Granturile externe se topesc cu aproape 40%! Chicu: „Am ajuns mai jos decât în 2020”

07 Sept. 2026, 15:36
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
07 Sept. 2026, 15:36 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Veniturile bugetului de stat pentru 2026 urmează să fie majorate cu 600,5 milioane de lei, până la 80,27 miliarde de lei, însă în spatele acestei creșteri se află o reducere a granturilor externe. Potrivit proiectului de modificare a bugetului, granturile sunt diminuate cu 837 milioane de lei, iar o parte a golului este compensată prin încasări mai mari din taxe, dividende și profitul transferat de Banca Națională a Moldovei.

Cea mai mare tăiere vizează granturile pentru proiectele finanțate din surse externe, care sunt reduse cu 703,3 milioane de lei. Alte 133,7 milioane de lei sunt scoase din granturile destinate susținerii directe a bugetului, diminuare explicată prin excluderea unei debursări planificate din partea Băncii Mondiale pentru o operațiune de tip DPO.

În total, veniturile proiectelor finanțate din surse externe sunt revizuite în scădere cu 938,6 milioane de lei.

Pe acest fundal, deputatul Ion Chicu a criticat reducerea granturilor și a cerut explicații din partea Guvernului privind cine răspunde de pierderea acestor finanțări.

„DPO, grant, minus 130 de milioane. Cine în Guvern răspunde de asta?”, a declarat Chicu, referindu-se la diminuarea grantului aferent operațiunii de politici de dezvoltare.

Deputatul a atras atenția și asupra reducerii cu sute de milioane de lei a granturilor pentru proiecte investiționale și a insistat că o asemenea scădere nu poate rămâne fără răspundere.

„La proiectele astea, granturi aferente proiectelor, minus aproape 800 de milioane. Cineva trebuie să răspundă”, a spus Chicu.

El a mai afirmat că reducerea actuală vine în condițiile în care, potrivit lui, nivelul granturilor prevăzut pentru 2026 este deja mult mai mic decât în anii precedenți.

„Am ajuns la situația când noi, sub formă de grant, primim de la parteneri, ca pondere în venituri, mai puțin chiar ca în 2020”, a declarat deputatul.

Chicu a pus sub semnul întrebării eficiența dialogului Guvernului cu partenerii externi și a criticat faptul că Republica Moldova ar apela mai mult la împrumuturi decât la finanțări nerambursabile.

„Cine lucrează cu partenerii? Cine le explică că țara asta, Moldova, trebuie ajutată? Ori numai credite luăm?”, a întrebat el.

În paralel cu reducerea granturilor, proiectul de rectificare bugetară prevede majorarea încasărilor din impozite și taxe cu 775,7 milioane de lei, până la 73,59 miliarde de lei.

Categoria „alte venituri” crește cu 676,9 milioane de lei, în principal datorită veniturilor din proprietate. Sunt anticipate încasări suplimentare de 440,7 milioane de lei din dividendele societăților pe acțiuni și defalcările din profitul net al întreprinderilor de stat.

Totodată, Banca Națională a Moldovei urmează să transfere la buget un sold al profitului disponibil cu 310,4 milioane de lei mai mare decât suma prevăzută inițial.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

15 Oct. 2026, 14:08
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
15 Oct. 2026, 14:08 // Actual //  Ursu Victor

Ministrul Educației, Dan Perciun, nu consideră că rezultatele slabe înregistrate la Marea Dictare Națională trebuie tratate ca un indicator al nivelului de cunoaștere a limbii române. Întrebat cum apreciază faptul că doar 26 dintre cei 3 500 de participanți, adică 0,74%, au reușit să obțină nota 10, oficialul a insistat că evenimentul nu este un examen, ci o sărbătoare dedicată limbii române.

„Marea Dictare nu este un examen. Marea Dictare este o sărbătoare. Nu este obiectivul Marii Dictări să testăm cunoștințele de gramatică. Este să petrecem timpul împreună, în comunitate, celebrând limba română”, a declarat Dan Perciun.

Ministrul a explicat că evenimentul este deschis tuturor, indiferent de nivelul de pregătire sau de competențele lingvistice, iar scopul principal este încurajarea participării și promovarea limbii române.

„Încurajăm pe toată lumea, indiferent de nivelul lor de competențe lingvistice, să vină să participe și să facă parte din această mare sărbătoare a limbii române. Iar cei care demonstrează competențe înalte sunt premiați”, a precizat oficialul.

Întrebat direct dacă un rezultat de numai 0,7% de note maxime poate fi considerat unul bun, ministrul a evitat să ofere o apreciere categorică, argumentând că participanții provin din categorii foarte diferite.

„Depinde foarte mult de cei care au participat. Noi avem în fiecare an copii de diferite vârste, avem vorbitori de limba rusă, avem copii cu dizabilități de vedere care au participat anul acesta”, a explicat Perciun.

Ministrul a subliniat că rezultatele de la Marea Dictare nu pot fi comparate cu cele ale unor examene școlare, întrucât evenimentul nu este conceput ca o evaluare academică.

„Acesta nu este un exercițiu academic și nu are niciun sens să îl tratăm ca pe un exercițiu academic. Putem vorbi despre rezultatele la examenul de clasa a IX-a sau de clasa a XII-a. Marea Dictare este, în primul rând, o sărbătoare”, a insistat ministrul Educației.

Datele prezentate de Ministerul Educației arată însă că notele maxime au fost o raritate. Din totalul celor 3.500 de participanți, doar 26 au obținut nota 10, echivalentul a 0,74%. Alți 105 participanți au primit nota 9, ceea ce ridică numărul celor cu rezultate de 9 și 10 la 131 de persoane, sau 3,74% din total.

Cu alte cuvinte, aproximativ unul din 135 de participanți a reușit să scrie dictarea de nota 10, iar unul din 27 a obținut cel puțin nota 9. În același timp, 3.369 de persoane, reprezentând 96,26% dintre participanți, nu au obținut niciuna dintre cele două note de vârf.

La ediția din acest an, participanții au avut de transcris un fragment din piesa „Testamentul”, semnată de umoristul și dramaturgul Gheorghe Urschi. Textul provine dintr-o comedie satirică scrisă în urmă cu aproximativ patru decenii.