Doar 166 de camioane încărcate au intrat dinspre Ucraina: fluxul aproape s-a înjumătățit

07 Sept. 2026, 10:59
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
07 Sept. 2026, 10:59 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Traficul de camioane prin punctele vamale ale Republicii Moldova a coborât la cel mai redus nivel din ultimele patru zile analizate, potrivit datelor publicate de economistul Iurie Rija.

În intervalul 5 septembrie 2026, ora 08:00 – 6 septembrie 2026, ora 08:00, prin cele 24 de puncte vamale au trecut 2 082 de camioane. Dintre acestea, 1 032 au intrat în țară, iar 1 050 au ieșit.

Față de ziua precedentă, intrările s-au redus puternic, de la 1 537 la 1.032 de camioane, ceea ce înseamnă cu 505 unități mai puțin. Ieșirile au coborât de la 1236 la 1.050, cu 186 de camioane mai puțin.

Iurie Rija explică diminuarea prin efectul de weekend, intervalul analizat acoperă noaptea de sâmbătă spre duminică, atunci când mai puține companii de transport, terminale de recepție și birouri vamale funcționează la capacitate normală.

Cel mai aglomerat punct de trecere a fost Leușeni, cu 317 camioane la intrare și 353 la ieșire, în total 670. Volumul este însă mult mai redus decât în ziua precedentă, când prin acest punct au trecut 899 de camioane.

Pe locul următor se află Giurgiulești 1, cu 179 de intrări și 184 de ieșiri, în total 363 de camioane. Prin Sculeni au trecut 226 de camioane, dintre care 81 la intrare și 145 la ieșire, iar prin Cahul – 208, dintre care 131 la intrare și 77 la ieșire.

La Giurgiulești 2 au fost înregistrate 137 de camioane, iar traficul a fost dominat de ieșiri. Toate cele 100 de camioane care au părăsit țara prin acest punct erau încărcate.

În ceea ce privește camioanele încărcate care au intrat dinspre Ucraina, Criva rămâne pe primul loc, cu 64 de unități, urmat de Tudora cu 43, Giurgiulești 2 cu 36, Otaci cu 14, Palanca cu 6 și Briceni cu 3.

În total, prin aceste șase puncte au intrat doar 166 de camioane încărcate dinspre Ucraina, față de 293 în ziua precedentă. Scăderea este de aproape 43%, ceea ce confirmă diminuarea accentuată a fluxurilor comerciale în intervalul de weekend.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

08 Sept. 2026, 16:26
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
08 Sept. 2026, 16:26 // Actual //  Ursu Victor

Rezultatele PISA 2025 arată decalaje în sistemul educațional din Republica Moldova. Astfel, mai mult de jumătate dintre elevi nu ating nivelul minim de competențe la matematică și citire, iar la științe situația este doar puțin mai bună. Cele mai mari diferențe apar între elevii din orașe și cei din sate, precum și între instituțiile mari și școlile cu puțini elevi.

Potrivit datelor Ministerului Educației și Cercetării, la științe, elevii din mediul urban au acumulat în medie 447 de puncte, în timp ce elevii din mediul rural au obținut 391 de puncte.

Decalajele sunt și la celelalte discipline evaluate. Diferența dintre elevii din mediul urban și rural este de 51 de puncte la matematică și de 55 de puncte la citire.

Directoarea Agenției Naționale pentru Curriculum și Evaluare, Lilia Ivanov, a explicat că punctajele PISA sunt calculate pe o scară internațională și nu pot fi comparate direct cu sistemul de note de la 1 la 10. Aproximativ 20 de puncte PISA corespund unui an de studii.

Astfel, diferența dintre performanțele elevilor din orașe și cele ale elevilor din sate echivalează, estimativ, cu un decalaj de aproximativ 2,5–2,8 ani de școlarizare.

Diferențe și mai mari sunt înregistrate în funcție de dimensiunea instituției de învățământ. La toate cele trei domenii evaluate, elevii din școlile mari au obținut, în medie, cu 60–65 de puncte mai mult decât cei din instituțiile mici.

La științe, 58,6% dintre elevii din școlile mici nu ating nivelul de bază, comparativ cu doar 28% dintre elevii din instituțiile mari.

La matematică, proporția celor care nu ating nivelul minim este de 68% în școlile mici, față de 37,4% în cele mari. La citire, diferența este de 65% față de 32,3%.

Rezultatele PISA arată și o influență a situației socio-economice asupra performanțelor școlare. La științe, diferența dintre elevii din familii avantajate și cei din medii socio-economice vulnerabile ajunge la 85 de puncte, echivalentul a peste patru ani de studii.

La matematică, decalajul este de 78 de puncte, iar la citire de 75 de puncte.