Putin se face de râs. Armata Rusiei rămâne fără bombe

Stocurile de muniție ale Rusiei sunt epuizate

Stocurile de muniție modernă ale Rusiei se epuizează rapid, având în vedere lupta constantă dusă de armată în Ucraina. Un oficial american a declarat că muniția Rusiei se va termina până la începutul anului viitor, dacă se continuă în același ritm de până acum.

„Este probabil ceea ce îi determină să folosească bombe pe care le-am considera expirate. Cu alte cuvinte, încărcăm bomba şi ţinem pumnii în speranţa că va zbura sau că va exploda la aterizare”, a spus oficialul.

Aceasta a mai adăugat faptul că Rusia folosește acum muniție învechită, ce a fost produsă în urmă cu mai bine de 40 de ani. Luna trecută, secretarul american al Apărării a menţionat problemele legate de stocurile de muniţie cu care se confruntă forţele ruse, pe care le-a pus pe seama problemelor logistice ale Moscovei şi a loviturilor forţelor ucrainene asupra depozitelor de muniţii ruseşti.

Rusia a recunoscut că a rămas fără arme și muniție

În luna iulie, Rusia recunoștea pentru prima dată, indirect, că se confruntă cu o lipsă de arme și muniție. Kremlinul a prezentat atunci Dumei, o propunere de lege federală care prevede „măsuri economice speciale” și care vizează „contraterorism și alte operațiuni” în afara granițelor ruse.

Printre acestea, s-a făcut referire la necesitatea de a repara în cât mai scurt timp armele și echipamentele militare folosite în „operațiune specială din Ucraina”. Mai precis, legea prevedea că sectoare întregi de activitate trebuie convertite la efortul de război pentru creșterea capacității productive a sectorului militar și pentru reorganizarea logisticii aprovizionării, potrivit Mediafax.

Mediul de afaceri din Republica Moldova rămâne relativ optimist la începutul anului 2026, în pofida unor dificultăți persistente în anumite sectoare, susține expertul în politici economice de la IDIS „Viitorul”, Veaceslav Ioniță. Concluziile au fost prezentate vineri, 20 februarie 2026, în cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”, pe baza celor mai recente date ale Biroului Național de Statistică.

Potrivit BNS, indicatorul general al sentimentului în mediul de afaceri se situează la circa +2% la începutul anului 2026, ceea ce reflectă o percepție de stabilitate ușor favorabilă. În perioada 2023–2025, maximul optimismului a fost de +15% în trimestrele II și III 2025, iar minimul a coborât la –10% în trimestrul III 2025. În trimestrul IV 2025, indicatorul a revenit la +5%, iar tendința ultimelor 12 luni arată o îmbunătățire de la –10% la +9,3%.

Majoritatea ramurilor economiei anticipează o situație stabilă în primul trimestru din 2026. Excepția este industria prelucrătoare, care estimează o ușoară deteriorare, de –1%. În schimb, sectorul construcțiilor indică o revenire puternică a încrederii, de la –15% în trimestrul I 2025 la +3% în trimestrul I 2026.

În ceea ce privește veniturile din vânzări, agenții economici estimează o evoluție stabilă în primele trei luni ale anului, cu o apreciere marginal pozitivă de +1%, comparativ cu +4% în trimestrul IV 2025. În anii precedenți, începutul de an era mult mai rezervat: –6,8% în trimestrul I 2024 și –12% în trimestrul I 2025. Tendința ultimelor 12 luni indică o redresare de la –1,3% la +8,5%.

Industria prelucrătoare rămâne sectorul cel mai vulnerabil, anticipând o scădere moderată a veniturilor din vânzări, de –10%, în special pe fondul dificultăților din industria alimentară. Celelalte ramuri majore estimează menținerea stabilității.

Pe piața muncii, percepția este de stabilitate (0%) în trimestrul I 2026, o situație mai bună decât la începutul anilor 2024 și 2025, când se anticipau scăderi. Tendința anuală arată o îmbunătățire de la –1,3% la +0,8%. Sectorul construcțiilor este cel mai optimist, estimând o creștere a numărului de salariați de la –8% la +9%. Comerțul cu amănuntul și serviciile prevăd o ușoară scădere (–1%), iar industria prelucrătoare — stagnare.

Pentru primul trimestru al anului 2026, agenții economici anticipează o creștere moderată a prețurilor, de circa 7%. Presiunea inflaționistă este însă în scădere față de anul trecut, de la 9% la 7,3%. Cele mai mari așteptări de scumpiri sunt în industria prelucrătoare (+10%), urmată de comerț și servicii (+8%), în timp ce în construcții se estimează o ușoară reducere a prețurilor (–1%).

Potrivit lui Veaceslav Ioniță, principala problemă semnalată de agenții economici rămâne cererea insuficientă pe piață. Aceasta este urmată de dificultățile financiare, lipsa forței de muncă calificată și efectele războiului declanșat de Federația Rusă împotriva Ucrainei.