Putin, luat peste picior de fostul președintele al Mongoliei cu o hartă care arată cât de mică era Rusia

Fostul președinte al Mongoliei Tsakhia Elbegdorj l-a ironizat pe președintele rus Vladimir Putin și felul în care acesta încearcă să se folosească de istorie pentru a justifica invazia în Ucraina, relatează Business Insider.

Putin a folosit frecvent discuția despre granițele istorice pentru a-și justifica invazia brutală, argumentând că Rusia are un drept asupra teritoriului Ucrainei, chiar dacă aceasta este o țară independentă.

În interviul său cu fostul jurnalist Fox News Tucker Carlson, săptămâna trecută, Putin a vorbit timp de zeci de minute despre istoria rusă și europeană. Totuși, istoricii spun că o mare parte din cele povestite de el nu sunt reale.

Pe de altă parte, Tsakhia Elbegdorj, care a fost președintele Mongoliei între 2009 și 2017, a ironizat argumentul lui Putin.

El a distrinuit pe X, fosta Twitter, hărți care arată cât de mare era Imperiul Mongol, care a controlat o vreme părți mari din ceea ce este acum Rusia.

„După interviul lui Putin, am găsit hărți istorice mongole. Nu vă faceți griji. Suntem o națiune pașnică și liberă”, a scris Elbegdorj.

Hărțile pe care le-a distribuit el arătă și cât de mică era Rusia în secolul al XV-lea.

Imperiul Mongol a fost cândva cel mai mare din lume. Teritoriul său acoperea o mare parte din Eurasia și includea China actuală și o mare parte a Rusiei, precum și Ucraina.

Astăzi, Mongolia, situată între China și Rusia, este o țară mai mică, dar este încă una dintre cele mai mari națiuni din lume în ceea ce privește suprafața totală.

Guvernul Mongoliei nu a sprijinit invazia rusă în Ucraina, deși nici nu a condamnat-o în mod clar.

Dar Elbegdorj, personal, și-a exprimat deschis sprijinul pentru Ucraina.

„Democrațiile lumii trebuie să se unească cu și mai multă hotărâre pentru a declara că libertatea nu este negociabilă și pentru a oferi Ucrainei armele de care are nevoie pentru a câștiga”, scria el în februarie 2023.

„Știu că Putin nu tolerează libertatea. Am vorbit cu el de multe ori. El disprețuiește diferențele și concurența. Se teme de o Ucraină liberă. E un narcisist și nu vrea să vadă vecini mai de succes și mai prosperi”, mai scria el.

After Putin’s talk. I found Mongolian historic map. Don’t worry. We are a peaceful and free nation🌏 pic.twitter.com/w5c2Hr0cQK

— Mongol Tsakhia ELBEGDORJ (@elbegdorj) February 11, 2024

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#mongolia #imperiu #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Antalya, capitala turismului turcesc, a înregistrat două noi recorduri istorice atât în primele 11 luni ale anului, cât și în luna noiembrie, iar printre vizitatorii fideli ai destinației se numără și moldovenii — peste 182 de mii în 2025, chiar dacă numărul lor a scăzut ușor cu 1%, scrie presa din Turcia.

Destinația a fost vizitată, între ianuarie și noiembrie, de 16,8 milioane de turiști, depășind cu 1,1% nivelul anului 2024, considerat până acum cel mai bun din istorie. Doar în noiembrie au fost înregistrați 486.000 de vizitatori din 152 de țări, cu 2,4% mai mulți decât în aceeași lună anul precedent.

Principala explicație pentru creșterea record o reprezintă turiștii ruși, care se confruntă cu dificultăți majore de a călători în Europa din cauza sancțiunilor impuse după invazia în Ucraina. Astfel, Antalya a devenit principala lor alternativă: aproape patru milioane de ruși au vizitat stațiunea în 11 luni, un turist din patru fiind rus.

Germania rămâne a doua piață ca mărime, cu peste 3,47 milioane de vizitatori, urmată de Regatul Unit și Polonia, care au depășit fiecare pragul de un milion de sosiri. Diaspora turcă se află pe locul cinci, cu peste un milion de turiști.

Moldova intră, de asemenea, în topul celor 20 de țări care alimentează Antalya, cu aproximativ 182 000 de vizitatori în 2025. Alte state importante în structura turistică a regiunii sunt Ucraina, România, Kazahstan, Cehia, Lituania, Slovacia, Danemarca, Olanda, Austria, Belarus, Franța, Elveția, Suedia, Ungaria, Norvegia, Letonia, Estonia și Serbia — unele în creștere semnificativă, precum Lituania (+100%), altele în recul moderat, precum România (-3%) sau Norvegia (-6%).