooperativ de Apărare Cibernetică al NATO (CCDCOE) și invită toți membrii CCDCOE să sprijine cererea”;
„solicită Agenției Internaționale pentru Energie Atomică să creeze un grup operativ special pentru a monitoriza acțiunile Federației Ruse în ceea ce privește siguranța amplasamentelor, instalațiilor și combustibililor nucleari”.

De notat că rezoluțiile Parlamentului European nu au putere legislativă, dar dau un semnal puternic statelor membre.

#sanctiuni #UE #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Gigantul auto german Mercedes-Benz a decis să suspende toate investițiile suplimentare în fabricile sale din Germania și analizează posibilitatea închiderii unor unități de producție, pe fondul prăbușirii profitabilității, scăderii vânzărilor în China și conflictului cu sindicatele privind reducerea costurilor salariale. Decizia marchează o nouă etapă a crizei care lovește industria auto germană, unul dintre pilonii celei mai mari economii europene.

Directorul de producție al Mercedes-Benz, Michael Schiebe, a anunțat într-un interviu publicat pe 12 noiembrie în rețeaua internă a companiei că întregul consiliu de administrație a decis suspendarea investițiilor în unitățile germane. Potrivit acestuia, după luni de negocieri cu reprezentanții angajaților, nu se întrevede deocamdată nicio soluție pentru reducerea cheltuielilor.

„Cu actuala structură a costurilor nu putem investi în Germania”, a transmis conducerea companiei, subliniind că producția locală a devenit mult prea scumpă în comparație cu alte țări europene.

Directoarea de resurse umane, Britta Seeger, a avertizat că Mercedes-Benz este nevoit să examineze concret posibilitatea închiderii unor fabrici, deși conducerea și-ar dori să evite un asemenea scenariu.

„Cu toții vrem să evităm cu orice preț închiderea fabricilor. Din păcate, acum trebuie să analizăm această opțiune mult mai detaliat”, a declarat Seeger, citată de Reuters.

Miza principală a conflictului este programul de muncă. Conducerea Mercedes solicită majorarea săptămânii de lucru de la 35 la 40 de ore, fără creșterea salariilor. Practic, angajații ar urma să lucreze cu cinci ore mai mult săptămânal pentru aceeași remunerație, ceea ce ar reduce costul unei ore de muncă pentru companie.

Sindicatul IG Metall respinge categoric propunerea, considerând săptămâna de lucru de 35 de ore una dintre cele mai importante realizări obținute prin negocierile colective. Mai mult, sindicatul solicită o majorare salarială de 5%, într-un moment în care producătorul auto încearcă să reducă drastic cheltuielile.

Diferențele de cost sunt uriașe. Potrivit conducerii Mercedes-Benz, o oră de muncă în anumite fabrici germane poate costa de până la cinci ori mai mult decât în unitățile din Europa de Est. Compania consideră că această discrepanță afectează competitivitatea producției și deciziile privind amplasarea viitoarelor investiții.