Putin se face de râs. Armata Rusiei rămâne fără bombe

Situația Rusiei devine din ce în ce mai tensionată, pe măsură ce războiul a intrat în a nouă lună. Costurile uriașe pe care rușii au trebuit să le suporte ca urmare a conflictului izbucnit de ei sunt uriașe, iar pentru a se susține, Putin a apelat la metode de criză.

Situația Rusiei ca urmare a războiul a devenit critică, susțin oficialii de la Pentagon, ea aflându-se în situația în care este forţată să folosească bombe expirate pe măsură ce stocurile sale de muniţii scad după aproape zece luni de război în Ucraina.

Stocurile de muniție ale Rusiei sunt epuizate

Stocurile de muniție modernă ale Rusiei se epuizează rapid, având în vedere lupta constantă dusă de armată în Ucraina. Un oficial american a declarat că muniția Rusiei se va termina până la începutul anului viitor, dacă se continuă în același ritm de până acum.

„Este probabil ceea ce îi determină să folosească bombe pe care le-am considera expirate. Cu alte cuvinte, încărcăm bomba şi ţinem pumnii în speranţa că va zbura sau că va exploda la aterizare”, a spus oficialul.

Aceasta a mai adăugat faptul că Rusia folosește acum muniție învechită, ce a fost produsă în urmă cu mai bine de 40 de ani. Luna trecută, secretarul american al Apărării a menţionat problemele legate de stocurile de muniţie cu care se confruntă forţele ruse, pe care le-a pus pe seama problemelor logistice ale Moscovei şi a loviturilor forţelor ucrainene asupra depozitelor de muniţii ruseşti.

Rusia a recunoscut că a rămas fără arme și muniție

În luna iulie, Rusia recunoștea pentru prima dată, indirect, că se confruntă cu o lipsă de arme și muniție. Kremlinul a prezentat atunci Dumei, o propunere de lege federală care prevede „măsuri economice speciale” și care vizează „contraterorism și alte operațiuni” în afara granițelor ruse.

Printre acestea, s-a făcut referire la necesitatea de a repara în cât mai scurt timp armele și echipamentele militare folosite în „operațiune specială din Ucraina”. Mai precis, legea prevedea că sectoare întregi de activitate trebuie convertite la efortul de război pentru creșterea capacității productive a sectorului militar și pentru reorganizarea logisticii aprovizionării, potrivit Mediafax.

#armata #razboi #Putin

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Uliana Bădărău a fost numită în funcția de membru al Curții de Conturi, pentru un termen de cinci ani, după ce Parlamentul a votat un proiect de hotărâre în acest sens cu susținerea a 58 de deputați. După adoptarea deciziei, aceasta a depus jurământul în plenul Legislativului.

Candidatura Ulianei Bădărău a fost înaintată de președinta Curții de Conturi, Tatiana Șevciuc, în urma desfășurării unui concurs public. În același timp, proiectul de hotărâre prevede încetarea mandatului lui Eduard Moroșan, al cărui termen de exercitare a funcției de membru al Curții de Conturi a expirat.

Uliana Bădărău este licențiată și are studii de master în drept. De-a lungul carierei, aceasta a acumulat o experiență profesională extinsă în sectorul public, activând anterior în cadrul Ministerului Afacerilor Interne, Agenției pentru Protecția Consumatorilor și Ministerului Economiei.

Conform legislației în vigoare, membrii Curții de Conturi sunt numiți de Parlament, la propunerea președintelui instituției, pentru un mandat de cinci ani. Selectarea acestora are loc în baza unui concurs public, iar numirea se face cu votul majorității deputaților aleși.

Curtea de Conturi este condusă de Tatiana Șevciuc, în calitate de președintă, și are în componență șase membri: Sergiu Știrbu, Alexandru Munteanu, Natalia Trofim, Nina Onofrei, Maria Tabacari și nou-numita membră, Uliana Bădărău.