Putin nu mai are ce face. I-au găsit toți banii

08 Iun. 2022, 08:25
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
08 Iun. 2022, 08:25 // Actual //  bani.md

Potrivit unui studiu care i-a adus faima cercetătoarei Catherine Belton, averea lui Vladimir Putin ar fi bine ascunsă la Geneva. Liderul de la Kremlin nu are nimic pe numele său, dar o companie din domeniul petrolier ar fi fost înfiiințată special pentru a aduce venituri uriașe în buzunarul președintelui Rusiei.

Averea lui Vladimir Putin este unul dintre cele mai bine păstrate secrete ale lumii. Câteva dezvăluiri legate de circuitul banilor liderului de la Kremlin au fost făcute de cercetătoarea Catherine Belton într-un studiu ce i-a adus faima: „Oamenii lui Putin. Cum a recuperat KGB-ul Rusia și apoi a atacat Occidentul” (Editura Litera, 2021).

Companie cu o ascensiune fulminantă

Potrivit cercetătoarei, încă din vremea războiului rece, banii oamenilor importanți din Rusia ajungeau la Geneva. Catherine Belton susține că o companie a fost creată special pentru Vladimir Putin.

„Când compania controlată de statul rus, Gazprom, și-a luat propria felie din industria energetică a țării, cumpărând Sibneft de la Roman Abramovici, în 2005, filiala sa petrolieră, Gazpromneft, a început să acorde contracte mari firmei Gunvor. Rezultatul? În doar patru ani, compania condusă de Timcenko distribuia deja 30% din totalul exporturilor de petrol ale Rusiei efectuate pe calea apei.

Resursele erau cumpărate la prețuri infime în Federație, iar apoi erau revândute în Occident la prețuri de zeci de ori mai mari. Risc inexistent, profit maxim. Nu trebuia decât să te afli în fruntea bucatelor, iar gulere albe din KGB ocupaseră deja primele locuri la masa noilor oligarhi“, scris în studiu ei Catherine Belton.

Mister total

Încă de la început compania a fost învăluită în mister. „O parte din acționarii de la Gunvor au părut învăluiți într-un mister la fel de profund precum cel care viza finanțele companiei. În acte, firma era patronată de Timcenko și de un partener suedez, Torbjorn Tornqvist, dar și de un al treilea acționar, al cărui nume – afirma nu în urmă cu mult timp  Tornqvist – nu putea fi dezvăluit”.

Al treilea proprietar (în acte) nu era Putin, evident, țarul nu deține nicio proprietate pe numele său, ci Piotr Kolbin, un afacerist alunecos din Sankt-Petersburg, prieten intim al lui Putin.  Timcenko, de pildă, nu utiliza niciodată e-mail-ul ca mijloc de comunicare, iar când apela la telefonul mobil o făcea convins că este ascultat. Mai mult, navetistul pe ruta Geneva-Moscova n-a acordat niciodată vreun interviu și nici n-a apărut în public până în 2008“, mai scrie cercetătoarea citată de jurnalul.ro.

Serghei Pugaciov, numit și casierul de la Kremlin, a fost primul carea dat de înțeles că firma Gunvor lucrează direct pentru Vladmir Putin. „La sfârșitul lui 2003, am întâlnit un bancher care tocmai ce zburase din Elveția la Moscova pentru a mă descoase în legătură cu Timcenko. El mi-a dezvăluit că Ghennadi era, de fapt, deținătorul fondurilor pentru președinte. Mi-a spus așa: «E un tip pe nume Timcenko care ne-a adus o grămadă de bani, banii lui Putin»“, a declarat Pugaciov, într-un interviu acordat în 2014.

Gunvor lucrează pentru Putin

La scurt timp după izbucnirea scandalului „Gunvor”, reprezentanții Departamentului Trezoreriei SUA au afirmat tranșant: „Putin are investiții la Gunvor și ar putea avea acces la fondurile acestei companii”.

Și oligarhii ruși au făcut declarații sub protecția anonimatului, potrivit sursei citate.  „Gunvor a fost creată încă de la început ca proprietate a lui Putin. E o companie 100% a lui”, oligarh rus, sub protecția anonimatului

„Timcenko este doar purtătorul unei valize care conține 10 miliarde de dolari. Cât îi aparține lui, cât președintelui, nici nu mai contează”, oligarh rus, sub protecția anonimatului.

Ce avere ar avea Vladimir Putin

Vladimir Putin a negat de-a  lungul timpului orice asociere cu această companie. Zvonurile despre averea lui colosală s-au amplificat între timp. Cei care îl contestă susțin că ar avea o avere secretă de peste 200 de miliarde de dolari.

Un alt zvon pe tema averii lui Putin spune că, de curând, și-ar fi adăugat în portofoliul imobiliar un palat care ar fi de două ori mai mare decât Palatul Buckingham, din Londra.

Potrivit tot unor zvonuri, deoarece nimic nu a fost confirmat oficial, acesta ar valora nu mai puțin de 270 de milioane de dolari. Palatul ar fi amplasat la marginea capitalei Moscova, într-o zonă exclusivistă destinată miliardarilor. Prorietatea s-ar întinde pe nu mai puțin de 37,7 kilometri pătrați.

S-a mai spus în ultimii ani că Vladimir Putin ar mai avea și o proprietate impresionantă pe malul rusesc al Mării Negre. Aceasta ar avea mai multe debarcadere, spații amenajate pentru aterizarea elicopterelor, mai multe grădini, dar o podgorie. În plus propietarea ar avea și un cinematograf privat și ar valora peste un miliard de dolari. Liderul de la Kremlin a negat public că ar deține această proprietate.

27 Aug. 2026, 12:07
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
27 Aug. 2026, 12:07 // Actual //  Grîu Tatiana

Patru consorții ar urma să construiască centrale eoliene de 170 MW în Republica Moldova, iar proiectele vor include și baterii de stocare a energiei. Ministerul Energiei a elaborat un proiect de hotărâre a Guvernului prin care propune acordarea statutului de producător eligibil mare investitorilor desemnați câștigători ai unei licitații organizate pentru dezvoltarea centralelor eoliene terestre.

Licitația a vizat o capacitate sprijinită de până la 170 MW, iar condiția principală a fost instalarea unei capacități minime de stocare de 0,25 MWh pentru fiecare MW de energie eoliană sprijinită. În total, cele șapte oferte declarate câștigătoare însumează 170 MW de capacitate sprijinită și 150,57 MWh de capacități de stocare, în timp ce puterea instalată totală a centralelor ajunge la 181,5 MW.

Cel mai mare pachet de proiecte aparține consorțiului „Lumina Noastră”, care va dezvolta patru centrale cu o capacitate totală de 54 MW. Acestea sunt prevăzute la Hîrtop, raionul Cimișlia – 10 MW, Rădeni, raionul Strășeni – 12 MW, Olănești, raionul Ștefan Vodă – 8 MW, și Negureni, raionul Telenești – 24 MW. Pentru fiecare proiect este prevăzută o capacitate de stocare de 30 MWh.

Un proiect de 40,5 MW va fi realizat de consorțiul „Navitas Energy” și „Elteprod Invest”, la Cioburciu, raionul Ștefan Vodă, cu o baterie de stocare de 10,125 MWh. Tot la Cioburciu este prevăzut un proiect de 35 MW al consorțiului „Leafwind Energy” și „Oromaxmontaj”, cu o capacitate de stocare de 10,32 MWh.

Al patrulea câștigător este consorțiul „Summa FIBA Enerji”, care va dezvolta o centrală cu o putere instalată de 52 MW în raionul Criuleni. Statutul de producător eligibil mare se acordă însă pentru 40,5 MW, iar capacitatea de stocare aferentă este de 10,125 MWh. Pentru această centrală va fi necesară separarea fizică și contorizarea distinctă a energiei pentru partea sprijinită prin schema de stat și pentru energia comercializată pe piață.

În total, în cadrul procedurii au fost depuse 16 oferte, dintre care 14 au fost admise și calificate în etapa finală. Câștigătorii au fost desemnați pe principiul celui mai mic preț. Prețurile ofertate de proiectele selectate variază între 1,2398 și 1,2528 lei/kWh, iar documentul indică un preț mediu ponderat de aproximativ 1,2467 lei/kWh.

Proiectele vor beneficia de schema de sprijin „preț fix/prima variabilă”, autorizată de Consiliul Concurenței. Energia produsă direct de centralele eoliene va fi eligibilă pentru această schemă, în timp ce energia preluată din rețea și ulterior livrată înapoi prin baterii nu va beneficia de sprijin și va fi decontată la prețul pieței.

Investitorii vor avea la dispoziție cel mult 36 de luni de la publicarea hotărârii Guvernului în Monitorul Oficial pentru a pune în funcțiune centralele și instalațiile de stocare. Furnizorul central de energie electrică urmează să semneze contractele de achiziție în termen de 10 zile lucrătoare de la intrarea în vigoare a hotărârii.

Ministerul Energiei susține că măsura va contribui la consolidarea securității energetice și la obiectivul Republicii Moldova ca, până în 2030, 27% din consumul final de energie să provină din surse regenerabile.