Putin și-a fortificat pozițiile la 150 de kilometri de Moldova

15 Iun. 2022, 16:00
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
15 Iun. 2022, 16:00 // Actual //  bani.md

Fotografii realizate din satelit arată că forțele armate ale Rusiei fortifică masiv Insula Șerpilor situată la 150 de kilometri de Republica Moldova, crucială pentru Moscova în ceea ce privește controlarea rutelor maritime din Marea Neagră.

O imagine realizată de „Planet”, un sistem de peste 200 de sateliți de observație care fac fotografii zilnice ale Pământului arată noile instalații ale rușilor pe Insula Șerpilor. Fotografia a fost analizată de administratorul contului OSINT-88, un fost parașutist al Forțelor Aeriene Regale ale Marii Britanii și specialist în recunoaștere aeriană.

Acesta a identificat diferitele instalații construite sau aduse de ruși pe insulă, printre ele numărându-se tranșee, poziții de apărare a coastei, vehicule, instalații radar, depozite de combustibil și camuflaje militare.

Locul în care un elicopter rusesc s-a prăbușit după ce a fost lovit de ucraineni la începutul lunii mai cu o dronă Bayraktar TB-2 chiar în timp ce descărca trupe încă mai este vizibil în partea de vest a insulei.

La o altă fotografie distribuită marți, OSINT-88 notează că pe Insula Șerpilor se află acum peste 17 vehicule rusești și sisteme de apărare antiaeriană.

The Atlantic Council, unul dintre cele mai reputate think tank-uri la nivel internațional, estima încă din luna august a anului trecut că Rusia ar putea încerca să preia controlul asupra Insulei Șerpilor în eventualitatea declanșării unui conflict cu Ucraina.

Analiștii acestui think tank cu sediul la Washington afirmau într-un articol numit „Ar putea fi Insula Șerpilor următorul punct fierbinte în războiul ucrainean al lui Vladimir Putin?” că anexarea Crimeei de către Moscova în 2014 îi permite Rusiei să domine porțiuni întinse ale Mării Negre care de drept aparțin Ucrainei.

Aceștia aminteau cum în ultimii ani flota rusă de la Marea Neagră a încercat să reducă treptat teritoriul maritim al Ucrainei în Marea Neagră în ansamblul ei și în Marea Azov aflată la estul Crimeii.

După „declanșarea operațiunii militare” speciale în Ucraina, ministerul rus al Apărării anunța pe 1 martie că a reușit să taie complet accesul Ucrainei la Marea Azov și ulterior a reușit să forțeze și blocarea porturilor acesteia de la Marea Neagră.

Situația a dus la probleme majore cu exporturile de grâu ale Ucrainei, unul dintre cei mai mari producători din lume, creând pericolul unei crize alimentare mondiale. Tentativa de mediere a Turciei între Moscova și Kiev pentru a permite reluarea transporturilor a eșuat mai devreme în cursul acestei luni, Rusia afirmând că nu are vreo răspundere în situația creată.

Ucraina spune că nu va renunța niciodată la insulă

Luna trecută, șeful serviciului de informații al armatei ucrainene, generalul Kirilo Budanov, a explicat într-o intervenție televizată că insula are o importanță strategică atât pentru Ucraina, cât și pentru ocupanții ruși, deoarece permite controlul apelor și, într-o anumită măsură, a situației aeriene din sudul Ucrainei.

„Cine controlează insula poate bloca în orice moment mișcarea navelor civile în toate direcțiile spre sudul Ucrainei… Insula Șerpilor este teritoriul Ucrainei și vom aștepta și vom lupta pentru ea cât de mult timp este nevoie”, a mai afirmat generalul ucrainean.

Câteva zile mai târziu, colonelul ucrainean Serhi Hrabski a explicat la rândul său că toate comunicațiile maritime, rutele comerciale de la Odesa la Bosfor și, mai departe, spre Marea Mediterană trec chiar pe lângă Insula Șerpilor.

„În acest moment, prețurile alimentelor în ţările mediteraneene, care depindeau de exporturile ucrainene – Tunisia, Liban, Algeria etc – sunt mai mari deja cu 20%”, a explicat Hrabski pe 18 mai, adăugând că, prin blocarea rutelor comerciale maritime ucrainene și a transportului de mărfuri, Rusia afectează mai multe țări, desfăşurând un adevărat „terorism alimentar internațional”.

Insula Șerpilor a fost cucerită de forțele armate ruse pe 24 februarie, în prima zi a invaziei, după faimosul gest de sfidare al apărătorilor săi.

https://twitter.com/OSINT88/status/1536832914083790856?ref_src=twsrc%5Etfw%7Ctwcamp%5Etweetembed%7Ctwterm%5E1536832914083790856%7Ctwgr%5E%7Ctwcon%5Es1_c10&ref_url=https%3A%2F%2Fwww.hotnews.ro%2Fstiri-razboi_ucraina-25621769-rusii-fortificat-masiv-insula-serpilor.htm

https://twitter.com/OSINT88/status/1537020749403369472?ref_src=twsrc%5Etfw%7Ctwcamp%5Etweetembed%7Ctwterm%5E1537020749403369472%7Ctwgr%5E%7Ctwcon%5Es1_c10&ref_url=https%3A%2F%2Fwww.hotnews.ro%2Fstiri-razboi_ucraina-25621769-rusii-fortificat-masiv-insula-serpilor.htm

16 Mai 2026, 09:29
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
16 Mai 2026, 09:29 // Actual //  Ursu Victor

Analiștii băncii australiene ANZ Bank estimează că aurul ar putea ajunge la 6.000 de dolari pe uncie până la mijlocul anului 2027, pe fondul tensiunilor geopolitice, al inflației și al schimbărilor de politică monetară la nivel global.

Potrivit prognozei, conflictul din Golf a amplificat riscurile privind accelerarea inflației mondiale și posibilitatea menținerii unor dobânzi ridicate. În acest context, metalele prețioase au fost supuse unor presiuni în ultimele săptămâni, însă experții consideră că această situație va fi temporară.

Analiștii ANZ estimează că evoluția aurului în următoarele 12 luni va trece prin trei etape. În prima fază, scumpirea petrolului va alimenta inflația și va determina băncile centrale, în special Rezerva Federală a SUA, să amâne reducerea dobânzilor, ceea ce ar afecta negativ aurul.

Ulterior, încetinirea economiei mondiale și reducerea activității industriale ar putea afecta consumul și ar crea premisele pentru o schimbare de direcție a politicilor monetare.

În etapa finală, băncile centrale ar putea începe relaxarea politicilor monetare, ceea ce ar impulsiona cererea pentru aur, considerat un activ de refugiu în perioade de incertitudine.

Potrivit estimărilor ANZ, aurul ar putea urca până la 5.600 de dolari pe uncie până la sfârșitul acestui an și ar atinge pragul de 6.000 de dolari până la jumătatea anului 2027.

Experții mai consideră că deteriorarea situației fiscale în mai multe state, procesul de reducere a dependenței de dolar și incertitudinile geopolitice vor continua să susțină cererea pentru metalul prețios. Totodată, băncile centrale ar putea continua achizițiile de aur pentru rezervele lor, pe fondul tensiunilor din Orientul Mijlociu.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!