Putin, luat peste picior de fostul președintele al Mongoliei cu o hartă care arată cât de mică era Rusia

Fostul președinte al Mongoliei Tsakhia Elbegdorj l-a ironizat pe președintele rus Vladimir Putin și felul în care acesta încearcă să se folosească de istorie pentru a justifica invazia în Ucraina, relatează Business Insider.

Putin a folosit frecvent discuția despre granițele istorice pentru a-și justifica invazia brutală, argumentând că Rusia are un drept asupra teritoriului Ucrainei, chiar dacă aceasta este o țară independentă.

În interviul său cu fostul jurnalist Fox News Tucker Carlson, săptămâna trecută, Putin a vorbit timp de zeci de minute despre istoria rusă și europeană. Totuși, istoricii spun că o mare parte din cele povestite de el nu sunt reale.

Pe de altă parte, Tsakhia Elbegdorj, care a fost președintele Mongoliei între 2009 și 2017, a ironizat argumentul lui Putin.

El a distrinuit pe X, fosta Twitter, hărți care arată cât de mare era Imperiul Mongol, care a controlat o vreme părți mari din ceea ce este acum Rusia.

„După interviul lui Putin, am găsit hărți istorice mongole. Nu vă faceți griji. Suntem o națiune pașnică și liberă”, a scris Elbegdorj.

Hărțile pe care le-a distribuit el arătă și cât de mică era Rusia în secolul al XV-lea.

Imperiul Mongol a fost cândva cel mai mare din lume. Teritoriul său acoperea o mare parte din Eurasia și includea China actuală și o mare parte a Rusiei, precum și Ucraina.

Astăzi, Mongolia, situată între China și Rusia, este o țară mai mică, dar este încă una dintre cele mai mari națiuni din lume în ceea ce privește suprafața totală.

Guvernul Mongoliei nu a sprijinit invazia rusă în Ucraina, deși nici nu a condamnat-o în mod clar.

Dar Elbegdorj, personal, și-a exprimat deschis sprijinul pentru Ucraina.

„Democrațiile lumii trebuie să se unească cu și mai multă hotărâre pentru a declara că libertatea nu este negociabilă și pentru a oferi Ucrainei armele de care are nevoie pentru a câștiga”, scria el în februarie 2023.

„Știu că Putin nu tolerează libertatea. Am vorbit cu el de multe ori. El disprețuiește diferențele și concurența. Se teme de o Ucraină liberă. E un narcisist și nu vrea să vadă vecini mai de succes și mai prosperi”, mai scria el.

After Putin’s talk. I found Mongolian historic map. Don’t worry. We are a peaceful and free nation🌏 pic.twitter.com/w5c2Hr0cQK

— Mongol Tsakhia ELBEGDORJ (@elbegdorj) February 11, 2024

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#mongolia #imperiu #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Irbit Motorcycle Plant (IMZ), singurul producător rus de motociclete grele cu ataș, a decis să mute producția în China, pe fondul unui declin de durată provocat de sancțiuni, probleme logistice și pierderea piețelor-cheie după declanșarea războiului la scară largă din Ucraina. Informația este relatată de publicația 7×7.

Potrivit sursei, încă din 2022 uzina transferase parțial asamblarea din regiunea Sverdlovsk în Kazahstan, încercând să ocolească sancțiunile occidentale și să mențină accesul la componente importate, care reprezentau peste 70% din motocicletele „Ural”. Măsura nu a fost însă suficientă pentru a opri pierderile.

Lovitura decisivă a venit în 2025, când administrația președintelui SUA Donald Trump a majorat la 25% taxele vamale pentru importurile din Kazahstan, făcând nerentabil exportul motocicletelor „Ural” pe piața americană — una dintre cele mai importante pentru companie.

În aceste condiții, conducerea IMZ a semnat un acord cu compania chineză Yingang. În 2026 a fost prezentat noul model Ural Neo 500, complet proiectat și produs în China. Motocicleta păstrează atașul emblematic al mărcii, dar diferă radical de modelele clasice „Ural” ca design și dotări. Lansarea pe piață este programată pentru mai–iunie 2026, la un preț estimat de 15.000 de dolari, față de aproximativ 20.000 de dolari pentru fostul model-fanion Ural Gear Up.

Relocarea producției a devenit inevitabilă după o serie de eșecuri. Sancțiunile din 2022 au întrerupt livrările unor componente esențiale — frâne Brembo, anvelope Heidenau, bujii NGK și rulmenți SKF. În paralel, „contra-sancțiunile” introduse de Vladimir Putin în 2022, inclusiv interdicția exportului unor produse precum motocicletele, precum și creșterea de patru ori a costurilor logistice, au afectat grav vânzările.

Până la război, 40% din vânzările IMZ mergeau către SUA, 30% către Europa și 25% către Asia. Mutarea temporară în Kazahstan a permis reluarea parțială a exporturilor, dar nu a rezolvat problemele structurale. Până în 2024, secția din Irbit ajunsese la doar doi asamblori, iar în 2025 a trecut exclusiv la producția de piese și servicii de garanție. Producția din Kazahstan, care ajunsese la 300 de motociclete pe lună, a fost subminată de noile tarife americane.

În 2016, uzina declara public că se mândrește cu rezistența față de „chinezificarea generală”. Astăzi, constată 7×7, IMZ este nevoită să urmeze același drum parcurs deja de numeroși producători auto ruși după 2022.