Curentul ne costă tot mai mult: prețul plătit de Energocom a crescut cu 17% în august

În luna august, Moldova a cumpărat mai puțină energie electrică decât în iulie, însă a plătit considerabil mai mult pentru aceasta. Potrivit datelor S.A. „Energocom”, volumul achiziționat a scăzut cu aproape 4%, în timp ce prețul mediu de cumpărare a crescut cu peste 17%, ajungând la 156,80 euro pentru un MWh, față de 133,86 euro în luna precedentă.

În total, Energocom a cumpărat în august 297 420 MWh de energie electrică, cu 11 448 MWh mai puțin decât în iulie, când volumul a ajuns la 308 868 MWh.

În schimb, diferența de preț este mult mai mare. Dacă în iulie un MWh a costat, în medie, 133,86 euro, în august prețul a urcat la 156,80 euro. Astfel, pentru fiecare MWh cumpărat, Energocom a plătit în medie cu 22,94 euro mai mult.

O parte din această energie a fost produsă în țară. În august, producția locală a acoperit 21,64% din volumul total cumpărat, în scădere de la 24,74% în iulie. Aproximativ 20,3% din volumul total a fost asigurat de parcurile și centralele de energie regenerabilă, iar 1,35% de CET-Nord și Termoelectrica.

În schimb, ponderea energiei importate a crescut. În august, importurile au reprezentat 78,36% din totalul energiei cumpărate, față de 75,26% în iulie. Cea mai mare parte a energiei importate a fost cumpărată prin contracte bilaterale cu furnizori și producători din România și Ucraina. Acestea au reprezentat 72,47% din volumul total în august, față de 57,33% în iulie. În același timp, Energocom a redus semnificativ achizițiile de pe Piața pentru Ziua Următoare (PZU), prin OPCOM și Bursa Română de Mărfuri. Dacă în iulie acestea reprezentau 17,93% din volumul total cumpărat, în august ponderea a coborât la 5,89%.

Potrivit Energocom, prețul mediu de achiziție este influențat și de faptul că energia este procurată în special pentru orele de vârf. Compania cumpără mai puțină energie produsă în timpul zilei și se concentrează pe intervalele 07:00–11:00 și 18:00–23:00, când necesarul este mai mare.

Acest mecanism este aplicat după schimbarea regulilor pieței energiei electrice, intrate în vigoare la 1 iulie 2026. Achizițiile furnizorilor cu obligații de serviciu public se desfășoară prin mecanisme concurențiale, inclusiv Piața organizată a contractelor bilaterale, Piața pentru Ziua Următoare și Piața Intrazilnică.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#august #Energocom #Energie electrică #pret

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Șeful Petrotel-Lukoil, Dan Dănulescu, confirmă că societatea a solicitat autorităților americane emiterea unei licențe specifice OFAC care să permită repornirea rafinăriei de la Ploiești, aflată în prezent în insolvență și oprită din octombrie anul trecut. Compania susține că nu cere ocolirea sancțiunilor, ci un cadru juridic explicit care să permită reluarea producției în condiții legale și verificabile.

Potrivit conducerii Petrotel-Lukoil, scrisoarea de clarificare primită anterior de autoritățile române din partea SUA nu este suficientă pentru reluarea activității. În aprilie, Ministerul Energiei de la București anunțase că primise o clarificare favorabilă, însă în iunie operatorul a transmis că documentul nu oferă protecția juridică necesară pentru toate operațiunile comerciale implicate, notează medifax.ro.

„Petrotel continuă demersurile pentru obținerea unei licențe OFAC specifice, care să permită reluarea activității într-un cadru juridic clar. Nu solicităm ocolirea regimului de sancțiuni, ci un mecanism explicit, limitat și verificabil”, a declarat Dan Dănulescu, director general executiv și președinte al directoratului Petrotel-Lukoil.

Compania argumentează că o rafinărie ținută prea mult timp în conservare se degradează tehnic, iar fiecare lună de staționare majorează costurile unei eventuale reporniri. Instalațiile trebuie menținute permanent, iar echipamentele sunt expuse coroziunii, umidității, variațiilor de temperatură și altor procese care le pot afecta integritatea.

Conducerea Petrotel mai susține că insolvența, deschisă la 26 august 2026, oferă companiei un cadru de protecție și negociere cu creditorii, dar nu poate înlocui licența necesară pentru reluarea producției comerciale.

Un alt argument invocat este situația pieței carburanților din România. Petrotel are o capacitate instalată de aproximativ 2,4 milioane de tone de țiței pe an, echivalentul a circa 20% din capacitatea națională de rafinare. În regim normal, rafinăria poate produce aproximativ 1,1 milioane de tone de motorină și 600.000 de tone de benzină anual.

Oficialii companiei admit că repornirea Petrotel nu ar garanta automat o ieftinire a carburanților, însă susțin că revenirea unei capacități interne importante ar putea reduce dependența de importuri, ar diversifica sursele de aprovizionare și ar întări reziliența pieței.

„Nu promitem că o singură rafinărie poate controla prețul carburanților. Dar o țară este mai rezilientă atunci când își folosește capacitățile de rafinare”, a mai declarat Dănulescu.

Petrotel-Lukoil susține că eventuală licență OFAC ar trebui să permită operarea într-un cadru strict, cu separarea fluxurilor financiare de entitățile sancționate, trasabilitatea plăților, utilizarea materiilor prime permise și raportarea către administratorul judiciar și autorități.

Rafinăria Petrotel-Lukoil a intrat în insolvență la 26 august, în contextul datoriilor acumulate după oprirea producției. Potrivit documentelor citate în material, compania are datorii de 247 milioane de lei către furnizori și aproximativ 225 milioane de euro către acționarul majoritar Litasco.

#petrotel #Lukoil #rafinărie