Qatargate: Primele propuneri de reformă după scandalul de corupție ce a zguduit Parlamentul European

14 Dec. 2022, 04:30
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
14 Dec. 2022, 04:30 // Actual //  bani.md

Grupurile din PE s-au întâlnit luni, 12 decembrie, la Strasbourg pentru a discuta despre scandalul de corupție care zguduie legislativul european.

Primele propuneri de reformă au fost formulate de europarlamentara liberală franceză Irène Tolleret: închiderea unei lacune din registrul lobby-ului care le permite europarlamentarilor să nu-și declare contactele cu țări străine, respectiv, adoptarea la nivelul UE a unei legi franceze care stipulează că orice funcționar ales care află despre o infracțiune e obligat s-o raporteze parchetului, în caz contrar fiind considerat automat complice. În plus, Tolleret a afirmat că interferența Qatarului nici măcar nu e cea mai rea – „a Rusiei e cea mai gravă”.

Democraţia europeană este atacată, a susţinut luni preşedinta Parlamentului European, Roberta Metsola, care s-a declarat ”revoltată şi întristată” în legătură cu scandalul de corupţie în care o eurodeputată greacă a fost arestată de autorităţile belgiene.
”Parlamentul European, dragi colegi, este atacat. Democraţia europeană este atacată. Nimic nu îi opreşte pe inamicii democraţiei, pentru care însăşi existenţa acestui parlament este o ameninţare”, a declarat Metsola în deschiderea sesiunii plenare a PE de la Strasbourg.

Ea a anunţat că va fi lansată o ”anchetă internă pentru a examina toate faptele legate de Parlamentul European” şi a promis că ”nu va exista nicio impunitate, nimic nu va fi băgat sub preş”, declarându-se convinsă că legislativul european va ieşi mai puternic din această criză.

”Aceşti actori răufăcători, legaţi de ţări terţe autocratice, se pare că au utilizat ONG-uri, sindicate, indivizi, asistenţi şi deputaţi europeni ca arme în scopul supunerii procesului nostru. Planurile lor malefice au eşuat”, a afirmat Roberta Metsola.

”Serviciile noastre, de care sunt incredibil de mândră, lucrează cu autorităţile judiciare şi poliţieneşti naţionale abilitate pentru a dezmembra această presupusă reţea infracţională”, a spus ea.

În acest context, preşedinta PE a anunţat o serie de măsuri. ”Vom lansa un proces de reformă pentru a vedea cine are acces la sediile noastre, cum sunt finanţate aceste organizaţii, ONG-uri şi persoane, ce legături întreţin ele cu ţări terţe, vom cere mai multă transparenţă cu privire la reuniunile cu actori străini”, a promis Roberta Metsola.

Pe de altă parte, preşedinta PE doreşte o mai bună protecţie a avertizorilor de integritate. ”Îi vom proteja pe cei care ne ajută să denunţăm infracţionalitatea şi eu mă voi implica în examinarea sistemelor noastre de denunţ pentru a vedea cum pot fi consolidate ele”, a subliniat ea.

Suspiciunile de corupţie au fost dezvăluite vineri de Parchetul belgian, care a anunţat că un stat din Golf, care potrivit presei belgiene ar fi Qatar, a încercat să influenţeze deciziile economice şi politice ale Parlamentului European.

Judecătorul belgian care investighează cazul a inculpat-o duminică pe eurodeputata socialistă greacă Eva Kaili, vicepreşedintă a Parlamentului European, pentru corupţie, spălare de bani şi participare la un grup infracţional organizat, ea fiind în prezent arestată.

Conform presei belgiene au fost inculpaţi şi reţinuţi pentru aceleaşi delicte partenerul Evei Kaili, Francesco Giorgi, consilier în Parlamentul European, un lobbist de la Bruxelles şi fostul eurodeputat italian Pier Antonio Panzeri, în urma percheziţiilor la domiciliul acestuia fiind găsită o sumă de peste un milion de euro.

Au mai fost inculpate alte două persoane, dar fără a fi reţinute, respectiv tatăl Evei Kaili şi secretarul general al Confederaţiei Internaţionale a Sindicatelor, Luca Visentini. De asemenea, a fost percheziţionată locuinţa eurodeputatului socialist belgian Marc Tarabella, în timp ce în acelaşi dosar în Italia au fost arestate fiica şi soţia lui Panzeri.

În acest dosar, luni după-amiază au avut loc noi percheziţii, inclusiv una la sediul din Bruxelles al Parlamentului European, potrivit Parchetului belgian. Potrivit cotidianului belgian Le Soir, perchezişţia a fost efectuată de judecătorul de instrucţie Michel Claise, însoţit de o echipă de anchetatori ai poliţiei judiciare federale belgiene

 

Realitatea Live

06 Ian. 2026, 16:53
 // Categoria: Au Bani // Autor:  Grîu Tatiana
06 Ian. 2026, 16:53 // Au Bani //  Grîu Tatiana

Obligațiuni ale Telegram în valoare de aproximativ 500 de milioane de dolari au fost înghețate în Rusia din cauza sancțiunilor impuse Moscovei de Uniunea Europeană, Statele Unite și Marea Britanie, scoțând la iveală expunerea financiară semnificativă a aplicației de mesagerie față de capitalul rusesc, în pofida eforturilor fondatorului Pavel Durov de a se distanța public de țara sa natală. Informația este relatată de Financial Times.

În ultimii ani, Telegram a apelat intens la finanțare prin obligațiuni, inclusiv printr-o emisiune majoră de 1,7 miliarde de dolari lansată în mai 2025, destinată rambursării unor datorii mai vechi. Potrivit unor surse apropiate discuțiilor cu investitorii, compania a reușit să răscumpere cea mai mare parte a obligațiunilor care ajungeau la scadență în 2026. Cu toate acestea, aproximativ 500 de milioane de dolari rămân blocați în Depozitarul Național de Decontare al Rusiei, ca efect direct al sancțiunilor occidentale introduse după invazia Ucrainei din 2022.

Situația complică semnificativ procesul de rambursare a datoriilor și evidențiază legăturile financiare persistente ale Telegram cu investitori ruși. Compania a informat deținătorii de obligațiuni că intenționează să ramburseze datoria înghețată la scadență, însă transferul efectiv al fondurilor către investitorii din Rusia va depinde de deciziile agentului de plată și ale depozitarului. Telegram a refuzat să ofere un comentariu oficial pe marginea acestor informații.

Contextul este unul sensibil și din perspectiva planurilor de viitor ale companiei. Pavel Durov analizează de mai mult timp posibilitatea unei listări la bursă (IPO), plan care a fost însă amânat, inclusiv din cauza unor proceduri judiciare aflate în desfășurare în Franța.

Spre deosebire de giganți precum Meta sau X, Telegram operează cu mai puțin de 100 de angajați permanenți, dar a început recent să genereze venituri consistente din publicitate și abonamente, pe fondul unei baze de peste un miliard de utilizatori. Potrivit unor raportări financiare semestriale, la 30 iunie compania dispunea de 910 milioane de dolari în numerar și echivalente de numerar, față de doar 142 de milioane de dolari cu un an înainte.