Granturile externe se topesc cu aproape 40%! Chicu: „Am ajuns mai jos decât în 2020”

07 Sept. 2026, 15:36
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
07 Sept. 2026, 15:36 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Veniturile bugetului de stat pentru 2026 urmează să fie majorate cu 600,5 milioane de lei, până la 80,27 miliarde de lei, însă în spatele acestei creșteri se află o reducere a granturilor externe. Potrivit proiectului de modificare a bugetului, granturile sunt diminuate cu 837 milioane de lei, iar o parte a golului este compensată prin încasări mai mari din taxe, dividende și profitul transferat de Banca Națională a Moldovei.

Cea mai mare tăiere vizează granturile pentru proiectele finanțate din surse externe, care sunt reduse cu 703,3 milioane de lei. Alte 133,7 milioane de lei sunt scoase din granturile destinate susținerii directe a bugetului, diminuare explicată prin excluderea unei debursări planificate din partea Băncii Mondiale pentru o operațiune de tip DPO.

În total, veniturile proiectelor finanțate din surse externe sunt revizuite în scădere cu 938,6 milioane de lei.

Pe acest fundal, deputatul Ion Chicu a criticat reducerea granturilor și a cerut explicații din partea Guvernului privind cine răspunde de pierderea acestor finanțări.

„DPO, grant, minus 130 de milioane. Cine în Guvern răspunde de asta?”, a declarat Chicu, referindu-se la diminuarea grantului aferent operațiunii de politici de dezvoltare.

Deputatul a atras atenția și asupra reducerii cu sute de milioane de lei a granturilor pentru proiecte investiționale și a insistat că o asemenea scădere nu poate rămâne fără răspundere.

„La proiectele astea, granturi aferente proiectelor, minus aproape 800 de milioane. Cineva trebuie să răspundă”, a spus Chicu.

El a mai afirmat că reducerea actuală vine în condițiile în care, potrivit lui, nivelul granturilor prevăzut pentru 2026 este deja mult mai mic decât în anii precedenți.

„Am ajuns la situația când noi, sub formă de grant, primim de la parteneri, ca pondere în venituri, mai puțin chiar ca în 2020”, a declarat deputatul.

Chicu a pus sub semnul întrebării eficiența dialogului Guvernului cu partenerii externi și a criticat faptul că Republica Moldova ar apela mai mult la împrumuturi decât la finanțări nerambursabile.

„Cine lucrează cu partenerii? Cine le explică că țara asta, Moldova, trebuie ajutată? Ori numai credite luăm?”, a întrebat el.

În paralel cu reducerea granturilor, proiectul de rectificare bugetară prevede majorarea încasărilor din impozite și taxe cu 775,7 milioane de lei, până la 73,59 miliarde de lei.

Categoria „alte venituri” crește cu 676,9 milioane de lei, în principal datorită veniturilor din proprietate. Sunt anticipate încasări suplimentare de 440,7 milioane de lei din dividendele societăților pe acțiuni și defalcările din profitul net al întreprinderilor de stat.

Totodată, Banca Națională a Moldovei urmează să transfere la buget un sold al profitului disponibil cu 310,4 milioane de lei mai mare decât suma prevăzută inițial.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

08 Sept. 2026, 16:21
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
08 Sept. 2026, 16:21 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Șeful Petrotel-Lukoil, Dan Dănulescu, confirmă că societatea a solicitat autorităților americane emiterea unei licențe specifice OFAC care să permită repornirea rafinăriei de la Ploiești, aflată în prezent în insolvență și oprită din octombrie anul trecut. Compania susține că nu cere ocolirea sancțiunilor, ci un cadru juridic explicit care să permită reluarea producției în condiții legale și verificabile.

Potrivit conducerii Petrotel-Lukoil, scrisoarea de clarificare primită anterior de autoritățile române din partea SUA nu este suficientă pentru reluarea activității. În aprilie, Ministerul Energiei de la București anunțase că primise o clarificare favorabilă, însă în iunie operatorul a transmis că documentul nu oferă protecția juridică necesară pentru toate operațiunile comerciale implicate, notează medifax.ro.

„Petrotel continuă demersurile pentru obținerea unei licențe OFAC specifice, care să permită reluarea activității într-un cadru juridic clar. Nu solicităm ocolirea regimului de sancțiuni, ci un mecanism explicit, limitat și verificabil”, a declarat Dan Dănulescu, director general executiv și președinte al directoratului Petrotel-Lukoil.

Compania argumentează că o rafinărie ținută prea mult timp în conservare se degradează tehnic, iar fiecare lună de staționare majorează costurile unei eventuale reporniri. Instalațiile trebuie menținute permanent, iar echipamentele sunt expuse coroziunii, umidității, variațiilor de temperatură și altor procese care le pot afecta integritatea.

Conducerea Petrotel mai susține că insolvența, deschisă la 26 august 2026, oferă companiei un cadru de protecție și negociere cu creditorii, dar nu poate înlocui licența necesară pentru reluarea producției comerciale.

Un alt argument invocat este situația pieței carburanților din România. Petrotel are o capacitate instalată de aproximativ 2,4 milioane de tone de țiței pe an, echivalentul a circa 20% din capacitatea națională de rafinare. În regim normal, rafinăria poate produce aproximativ 1,1 milioane de tone de motorină și 600.000 de tone de benzină anual.

Oficialii companiei admit că repornirea Petrotel nu ar garanta automat o ieftinire a carburanților, însă susțin că revenirea unei capacități interne importante ar putea reduce dependența de importuri, ar diversifica sursele de aprovizionare și ar întări reziliența pieței.

„Nu promitem că o singură rafinărie poate controla prețul carburanților. Dar o țară este mai rezilientă atunci când își folosește capacitățile de rafinare”, a mai declarat Dănulescu.

Petrotel-Lukoil susține că eventuală licență OFAC ar trebui să permită operarea într-un cadru strict, cu separarea fluxurilor financiare de entitățile sancționate, trasabilitatea plăților, utilizarea materiilor prime permise și raportarea către administratorul judiciar și autorități.

Rafinăria Petrotel-Lukoil a intrat în insolvență la 26 august, în contextul datoriilor acumulate după oprirea producției. Potrivit documentelor citate în material, compania are datorii de 247 milioane de lei către furnizori și aproximativ 225 milioane de euro către acționarul majoritar Litasco.