Rabla pentru electrocasnice! S-au epuizat becurile gratuite

Stocurile de becuri cu distribuție gratuită au fost epuizate în magazine, generând o mare cerere din partea populației. Ministrul Energiei, Victor Parlicov, a recunoscut situația și a declarat că guvernul se ocupă activ de această problemă.

“Este important să înțelegem că acest program este o inițiativă-pilot. Este prima noastră încercare de a implementa un astfel de program și să vedem cum reacționează oamenii. Epuizarea stocurilor de becuri gratuite indică interesul ridicat al populației și, bineînțeles, ne confruntăm cu provocări în gestionarea cererii”, a afirmat ministrul Parlicov.

Programul oferă cetățenilor acces gratuit la becuri eficiente energetic, având ca scop atât reducerea consumului de energie, cât și sprijinirea utilizării surselor de iluminare prietenoase cu mediul.

În contextul actual, autoritățile se angajează să soluționeze prompt situația prin aprovizionarea suplimentară a magazinelor și extinderea programului acolo unde este necesar. Ministrul Parlicov a asigurat că se lucrează pentru a eficientiza și îmbunătăți acest program-pilot, astfel încât să răspundă mai bine nevoilor și cerințelor comunității.

BANI.MD a contacat reperezentanții magazinelor care oferă becuri led cu vaucherle și au spus că se atestă o cerere mare pentru anumite tipuri de becuri led, însă o criză nu se astestă.

În primă etapă, vouchere pentru becuri LED în valoare de 500 de lei au fost destinate consumatorilor care s-au înregistrat anul trecut pe platforma compensatii.gov.md și cărora li s-a atribuit categoria de vulnerabilitate energetică foarte ridicată. De asemenea, sprijin financiar va fi oferit și pentru acoperirea parțială a cheltuielilor la înlocuirea electrocasnicelor vechi.

Bugetul total al programului „Rabla pentru electrocasnice” constituie 5,8 milioane de dolari, bani oferiți de Uniunea Europeană.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#becuri #rabla #vaucere

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova rămâne una dintre puținele țări din lume unde banii trimiși de cetățenii plecați la muncă peste hotare au o pondere uriașă în economie. Potrivit studiului „100 cele mai presante probleme ale Republicii Moldova” realizat de IDIS „Viitorul”, numărul moldovenilor care lucrează în străinătate îl depășește pe cel al angajaților oficiali din țară, iar remitențele continuă să fie un pilon al Produsului Intern Brut (PIB).

În ultimii 15 ani, sumele trimise de diaspora au depășit valoarea totală a salariilor plătite în interiorul țării, iar timp de un deceniu, ele au fost chiar mai mari decât veniturile obținute din exporturi. Datele Băncii Naționale arată că transferurile nete de valută au însumat 1,74 miliarde USD în 2022, 1,62 miliarde USD în 2023 și 1,60 miliarde USD în primele nouă luni din 2024.

Totuși, experții IDIS subliniază că cifrele oficiale nu reflectă volumul real al banilor trimiși acasă. Mulți moldoveni preferă metode alternative — aduc bani personal, trimit prin rude sau utilizează carduri emise în străinătate, dar folosite în Republica Moldova. Un indicator mai realist îl reprezintă vânzările nete de valută realizate de persoanele fizice, care includ toată valuta schimbată în țară, indiferent de cum a fost adusă.

Astfel, potrivit BNM, vânzările nete de valută s-au ridicat la 2,47 miliarde USD în 2022, 2,85 miliarde USD în 2023 și 3,10 miliarde USD la sfârșitul trimestrului III din 2024 – cu aproximativ 1,5 miliarde USD mai mult decât transferurile oficiale, ceea ce confirmă că o parte considerabilă a remitențelor circulă pe canale informale.

În ansamblu, volumul total al remitențelor a crescut spectaculos de la 153 milioane USD în anul 2000 la peste 2,8 miliarde USD în 2023, iar sumele cumulate din ultimele două decenii însumează zeci de miliarde de dolari – echivalentul mai multor bugete anuale ale Republicii Moldova.

Raportul IDIS arată totuși o scădere a contribuției diasporei la Bugetul Public Național (BPN). Dacă între 2010–2014 remitențele reprezentau 22,1% din BPN (37,6 miliarde lei), în perioada 2015–2019 ponderea a coborât la 16,6% (43,8 miliarde lei), iar între 2020–2024 a ajuns la 13,4% (58,7 miliarde lei). Chiar și așa, un leu din șapte din bugetul statului provine indirect din contribuțiile diasporei, sub formă de taxe și impozite plătite din consumul alimentat de remitențe.